Regim vamal. Scutire de la plata taxelor vamale. Utilaje importate de intreprinderi mici si mijlocii. Instrainarea utilajelor catre o societate din ca

Legea 133/1999, art.22
O.G. nr.92/1997, art.13 lit.a)
Legea 141/1997, art.71 si 144 alin.(1) lit.b)

Potrivit art.22 din Legea 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, „intreprinderile mici si mijlocii sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru masinile, instalatiile, echipamentele industriale, know-how, care se importa in vederea dezvoltarii activitatilor proprii de productie si servicii si care se achita din fonduri proprii sau din credite obtinute de la banci romanesti sau straine”, iar potrivit art.13 lit.a) din O.U.G. nr.92/1997, „importul de bunuri mobile, corporale sau/si necorporale, care constituie aport in natura la capitalul social al unei societati comerciale ... necesara pentru realizarea obiectului de activitate, este exceptat de la plata taxelor vamale si de la plata taxelor pe valoarea adaugata”.
Imprejurarea ca societatea importatoare a instrainat utilajele importate, pentru care fusese acordata scutirea de la plata taxelor vamale, unei alte societati comerciale, tot din categoria intreprinderilor mici si mijlocii, cu acelasi profil si cu care societatea importatoare a fuzionat ulterior, nu poate conduce la concluzia ca bunurile respective si-au schimbat destinatia si nici regimul vamal stabilit initial, astfel incat nu sunt aplicabile dispozitiile art.71 si 144 alin.(1) lit.b) din Legea 141/1994 privind Codul vamal al Romaniei.
Instanta a retinut ca utilajele sunt utilizate tot in scopul prevazut de art.22 din Legea 133/1999, iar, prin constituirea unei noi societati, care utilizeaza in acelasi scop utilajele importate, subzista si conditia prevazuta de art.13 lit.a) din O.U.G. nr.92/1997, referitoare la afectarea acestora obiectului de activitate al societatii.
Nota: Legea 133/1999 a fost abrogata prin Legea 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.681 din 29 iulie 2004.

Prin actiunea formulata si inregistrata la Tribunalul Sibiu, reclamanta S.C. ”D.I.” S.R.L. a chemat in judecata pe parata Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Sibiu, pentru ca instanta prin sentinta ce o va pronunta sa dispuna anularea deciziei nr.112/2002, cu consecinta exonerarii sale de la plata sumelor de 302.928.173 lei TVA, 64.752.827 lei taxe vamale si 71.283.867 lei majorari de intarziere si 59.300 lei cheltuieli vamale.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca, prin procesul-verbal de control nr.37/2002, parata a stabilit in sarcina sa plata acestor sume, desi in momentul importului, finalizat prin declaratiile vamale de import nr.19391/1999 si nr.2001/1999, a beneficiat de facilitatile vamale prevazute de Legea 133/1999, O.G.nr.92/1997 si H.G. nr.100/1998. Se mai arata in actiune ca organele de control au retinut eronat ca bunurile importate, respectiv utilaje pentru mobila, au fost vandute S.C. ”E.” S.R.L., deoarece ambele societati au acelasi sediu, acelasi actionar majoritar, produc mobila si sunt in stadiu de fuzionare.
Tribunalul Sibiu, prin sentinta civila nr.3305/2002, a respins actiunea retinand ca utilajele importate de reclamanta beneficiind de facilitati vamale, au fost instrainate de aceasta, fiind astfel incalcate prevederile art.13 lit.a) din O.U.G. nr.92/1997 si art.4 din H.G.nr.94/1998.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta S.C. ”D.I.” S.R.L. Sibiu, iar, prin decizia civila nr.448/2003, Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursul, a modificat sentinta si, pe fond, a admis actiunea si a anulat decizia nr.112/2002 exonerand reclamanta de plata bunurilor retinute prin procesul verbal de control .
Instanta de recurs a retinut, in esenta, ca utilajele importate nu si-au schimbat destinatia si nici regimul vamal raportat la scopul legilor prin care au fost acordate facilitatile vamale.
Impotriva acestei decizii a formulat recurs in anulare Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In motivarea recursului in anulare s-a sustinut ca:
- utilajele importate de reclamanta la 16 februarie 1999 si 21 decembrie 1999 au beneficiat de facilitatile vamale prevazute de Legea 133/1999;
- instrainarea acestor utilaje la 28 decembrie 2001 catre S.C. ”E.” S.R.L. presupune schimbarea destinatiei si a regimului vamal devenind incidente dispozitiile art.71 si 144 din Legea 144/1997.
Recursul in anulare este nefondat.
Potrivit dispozitiilor art.22 din Legea 133/1999 „intreprinderile mici si mijlocii sunt scutite de plata taxelor vamale pentru masinile, instalatiile, echipamentele industriale ... care se importa in vederea dezvoltarii activitatii proprii de productie si servicii si se achita din fonduri propriii sau din credite obtinute de la banci romanesti si straine”.
In acelasi sens, art.13 lit.a) din O.U.G.nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe, aprobata prin Legea 241/1998, prevede ca: „importul de echipamente tehnologice, masini-utilaje constituind active amortizabile...realizat de catre investitorii care efectueaza investitiile directe, este exceptat de la plata taxelor vamale”.
In cauza dedusa judecatii utilajele importate de societatea reclamanta, in prezent S.C. „E.I.E.”, fac parte din categoria bunurilor mobile – active amortizabile - fiind destinate productiei de mobila, imprejurare necontestata de parata Directia Generala a Finantelor Publice Sibiu, motiv pentru care la data importurilor au fost acordate facilitatile vamale.
Ceea ce legiuitorul a intentionat prin textele legale mai sus invocate si in general prin actele normative care reglementeaza investitiile straine, a fost tocmai stimularea investitiilor directe in Romania prin acordarea unor facilitati vamale care sa permita o derulare mai rapida si mai eficienta a procesului de productie.
Faptul ca societatea reclamanta care are profil de productie mobila instraineaza ulterior importului utilajele ce fac parte din categoria bunurilor mobile componente denumite active amortizabile, societatii S.C. ”E.” S.R.L., care are acelasi profil si care a fuzionat cu prima societate conform actelor depuse la dosar, nu inseamna ca bunurile respective si-au schimbat destinatia si nici regimul vamal, deoarece ele sunt folosit in acelasi scop prevazut de Legea 133/1999, respectiv pentru productia proprie.
Cu alte cuvinte, in cazul constituirii unei noi societati comerciale (in speta societatea constituita prin fuzionarea S.C.”D.I.” S.R.L. cu S.C. ”E.” S.R.L.) care utilizeaza utilajele in scopul pentru care au fost importate, subzista conditia prevazuta de art.13 lit.a) si b) din O.U.G. nr.92/1997, astfel cum a fost aprobata prin Legea 241/1998, neputand fi aplicate dispozitiile art.14 din aceeasi lege care se refera la nerespectarea conditiilor impuse de art.13.
Asa fiind, in mod corect instanta de recurs a retinut ca bunurile importate in regim de facilitati vamale nu si-au schimbat destinatia si nici regimul vamal.
Recursul in anulare va fi respins ca nefondat.