Prima pagină
» Jurisprudenţă
» Recursuri in Interesul Legii
» Instanta competenta sa judece cererea de revizuire
Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Instanta competenta sa judece cererea de revizuire
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la instanta competenta sa judece cererea de revizuire in ipoteza in care, in urma modificarii normelor de procedura, instanta care a judecat cauza in prima instanta nu mai are aceasta competenta .
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Legea pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală al Republicii Socialiste România din 12 noiembrie 1968
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul 1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al aceleiasi universitati in anul 1975.
Va prezentam in continuare textul integral al decizieiDECIZIA Nr. XXX din 9 octombrie 2006
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 725 din 26/10/2007
Dosar nr. 19/2006
Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la instanta competenta sa judece cererea de revizuire in cazul in care, la momentul introducerii cererii, datorita modificarilor normelor de competenta, primei instante nu i-ar mai reveni competenta de a judeca fondul cauzei in prima instanta.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea 304/2004, fiind prezenti 85 de judecatori din totalul de 116 in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta, chiar daca la momentul introducerii cererii, datorita modificarii normelor de procedura, acesteia nu i-ar mai reveni competenta de a solutiona fondul cauzei in prima instanta.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
Unele instante au apreciat ca este competenta sa solutioneze cererea de revizuire instanta careia i-ar reveni competenta sa solutioneze fondul cauzei in momentul introducerii cererii.
In sprijinul acestei opinii a fost invocat principiul activitatii legii procesual penale.
Alte instante, dimpotriva, au considerat ca instanta care a solutionat fondul cauzei ramane competenta sa judece si cererea de revizuire, chiar daca, la momentul introducerii acesteia, competenta de a judeca acea cauza in prima instanta ar reveni unei alte instante.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
In adevar, in conformitate cu dispozitiile art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, "Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta", care procedeaza la efectuarea actelor de cercetare potrivit prevederilor art. 399 din acelasi cod.
Consecvent acestei reglementari, legiuitorul a stabilit, prin art. 401 din Codul de procedura penala, ca este competenta sa judece cererea de revizuire instanta care a solutionat cauza in prima instanta.
In raport cu aceste dispozitii ale legii care, avand caracter procedural, sunt de stricta interpretare si de imediata aplicatiune, se impune, deci, sa se considere ca numai instanta care a judecat cauza in prima instanta este competenta sa solutioneze cererea de revizuire, chiar daca la data introducerii cererii, datorita modificarilor de ordin legislativ intervenite, acea instanta nu mai are competenta de a judeca fondul cauzei in prima instanta.
Aceasta interpretare se impune si in raport de natura juridica a caii de atac a revizuirii, care este o cale de atac de retractare, apartinand, din punct de vedere al competentei, aceleiasi instante care a judecat fondul cauzei.
O alta interpretare a dispozitiilor legale referitoare la competenta de solutionare a cererii de revizuire ar contraveni principiului activitatii legii procedurale in vigoare la momentul efectuarii actului, respectiv a celei aplicabile la data pronuntarii hotararii impotriva careia este indreptata calea extraordinara de atac a revizuirii, precum si caracterului actiunii de revizuire de a fi o cale de atac de retractare.
De altfel, in aceasta privinta este de observat ca, potrivit art. 3 din Legea 31/1968, pentru punerea in aplicare a actualului Cod de procedura penala, "regulile de competenta ... se aplica si cauzelor in care procesul penal a fost pornit inainte de intrarea in vigoare a acestui cod, afara de cazul cand a intervenit o hotarare in prima instanta".
Instituindu-se astfel regula ultraactivitatii legii procedurale anterioare pentru cazul cand s-a dat o hotarare in prima instanta, ratiunea ca procesul sa continue potrivit regulilor de competenta in temeiul carora a fost pronuntata hotararea data in prima instanta trebuie admisa si atunci cand impotriva unei atari hotarari se exercita calea extraordinara de atac a revizuirii ulterior modificarii competentei de judecata .
Aceasta interpretare a dispozitiilor referitoare la competenta de solutionare a cererii de revizuire se impune si pentru ca tot prin Legea 31/1968 se mai prevede, la art. 4, ca "hotararile sunt supuse cailor de atac prevazute de legea in vigoare la data pronuntarii lor", deci, si caii de atac a revizuirii, pentru eventuala retractare, in conditiile legii.
Ca urmare, in lipsa unei dispozitii contrare, instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este determinata de reglementarea in vigoare la data pronuntarii hotararii atacate pe aceasta cale, iar nu de aceea existenta in momentul introducerii cererii de revizuire.
Asa fiind, in cazul cererii de revizuire, intregul ansamblu de norme procedurale evidentiaza aplicabilitatea regulii stabilite cu valoare de principiu, prin art. 401 din Codul de procedura penala, in conformitate cu care "Competenta sa judece cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta", reglementare care, in succesiunea sa, este in deplina concordanta si cu reglementarea data competentei de efectuare a actelor de cercetare, in care privinta, potrivit art. 397 alin. 1 din acelasi cod, "Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta".
A considera altfel ar insemna sa fie schimbata natura juridica de cale de atac de retractare a cererii de revizuire, menita sa asigure exercitarea autocontrolului de catre insasi instanta care s-a pronuntat asupra fondului procesului, ceea ce ar fi inadmisibil.
Evident, in cazul in care instanta care a solutionat fondul cauzei a fost intre timp desfiintata, un asemenea mod de a proceda nu ar mai fi posibil. De aceea, numai intr-o astfel de situatie, chiar daca actualul Cod de procedura penala si legea de punere a sa in aplicare nu contin nicio dispozitie in aceasta privinta, se impune sa fie determinata competenta de solutionare a cererii de revizuire potrivit normelor de competenta in vigoare in momentul introducerii cererii, in sensul precedentelor reglementari cuprinse in art. 576 alin. 2 din Codul de procedura penala anterior.
In consecinta, in temeiul art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si al art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca solutionarea cererii de revizuire revine in competenta instantei care a judecat cauza in prima instanta, chiar daca, la momentul introducerii cererii, datorita modificarii dispozitiilor procedurale, aceasta nu mai are competenta de a solutiona fondul cauzei in prima instanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 401 din Codul de procedura penala, stabilesc:
Instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta, chiar daca, la momentul introducerii cererii, datorita modificarii dispozitiilor legii procesual penale, aceasta nu mai avea competenta de a judeca fondul cauzei in prima instanta.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata, in sedinta publica, astazi, 9 octombrie 2006.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent, Victoria Maftei
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 725 din 26/10/2007
Dosar nr. 19/2006
Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la instanta competenta sa judece cererea de revizuire in cazul in care, la momentul introducerii cererii, datorita modificarilor normelor de competenta, primei instante nu i-ar mai reveni competenta de a judeca fondul cauzei in prima instanta.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea 304/2004, fiind prezenti 85 de judecatori din totalul de 116 in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta, chiar daca la momentul introducerii cererii, datorita modificarii normelor de procedura, acesteia nu i-ar mai reveni competenta de a solutiona fondul cauzei in prima instanta.
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
Unele instante au apreciat ca este competenta sa solutioneze cererea de revizuire instanta careia i-ar reveni competenta sa solutioneze fondul cauzei in momentul introducerii cererii.
In sprijinul acestei opinii a fost invocat principiul activitatii legii procesual penale.
Alte instante, dimpotriva, au considerat ca instanta care a solutionat fondul cauzei ramane competenta sa judece si cererea de revizuire, chiar daca, la momentul introducerii acesteia, competenta de a judeca acea cauza in prima instanta ar reveni unei alte instante.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
In adevar, in conformitate cu dispozitiile art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala, "Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta", care procedeaza la efectuarea actelor de cercetare potrivit prevederilor art. 399 din acelasi cod.
Consecvent acestei reglementari, legiuitorul a stabilit, prin art. 401 din Codul de procedura penala, ca este competenta sa judece cererea de revizuire instanta care a solutionat cauza in prima instanta.
In raport cu aceste dispozitii ale legii care, avand caracter procedural, sunt de stricta interpretare si de imediata aplicatiune, se impune, deci, sa se considere ca numai instanta care a judecat cauza in prima instanta este competenta sa solutioneze cererea de revizuire, chiar daca la data introducerii cererii, datorita modificarilor de ordin legislativ intervenite, acea instanta nu mai are competenta de a judeca fondul cauzei in prima instanta.
Aceasta interpretare se impune si in raport de natura juridica a caii de atac a revizuirii, care este o cale de atac de retractare, apartinand, din punct de vedere al competentei, aceleiasi instante care a judecat fondul cauzei.
O alta interpretare a dispozitiilor legale referitoare la competenta de solutionare a cererii de revizuire ar contraveni principiului activitatii legii procedurale in vigoare la momentul efectuarii actului, respectiv a celei aplicabile la data pronuntarii hotararii impotriva careia este indreptata calea extraordinara de atac a revizuirii, precum si caracterului actiunii de revizuire de a fi o cale de atac de retractare.
De altfel, in aceasta privinta este de observat ca, potrivit art. 3 din Legea 31/1968, pentru punerea in aplicare a actualului Cod de procedura penala, "regulile de competenta ... se aplica si cauzelor in care procesul penal a fost pornit inainte de intrarea in vigoare a acestui cod, afara de cazul cand a intervenit o hotarare in prima instanta".
Instituindu-se astfel regula ultraactivitatii legii procedurale anterioare pentru cazul cand s-a dat o hotarare in prima instanta, ratiunea ca procesul sa continue potrivit regulilor de competenta in temeiul carora a fost pronuntata hotararea data in prima instanta trebuie admisa si atunci cand impotriva unei atari hotarari se exercita calea extraordinara de atac a revizuirii ulterior modificarii competentei de judecata .
Aceasta interpretare a dispozitiilor referitoare la competenta de solutionare a cererii de revizuire se impune si pentru ca tot prin Legea 31/1968 se mai prevede, la art. 4, ca "hotararile sunt supuse cailor de atac prevazute de legea in vigoare la data pronuntarii lor", deci, si caii de atac a revizuirii, pentru eventuala retractare, in conditiile legii.
Ca urmare, in lipsa unei dispozitii contrare, instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este determinata de reglementarea in vigoare la data pronuntarii hotararii atacate pe aceasta cale, iar nu de aceea existenta in momentul introducerii cererii de revizuire.
Asa fiind, in cazul cererii de revizuire, intregul ansamblu de norme procedurale evidentiaza aplicabilitatea regulii stabilite cu valoare de principiu, prin art. 401 din Codul de procedura penala, in conformitate cu care "Competenta sa judece cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta", reglementare care, in succesiunea sa, este in deplina concordanta si cu reglementarea data competentei de efectuare a actelor de cercetare, in care privinta, potrivit art. 397 alin. 1 din acelasi cod, "Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta".
A considera altfel ar insemna sa fie schimbata natura juridica de cale de atac de retractare a cererii de revizuire, menita sa asigure exercitarea autocontrolului de catre insasi instanta care s-a pronuntat asupra fondului procesului, ceea ce ar fi inadmisibil.
Evident, in cazul in care instanta care a solutionat fondul cauzei a fost intre timp desfiintata, un asemenea mod de a proceda nu ar mai fi posibil. De aceea, numai intr-o astfel de situatie, chiar daca actualul Cod de procedura penala si legea de punere a sa in aplicare nu contin nicio dispozitie in aceasta privinta, se impune sa fie determinata competenta de solutionare a cererii de revizuire potrivit normelor de competenta in vigoare in momentul introducerii cererii, in sensul precedentelor reglementari cuprinse in art. 576 alin. 2 din Codul de procedura penala anterior.
In consecinta, in temeiul art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si al art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca solutionarea cererii de revizuire revine in competenta instantei care a judecat cauza in prima instanta, chiar daca, la momentul introducerii cererii, datorita modificarii dispozitiilor procedurale, aceasta nu mai are competenta de a solutiona fondul cauzei in prima instanta.
In numele legii
D E C I D:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 401 din Codul de procedura penala, stabilesc:
Instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta, chiar daca, la momentul introducerii cererii, datorita modificarii dispozitiilor legii procesual penale, aceasta nu mai avea competenta de a judeca fondul cauzei in prima instanta.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata, in sedinta publica, astazi, 9 octombrie 2006.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent, Victoria Maftei
Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat onlineMCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Articole JuridiceGestionarea sesizarii adresate profesionistului direct de catre consumator
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Cererea in anularea ordonantei de plata. Calea de atac a debitorului in situatia in care instanta judeca in echitate, cu incalcarea principiului legal
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Cercetarea disciplinara - Strategia in prevenirea si solutionarea litigiilor de munca in favoarea angajatorului
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Ştiri Juridice Legislaţie OUG nr. 36/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri publice
ORDONANTA DE URGENTA nr. 35/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri ...
HG 295/2025, privind REVISAL-ul - Registrul electronic de evidenta a salariatilor
HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenta a salariatilor REGES-ONLINE ...
OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...
Tabloul Avocatilor din Romania Tabloul Avocatilor din Republica Moldova Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania Tabloul Contabililor din Romania Tabloul Detectivilor Particulari din Romania Tabloul Evaluatorilor din Romania Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania Tabloul Expertilor Judiciari din Romania Tabloul Mediatorilor din Romania Tabloul Notarilor Publici din Romania Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania Tabloul Psihologilor din Romania Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania Arhiva Stirilor juridice din anul 2007 Monitorului Oficial al Romaniei, zi de zi