din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2860 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Compatibilitatea judecatorului de a participa la judecarea cauzei in care a dispus prin incheiere, pronuntata inainte de solutionarea acesteia in fond, schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instantei

Compatibilitatea judecatorului de a participa la judecarea cauzei in care a dispus prin incheiere, pronuntata inainte de solutionarea acesteia in fond, schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instantei

  Publicat: 02 Nov 2007       3167 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Stabilirea ca schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea cauzei, nu atrage incompatibilitatea judecatorului care a facut parte din completul de judecata .

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul 1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al aceleiasi universitati in anul 1975.


Va prezentam in continuare textul integral al deciziei:

DECIZIA Nr. I din 16 ianuarie 2006
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 291 din 31/03/2006


Dosar nr. 26/2005
Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 47 alin. 2 din Codul de procedura penala referitoare la compatibilitatea judecatorului de a participa la judecarea cauzei in care a dispus prin incheiere, pronuntata inainte de solutionarea acesteia in fond, schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instantei.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea 304/2004, republicata, fiind prezenti 85 de judecatori din totalul de 108 in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea cauzei, nu atrage incompatibilitatea judecatorului care a facut parte din completul de judecata .

SECTIILE UNITE,


deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In aplicarea dispozitiilor art. 47 alin. 2 din Codul de procedura penala, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar cu privire la chestiunea daca schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea fondului cauzei, atrage incompatibilitatea judecatorului care a facut parte din completul de judecata .
Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea cauzei in fond, atrage incompatibilitatea judecatorului care a facut parte din completul de judecata .
S-a motivat ca schimbarea incadrarii juridice a faptei constituie o modalitate de solutionare partiala a cauzei, astfel ca judecatorul care a participat la pronuntarea acesteia, devenind incompatibil, nu mai poate intra in compunerea completului de judecata ce urmeaza sa o solutioneze.
Alte instante, dimpotriva, au considerat ca schimbarea incadrarii juridice a faptei nu constituie o modalitate de exprimare anticipata a parerii cu privire la solutia susceptibila de a fi adoptata intr-o anumita cauza, astfel ca judecatorul care participa la pronuntarea ei nu devine incompatibil de a lua parte, in continuare, la solutionarea acelei cauze in fond .
Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.
Potrivit art. 47 din Codul de procedura penala, una dintre cauzele de incompatibilitate a judecatorului este aceea in care acesta s-a pronuntat anterior.
In aplicarea continutului acestei cauze de incompatibilitate, in cadrul alin. 1 al acestui articol se precizeaza ca "judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o instanta superioara sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs".
Prin alin. 2 al aceluiasi articol se prevede ca, "de asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecatorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data in acea cauza".
Or, nici una dintre aceste doua situatii, ce se refera la cauza de incompatibilitate reglementata in art. 47 din Codul de procedura penala, nu se regaseste in ipoteza schimbarii incadrarii juridice a faptei, ce face obiectul actului de sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata anterior solutionarii fondului cauzei.
Sub acest aspect este de observat ca prin art. 334 din Codul de procedura penala, in care este reglementata procedura schimbarii incadrarii juridice, se prevede ca "daca in cursul judecatii se considera ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata, instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau eventual amanarea judecatii, pentru a-si pregati apararea".
Din aceasta dispozitie a legii, unita cu prevederile inscrise in art. 302 alin. 1 din Codul de procedura penala, prin care este reglementata rezolvarea de catre instanta a chestiunilor incidente, rezulta neechivoc vointa legiuitorului de a considera schimbarea incadrarii juridice a faptei deduse judecatii ca o problema procedurala, ce nu priveste solutionarea nemijlocita a cauzei.
Termenii cu caracter general si imperativ in care este formulata obligativitatea punerii in discutie de catre instanta a oricarei schimbari de incadrare juridica, precum si modalitatea specifica in care este reglementata desfasurarea unei atari proceduri in fata instantei constituie o garantie ca partile sa nu fie surprinse de o alta incadrare juridica a faptelor si ca ele sa nu fie lipsite de posibilitatea de a pune concluzii cu privire la aceasta noua eventualitate.
Pe de alta parte, ratiuni deduse din alte dispozitii cu caracter procedural impun sa se considere ca schimbarea incadrarii juridice, dispusa prin incheiere anterioara solutionarii pe fond a cauzei, nu atrage incompatibilitatea judecatorului care a facut parte din completul de judecata .
In aceasta privinta este semnificativa reglementarea data prin art. 286 alin. 2 din Codul de procedura penala procedurii de schimbare a incadrarii juridice, in fata instantei, in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Astfel, potrivit textului de lege mentionat, atunci cand fapta ar urma sa primeasca o incadrare juridica pentru care este necesara plangerea prealabila, instanta "cheama persoana vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plangere pentru infractiunea respectiva si, dupa caz, continua sau inceteaza procesul penal".
Din aceasta dispozitie reiese fara echivoc posibilitatea instantei de a schimba mai intai, prin incheiere, incadrarea juridica a faptei intr-o infractiune pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar ulterior sa cheme partea vatamata pentru a o intreba daca intelege sa faca plangere pentru infractiunea respectiva si, dupa caz, sa continue sau sa inceteze procesul penal.
Or, ar fi de neconceput ca judecatorii care au schimbat incadrarea juridica a faptei intr-o alta infractiune, pentru care este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate, sa nu mai poata face parte din completul care, in raport de pozitia adoptata de persoana vatamata, sa procedeze la continuarea judecatii ori sa inceteze procesul penal.
Tot astfel, a considera caz de incompatibilitate participarea la schimbarea incadrarii juridice a faptei prin incheiere, anterioara judecatii in fond, ar insemna sa se renunte la principiul continuitatii judecatorului si la garantiile procesuale cu rol esential in aflarea adevarului si asigurarea justei solutionari a cauzei.
Asa fiind, concluzia ce se impune este aceea ca schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata de judecator inainte de solutionarea cauzei, nu poate presupune, prin ea insasi, exprimarea parerii sale cu privire la solutia ce ar putea fi data in acea cauza.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea cauzei, nu atrage incompatibilitatea judecatorului care a facut parte din completul de judecata .

PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:


Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 47 alin. 2 din Codul de procedura penala, stabilesc:
Schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea cauzei, nu atrage incompatibilitatea judecatorului care a facut parte din completul de judecata .
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica din 16 ianuarie 2006.

PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent-sef, Victoria Maftei



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...