din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2915 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. (2) lit. a) si ale art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. (2) lit. a) si ale art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala

  Publicat: 22 Nov 2007       2233 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 348 din 21 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. (2) lit. a) si ale art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 958 din 19 octombrie 2004

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Art. 1722 Cod civil - drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

[...]
Prin Incheierea din 27 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 341/2004, Tribunalul Dambovita a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 si art. 385 ind. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Gabriel Virgil Paun in cadrul judecarii recursului declarat intr-o cauza penala ce are ca obiect infractiunile prevazute de art. 205 si 206 din Codul penal.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca, in cazul infractiunilor prevazute de art. 205 si 206 din Codul penal, prin eliminarea apelului, prevazandu-se o singura cale de atac si numai doua grade de jurisdictie, este ingradit accesul la justitie, prevazut de art. 21 din Constitutie, republicata, fiind lezat, totodata, si dreptul la aparare, garantat de art. 24 din Constitutie .

Tribunalul Dambovita considera ca exceptia ridicata este nefondata, deoarece �liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care aceasta se infaptuieste, fiind de competenta exclusiva a legiuitorului de a institui regulile de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti�. Liberul acces la justitie impune asigurarea posibilitatii, pentru toti cei interesati, de a utiliza procedurile in formele si modalitatile instituite de lege, astfel incat tribunalul considera ca �prin neprevederea ambelor cai ordinare de atac, apelul si recursul, ci doar a recursului, partile nu sunt prejudiciate in nici un fel�.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar in conformitate cu art. 18 ind. 1 din Legea 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata nu este intemeiata, intrucat �conditionarea punerii in miscare a actiunii penale de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate reprezinta o exceptie de la regula generala a oficialitatii procesului penal�, iar aceasta reglementare constituie norme de procedura a caror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, se poate face numai prin lege, ca si gradele de jurisdictie ori caile de atac ce pot fi exercitate in diferite situatii. De asemenea, arata ca �optiunea legislativa in reglementarea cailor de atac nu creeaza nici un privilegiu ori vreo discriminare, intrucat stabilirea lor se intemeiaza pe natura infractiunilor care constituie obiectul procesului penal, iar drepturile procesuale ale partilor sunt respectate pe deplin�.

Guvernul, invocand jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, concretizata prin Decizia nr. 150/1998, considera ca exceptia este neintemeiata.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale prin raportare atat la prevederile constitutionale ale art. 21, cat si la cele ale art. 24. Arata ca, prin reglementarea unor exceptii de la principiul triplului grad de jurisdictie, �nu se incalca dreptul persoanei interesate de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Existenta mai multor grade de jurisdictie nu este impusa nici de criteriile unui proces echitabil. Textele legale supuse controlului de constitutionalitate nu ingradesc nici exercitiul dreptului la aparare�.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei republicate, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Din examinarea incheierii de sesizare si a concluziilor scrise depuse de autorul exceptiei, rezulta ca textul de lege care face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate este indicat gresit, fiind vorba in realitate de art. 279 alin. (2) lit. a) si de art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala, Curtea urmand sa se pronunte asupra acestor dispozitii de lege care au urmatorul cuprins:

- Art. 279 alin. (2) lit. a): �Plangerea prealabila se adreseaza:
a) instantei de judecata, in cazul infractiunilor prevazute de Codul penal in art. 180, 184 alin. (1), 193, 205, 206, 210, 213 si 220, daca faptuitorul este cunoscut. Cand faptuitorul este necunoscut, persoana vatamata se poate adresa organului de cercetare penala pentru identificarea lui.
Aceste prevederi se aplica si in cazul infractiunilor prevazute in art. 193, 205 si 206 din Codul penal, savarsite prin presa sau orice mijloace de comunicare in masa;
"

- Art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. a): �Pot fi atacate cu recurs:
a) sentintele pronuntate de judecatorii in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. (2) lit. a), precum si in alte cazuri prevazute de lege;
"

In opinia autorului exceptiei aceste dispozitii legale sunt contrare urmatoarelor prevederi constitutionale:
- Art. 21: �(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept .
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.
�;

- Art. 24: �(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de unBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat ales sau numit din oficiu .


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca pentru sentintele pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. (2) lit. a), precum si in alte situatii stabilite expres de lege, legiuitorul a instituit o singura cale ordinara de atac, si anume recursul.

Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, a statuat in numeroase cazuri in sensul ca nici o prevedere constitutionala sau reglementare internationala nu stabileste in cate grade de jurisdictie trebuie solutionat procesul penal, avand ca obiect diferite infractiuni si ca subiecti persoane cu calitati deosebite.
Normele de reglementare a competentei instantelor judecatoresti, a gradelor de jurisdictie, precum si a cailor de atac, constituie reguli de procedura, a caror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, se poate face numai prin lege. Legea procesual penala promoveaza, ca regula generala, judecarea procesului penal in trei grade de jurisdictie: prima instanta, apel si recurs. In acelasi timp, pentru anumite cazuri speciale, determinate de natura infractiunilor care constituie obiectul procesului penal ori de calitatea faptuitorului, legea prevede, cu deplina justificare constitutionala, ca exceptie, si existenta doar a doua grade de jurisdictie: prima instanta si recurs.

Reglementarea doar a unei singure cai ordinare de atac nu este de natura sa ingradeasca dreptul de acces liber la justitie. Persoanele interesate se pot adresa atat primei instante, cat si celei de recurs, cu orice cerere procedurala prevazuta de lege, indiferent de numarul gradelor de jurisdictie. Partile isi pot exercita dreptul la aparare in tot cursul procesului penal, inclusiv in faza de urmarire penala, in prima instanta ori in calea de atac.

Cu privire la aspectele de constitutionalitate a art. 279 alin. (2) lit. a) din Codul de procedura penala, care reglementeaza institutia plangerii prealabile, ca o conditie ceruta in anumite cazuri de declansare a actiunii penale, se constata ca nu au relevanta in cauza. Referirea la aceste prevederi in art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala a fost determinata de motive de tehnica legislativa, constituind un text de trimitere.



Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Contestarea caracterului formal al deciziei de sanctionare disciplinara
Sursa: MCP avocati

Legalitatea procedurilor de organizare a concursului in institutiile publice
Sursa: MCP avocati

Calculul termenului de preaviz prin lumina Deciziei ICCJ nr. 8/20.05.2024
Sursa: MCP avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p
Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...

Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...