din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3827 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor

  Publicat: 10 Jul 2019       5777 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii pe care salariatul o depune in baza contractului de munca si, prin urmare, principala motivatie pentru angajarea acestuia in raporturi de munca . Avand in vedere importanta acestei prestatii pentru salariat, legiuitorul reglementeaza detaliat modul de acordare si stabilire a acestuia.

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Veniturile si cheltuielile Uniunii Europene sunt prevazute in bugetul comunitatii, in baza unor prognoze anuale. Cheltuielile operationale determinate de transpunerea in practica a Titlurilor V si VI ale Tratatului asupra Uniunii Europene constituie o exceptie de la regula, fiind in sarcina statelor membre.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.


Astfel, Codul Muncii, reglementeaza in art. 162 ca ``Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de munca aplicabile. Salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre angajator si salariat .``[1] Aceasta reglementare are ca ratiune protejarea salariatului in raporturile sale cu angajatorul. Cu toate acestea, ``o situatie speciala este cea a personalului ale carui salarii sunt achitate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale locale sau din fonduri speciale. In acest caz, sistemul de salarizare se stabileste exclusiv prin lege, in urma consultarii sindicatelor reprezentative, fiind exclusa negocierea acestora, si, prin urmare, acordul salariatului nu constituie o conditie necesara stabilirii si modificarii cuantumului drepturilor salariale.


Ratiunea acestei decizii a fost explicata de Curtea Constitutionala a Romaniei astfel: ``angajatii din mediul public nu se afla in aceeasi situatie juridica precum cei din mediul privat. Cei care sunt angajati in raporturi de munca in mediul bugetar sunt legati, in mod esential, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile/indemnizatiile sau soldele de bugetul public national, de incasarile si de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putand avea consecinte in ceea ce priveste diminuarea cheltuielilor din acest buget . Or, salariile/indemnizatiile/soldele reprezinta astfel de cheltuieli - mai exact, cheltuieli de personal.``[2]


Prin urmare, regulile privind salarizarea personalului public sunt diferite de cele stabilite ca drept comun de Codul Muncii. Conform Legii-Cadru nr. 153/2017, aceste dispozitii se aplica ``personalului din autoritati si institutii publice, respectiv Parlamentul, Administratia Prezidentiala, autoritatea judecatoreasca, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, unitatile teritoriale, autoritati ale administratiei publice locale, alte autoritati publice, autoritati administrative autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale; personalului din autoritati si institutii publice, respectiv Parlamentul, Administratia Prezidentiala, autoritatea judecatoreasca, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, unitatile teritoriale, autoritati ale administratiei publice locale, alte autoritati publice, autoritati administrative autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale; personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii; personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii; personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii.``[3]


De asemenea, ``intra in categoria personalului din sectorul bugetar personalul incadrat pe baza contractului individual de munca, personalul care ocupa functii de demnitate publica numite sau alese si personalul care ocupa functii asimilate functiilor de demnitate publica, magistratii, precum si personalul care beneficiaza de statute speciale, inclusiv functionarii publici si functionarii publici cu statut special.``[4]


In cele ce urmeaza ne vom apleca atentie cu precadere asupra dispozitiilor privind salarizarea magistratilor, indeosebi, a celor ce privesc instanta competenta in solutionarea cererilor formulate de acestia privind stabilirea si plata drepturilor salariale ce li se cuvin.


1. Instanta competenta in stabilirea drepturilor salariale


Salarizarea si celelalte drepturi salariale ale magistratilor se stabilesc tinandu-se seama de criteriile prevazute de lege, respectiv:


a) cunostinte si experienta;


b) complexitate, creativitate si diversitate a activitatilor;


c) judecata si impactul deciziilor;


d) responsabilitate, coordonare si supervizare;


e) dialog social si comunicare;


f) conditii de munca;


g) incompatibilitati si regimuri speciale.


La acestea, se tine cont si de locul si rolul justitiei in statul de drept, echilibrul puterilor in stat, de importanta sociala a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecarei categorii la buna functionare a sistemului judiciar, de raspunderea, complexitatea, riscurile fiecarei functii, de obligatia de pastrare a confidentialitatii, de pregatirea profesionala, de interdictiile prevazute de lege pentru aceste categorii de personal si de exigentele prevazute de documentele internationale privind functionarea eficienta a sistemului judiciar si statutul magistratilor.


Salarizarea judecatorilor si procurorilor trebuie sa le asigure o reala independenta economica, conditie necesara pentru protectia acestora impotriva oricarei atingeri aduse independentei si impartialitatii lor in infaptuirea actului de justitie.


Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti au dreptul, pentru activitatea desfasurata, la o indemnizatie de incadrare stabilita in raport cu nivelul instantelor sau parchetelor sau, dupa caz, cu gradul profesional obtinut, cu functia detinuta si, dupa caz, cu vechimea in munca si in functie.


Indemnizatiile de incadrare si celelalte drepturi ale judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti, inspectorilor judiciari si ale personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor si ale personalului de instruire de la Institutul National al Magistraturii si Scoala Nationala de Grefieri se stabilesc, dupa caz, de ministrul justitiei, de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, de inspectorul sef al Inspectiei Judiciare, directorul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri sau de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu exceptia cazurilor in care, prin lege speciala sau prin legea-cadru se prevede altfel.


In ceea ce priveste solutionarea contestatiilor personalului platit din fonduri publice nemultumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, legea-cadru stabileste ca aceasta este de competenta ordonatorilor de credite. Cu toate acestea, de la aceasta regula generala, in cazul magistratilor, si al personalului din domeniul justitiei in general, se face o derogare, in sensul ca acestia pot face contestatie, in termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicarii actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectiei Judiciare, Institutului National al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, la colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie ori la colegiile de conducere ale curtilor de apel sau parchetelor de pe langa acestea sau la organele de conducere ale celorlalte institutii din sistem care au stabilit drepturile salariale, dupa caz.


Aceste contestatii se solutioneaza in termen de cel mult 30 de zile calendaristice. Hotararile de solutionare a contestatiilor pot fi, la randul lor, atacate cu plangere, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti.


2. Instanta competenta in cererile privind plata drepturilor salariale


Aceste dispozitii nu trebuie, insa, confundate cu dispozitiile aplicabile cererilor privind plata drepturilor salariale. Legea face in mod distinct referire la personalul ``nemultumit de modul de stabilire a drepturilor salariale``, dispozitiile sale stabilind o exceptie de la regula de drept comun. Conform principiului exceptio est strictissimae interpretationis et aplicationis, nu putem extinde efectele acestor dispozitii asupra cererilor privind plata drepturilor salariale datorate.


Mai mult decat atat, trebuie analizata si recunoscuta natura acestei cereri: cerand plata drepturilor salariale ce i se cuvin, magistratul nu contesta modul de stabilire al acestora, ci neachitarea sau achitarea cu intarziere. Prin urmare, nu se contesta un act administrativ, respectiv, ordinul de salarizare. Nu exista, deci, o ratiune pentru care instanta sesizata ar trebui sa fie o instanta de contencios administrativ, aflandu-ne pur si simplu in fata unui litigiu de dreptul muncii.


Aceasta solutie a fost consacrata si la nivel jurisprudential, in solutionarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a unui conflict negativ de competenta .


Inalta Curte a stabilit ca o actiune prin care se solicita plata unor drepturi salariale de catre un judecator, ``nu se incadreaza in ipoteza prevazuta de art. 7 din Anexa VI a Legii nr. 284/2010 (in vigoare la momentul contemporan spetei si inlocuita cu dispozitiile Legii nr. 153/2017), intrucat acestia nu au solicitat anularea pentru nelegalitate a ordinelor prin care le-au fost stabilite drepturile salariale, nefiind asadar dedus judecatii un litigiu ce are ca obiect cenzurarea unui act administrativ tipic (ordinul de salarizare) sau a unui act administrativ asimilat (refuzul nejustificat al paratilor de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dupa caz, faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004)


Prin urmare, prezentul litigiu nu se circumscrie sferei contenciosului administrativ, asa cum este definit de legiuitor prin dispozitiile art. 2 lit. f) si art. 8 din Legea nr. 554/2004, avand in vedere ca in cuprinsul actiunii nu se formuleaza critici de nelegalitate ale actelor administrative emise de ordonatorul de credite, nu se solicita anularea unor astfel de acte si nu se critica un eventual refuz de emitere a unor acte administrative prin care sa se stabileasca o alta salarizare, ci se solicita, in principal, obligarea paratilor la plata unor drepturi salariale pe care reclamanta le considera cuvenite si neplatite.


Avand in vedere obiectul actiunii formulate de reclamanti - actiune in pretentii avand ca obiect drepturi salariale - si fundamentarea acesteia in fapt si in drept, Inalta Curte constata ca instanta specializata in materia contenciosului administrativ nu are competenta de solutionare a cauzei, motiv pentru care, avand in vedere temeiul de drept invocat prin actiune, respectiv art. 268 alin. (1) lit. c) si art. 166 alin. (4) C. muncii, va stabili competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunaluluia�� sectia ce are in competenta si solutionarea litigiilor de munca.``[5]


Astfel, in situatia in care unui magistrat nu i se achita integral salariul, acesta va actiona in justitie angajatorul, respectiv instanta unde activeaza, precum si Ministerul Justitiei in calitate de ordonator principal de credite, conform dispozitiilor dreptului comun, stabilite de Codul Muncii.


Prin urmare, acestia au dreptul ``de a se indrepta cu actiune in instanta impotriva angajatorului pentru recuperarea drepturilor salariale, precum si a daunelor-interese pentru repararea prejudiciului suferit, in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului (data platii salariului sau data producerii prejudiciului) la tribunalul in raza caruia isi are domiciliul sau resedinta salariatul, iar daca raporturile de munca nu au incetat, si la tribunalul in raza caruia se afla locul de munca al salariatului. In plus, salariatul are dreptul si la plata daunelor moratorii, reprezentand dobanda legala aplicata de la data la care salariatului i s-ar fi cuvenit sumele respective.``[6]


Exista totusi o derogare de la aceasta regula, ce decurge in mod natural din activitatea pe care o desfasoara personalul in domeniul justitiei. Dat fiind faptul ca in conformitate cu dreptul comun, de cele mai multe ori, instanta competenta sa judece cauza ar fi chiar instanta unde reclamantul isi desfasoara activitatea (respectiv instanta parata), apare ca evident faptul ca pentru asigurarea impartialitatii este necesara stabilirea competentei unei alte instante.


Aceasta problema este solutionata de dispozitiile Noului Cod Civil care stabileste, prin articolul 127 alin (1), ca atunci cand ``un judecator are calitatea de reclamant intr-o cerere de competenta instantei la care isi desfasoara activitatea, va sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta la care isi desfasoara activitatea``. Dispozitiile se aplica in mod corespunzator si in ipoteza in care o instanta de judecata are calitatea de reclamant sau de parat, dupa caz. De asemenea, se aplica si in cazul procurorilor, asistentilor judiciari si grefierilor. Daca reclamantul nu indeplineste aceste cerinte legale, ``paratul are posibilitatea de a cere pana la primul termen de judecata la care este legal citat declinarea competentei in favoarea oricareia dintre instantele de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta care ar fi fost competenta potrivit legii. Textul tinde sa apere impartialitatea in justitie, deoarece formularea unei cereri de chemare in judecata impotriva sau de catre o persoana care isi desfasoara activitatea in justitie, in chiar instanta in care aceasta functioneaza, ar putea crea pentru partea adversa senzatia unei partiniri, ceea ce trebuie evitat, chiar daca se produce efectul evident al dezavantajarii angajatului acestei instante.``[7] Cu atat mai mult aceste dispozitii isi gasesc ratiunea atunci cand instanta angajatoare este chiar parte in proces.


Astfel, in situatia in care tribunalul competent potrivit dispozitiilor Codului Muncii sa judece cererile privind plata drepturilor salariale ale personalului din domeniul justitiei, ar reveni instantei unde acestia isi desfasoara activitatea, competenta de solutionare revine unui tribunal din circumscriptia oricarei curti de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta la care reclamantul activeaza.


Concluzii


Problema care se pune de fapt la stabilirea instantei competente in litigiile privind salarizarea personalului din justitie este de fapt aceea a distinctiei dupa obiectul cererii.


In situatia in care reclamantul este nemultumit de modul in care drepturile sale salariale au fost stabilite, dispozitiile aplicabile sunt cele ale Legii-cadru cu privire la salarizarea personalului platit din fonduri publice. Astfel, reclamantul va contesta in termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicarii actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectiei Judiciare, Institutului National al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, la colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie ori la colegiile de conducere ale curtilor de apel sau parchetelor de pe langa acestea sau la organele de conducere ale celorlalte institutii din sistem care au stabilit drepturile salariale, dupa caz. De asemenea, in situatia in care nu primeste o hotarare favorabila in acest demers, are posibilitatea de a ataca hotararea de solutionare cu plangere, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti.


Insa, in cazul in care reclamantul contesta doar plata drepturilor salariale, si nu modul de stabilire a acestora, nu ne aflam in fata unui contencios administrativ, ci in fata unui litigiu de dreptul muncii. Ca atare, competenta in acest sens va fi stabilita prin coroborarea dispozitiilor Codului Muncii cu cele ale Codului de Procedura Civila (atunci cand instanta competenta conform dispozitiilor Codului Muncii ar fi chiar instanta unde reclamantul activeaza), cel mai adesea instanta competenta fiind un tribunal din circumscriptia oricarei curti de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta la care reclamantul activeaza.


Autor,Irina Maria Diculescu, internMCP Cabinet avocati- specializati in litigii de munca, comerciale si protectia datelor.


Bibliografie


I. Tratate, Cursuri, Monografii


1. M.C. Predut, M.C. Predut, Codul muncii comentat. Protectia datelor personale, telemunca, munca virtuala si alte forme de munca, Editia a II-a, completata si revizuita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2019


2. A. Tabacu, Drept procesual civil. Legislatie interna si internationala. Doctrina si jurisprudenta, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2015.


II. Legislatie


1. Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii


2. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice


3. Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila cu modificarile si completarile ulterioare


III. Jurisprudenta


1. Curtea Constitutionala a Romaniei, Decizia 874/2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 433 din 28 iunie 2010.


2. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia nr. 2326/2017, www.scj.ro




M.C. Predut, M.C. Predut, Codul muncii comentat. Protectia datelor personale, telemunca, munca virtuala si alte forme de munca, Editia a II-a, completata si revizuita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2019, p. 338


Curtea Constitutionala a Romaniei, Decizia 874/2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 433 din 28 iunie 2010.


Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 492 din 28 iunie 2017, art. 2, alin. (1).


Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 492 din 28 iunie 2017, art. 2, alin. (3).


Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal , Decizia nr. 2326/2017, www.scj.ro


M.C. Predut, M.C. Predut, op. cit., p. 346.


A. Tabacu, Drept procesual civil. Legislatie interna si internationala. Doctrina si jurisprudenta, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2015, p. 166.


Citeşte mai multe despre:    Competenta instantelor judecatoresti    Salarizarea personalului platit din fondurile publice    Drepturile salariale ale magistratilor    Litigiile de munca privind magistratii    Legea 153/2010    Salarii magistrati    Salarizare judecatori    Salarizare procurori
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Conditionarea perimarii executarii silite de actiunile executorului judecatoresc � aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de apel in litigiile de munca � constitutionalitate si oportunitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Instituirea unei singure cai de atac in litigiile de munca si liberul acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R.: decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, deoarece nu a depus intampinarea in termenul prevazut de Codul de procedura civila, nu echivaleaza cu suprimarea dreptului la aparare
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Litigiile intemeiate pe Legea contenciosului administrativ sunt de compenteta tribunalului cand au ca finalitate analiza unui raport juridic de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia nr. 192/2020 din 12.03.2020

Jurisdictia muncii si solutionarea conflictelor de munca. Exceptia necompetentei functionale
Pronuntaţă de: Tribunalul GORJ � Sentinta civila nr. 78/10.01.2019

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964