din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3835 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Contestarea cuantumului sumei acordata in cazul exproprierii. Stabilirea unui alt regim juridic

Contestarea cuantumului sumei acordata in cazul exproprierii. Stabilirea unui alt regim juridic

  Publicat: 05 Jan 2017       4425 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Cum prin actiunea introductiva de instanta ceea s-a contestat a fost cuantumul despagubirilor acordate de expropriator, solicitandu-se acordarea unei despagubiri majorate si cum cuantumul acesteia nu s-a putut confirma decat in urma efectuarii expertizei, posibilitatea reclamantei de a concluziona asupra valorii reale a prejudiciului nu poate fi limitata procesual pana la un moment anterior epuizarii probatoriului, in conditiile in care acest aspect a constituit insusi obiectul cererii de apel a reclamantei si nu o solicitare noua formulata in calea de atac.

Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire data monedei unice europene.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Situat in afara terenului construit al unei localitati. In afara planului general de situatie al unei localitati.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Dovada scrisa prin care
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Denumire data monedei unice europene.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Moment al procesului, care marcheaza terminarea discutiilor contradictorii ale partilor, intrucat constituie un moment de referinta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Situat in afara terenului construit al unei localitati. In afara planului general de situatie al unei localitati.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Situat in afara terenului construit al unei localitati. In afara planului general de situatie al unei localitati.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Prin urmare, faptul ca precizarea valorii prejudiciului cauzat prin expropriere s-a facut dupa administrarea ultimei expertize dispusa de instanta de apel, nu incalca dispozitii procedurale ale judecarii cauzei in apel.


2. Potrivit dispozitiilor art.26 alin.(2) din Legea nr.33/1994, la calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta, vor tine seama de pretul cu care se vand, in mod obisnuit, imobilele de acelasi fel in unitatea administrativ-teritoriala.


Astfel, categoria de folosinta a terenului suspus exproprierii nu reprezinta un element de apreciere subiectiva a evaluatorului, ci este data de regimul juridic al respectivului teren la momentul exproprierii, indiferent de evolutia ulterioara a situatiei de fapt sau modificarea regimului juridic al zonei.


Prin urmare criteriile legale de stabilire a valorii imobilului au fost, in mod nelegal, ignorate, in conditiile in care expertii au pornit in procesul de evaluare de la faptul ca terenul este construibil si nu de la destinatia de teren agricol arabil, fiind inlaturate contractele de vanzare cumparare incheiate in perioada de referinta, avand ca obiect terenuri cu aceeasi destinatie, pe motiv ca amplasarea lor nu a putut fi stabilita.


Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Cluj la data de 20 decembrie 2007 reclamanta SC X. SRL a solicitat, in contradictoriu cu paratii Statul Roman, prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA si Comuna M. - Comisia de aplicare a Legii nr. 198/2004, anularea hotararii din 29.08.2007 de stabilire a despagubirii in favoarea reclamantei, precum si a procesului-verbal din 29.08.2007, intocmite de C.N.A.D.N.R. SA, Comisia de aplicare a Legii nr.198/2004, constituita la nivelul Comunei M.; obligarea paratului Statul Roman, prin C.N.A.D.N.R. SA, in calitate de expropriator, sa plateasca despagubiri pentru intreg prejudiciul cauzat prin expropriere, in sensul cuprinderii in suprafata ce trebuie expropriata si a terenului din zona de siguranta si a celui pe care vor fi amplasate retelele pentru utilitati ori cuantificarii prejudiciului cauzat reclamantei prin amplasarea retelelor si stabilirea zonei de siguranta; cuprinderii in suprafata ce trebuie expropriata a suprafetelor pe care reclamanta nu le va mai putea utiliza pentru constructie datorita reducerii dimensiunilor acestora si amplasarii traseului autostrazii; stabilirii despagubirilor la valoarea de circulatie reala a terenului expropriat si a celui care nu mai poate fi utilizat ori a carui valoare de intrebuintare este diminuata, despagubiri determinate pe baza de expertiza ce urmeaza a fi efectuata in conditiile prevazute de art. 25 si 26 din Legea nr. 33/1994; a solicitat obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata .


In sedinta publica din 22.02.2008 tribunalul a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Comuna M.


Prin sentinta nr. 379 din 03 mai 2012 pronuntata de Tribunalul Cluj, s-a respins exceptia inadmisibilitatii petitului privind anularea hotararii nr. 29/2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004; s-a admis in parte actiunea in contradictoriu cu Statul Roman prin C.N.A.D.N.R. SA; s-a dispus anularea partiala a hotararii nr. 29/2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004; s-a stabilit cuantumul despagubirilor pentru imobilul expropriat, teren in suprafata de 2.860 mp, la suma de 154.738 lei si a fost obligat paratul sa achite reclamantei aceasta suma; s-a respins capatul de cerere privind exproprierea restului de teren; s-a respins actiunea impotriva paratei Comuna M., ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala; a fost obligat paratul Statul Roman, prin C.N.A.D.N.R. SA, sa achite reclamantei suma de 3300 lei, cheltuieli de judecata .


Prima instanta a retinut ca prin hotararea nr. 29 din 29.08.2007 a C.N.A.D.N.R. SA - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 s-a aprobat acordarea despagubirii in cuantum de 63.194,33 lei pentru imobilul expropriat, categoria de folosinta arabil, in suprafata de 2.860 mp, identificat prin numar cadastral xx17/1, in favoarea reclamantei SC X. SRL, persoana indreptatita sa primeasca despagubiri .


In cauza s-a dispus efectuarea unui raport de expertiza tehnica judiciara. Expertii A. si C. au mentionat ca valoarea de circulatie a terenului expropriat este in suma de 324.000 lei. Valoarea a fost stabilita prin raportare la oferte de cumparare trimise de trei firme doritoare sa cumpere terenul in cauza.


Expertul B., numit la solicitarea paratului, a aratat ca in opinia sa valoarea terenului este de 109.209 lei, tinand cont de trei comparabile preluate din ziarul P., datand din septembrie si noiembrie 2009, care au caracteristici asemanatoare cu terenul in litigiu.


Instanta de fond a apreciat ca expertul B. a stabilit in mod corect despagubirile la care este indreptatita reclamanta ca urmare a exproprierii, reprezentand valoarea de circulatie a terenului, tinand cont de toate caracteristicile terenului, precum si de preturile cu care se vand imobilele de acelasi fel in localitatea M. Instanta a inlaturat opinia expertilor A. si C., considerand ca are la baza inscrisuri sub semnatura privata care constituie mijloace de proba pro causa, avand caracter echivoc. Este vorba despre trei oferte depuse la dosar de reclamanta, pe care aceasta le-ar fi primit in mai si iunie 2009 de la trei societati comerciale pentru a le vinde terenul in litigiu, oferte care nu au fost finalizate in nici un mod si care privesc terenul in suprafata de 10.000 mp cu nr. cadastral xx17/1, cu toate ca, la acea data, din acest teren, suprafata de 2.860 mp era expropriata.


Totodata, prin completarea la raportul de expertiza, tinand cont si de concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara efectuat de expertul topograf F., cei trei experti au stabilit ca prejudiciul cauzat prin expropriere terenului ramas in proprietatea reclamantei este in cuantum de 45.529 lei, din care 3.636 lei reprezinta venitul pierdut prin necultivarea terenului timp de 5 ani (2007-2012), iar 41.983 lei reprezinta cheltuielile aferente pentru readucerea terenului la categoria de folosinta avuta initial.


Instanta a constatat ca cererea este admisibila intrucat, potrivit art. 7 si 9 din Legea nr. 198/2004, in cazul in care persoana expropriata nu este de acord cu cuantumul despagubirii, se poate adresa instantelor judecatoresti, pentru ca acestea sa stabileasca daca aceasta despagubire a fost corect calculata. In cazul in care instanta considera ca despagubirea nu a fost stabilita corect, implicit urmeaza sa dispuna modificarea hotararii de stabilire a despagubirii, in ceea ce priveste cuantumul acesteia.


Referitor la cuantumul despagubirilor, din raportul de expertiza mentionat mai sus a rezultat ca valoarea despagubirilor la care este indreptatita reclamanta pentru terenul expropriat este in suma de 154.738 lei, din care 109.209 lei reprezinta valoarea terenului si 45.529 lei reprezinta prejudiciul cauzat prin expropriere terenul ramas in proprietatea reclamantei.


Referitor la cererea reclamantei privind exproprierea restului de teren, instanta a retinut ca doar expropriatorul este in masura sa decida asupra amplasamentului imobilelor pe care urmeaza sa fie realizate lucrarile care impun exproprierea, iar persoana fizica proprietara a terenului care urmeaza sa fie expropriat poate contesta doar cuantumul despagubirilor, nu si transferul efectiv al dreptului de proprietate .


Impotriva acestei hotarari au declarat apel atat reclamanta cat si paratul Statul Roman, prin C.N.A.D.N.R. SA.


Parata C.N.A.D.N.R. SA a aratat ca instanta de fond, pornind de la o gresita interpretare a probelor, a pronuntat o hotarare criticabila sub aspectul legalitatii.


Prealabil, a reiterat exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere prin care s-a solicitat anularea hotararii nr. 29/2007 emisa de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, intrucat legea prevede in mod expres cauzele pentru care un act este anulabil, dar nici un motiv invocat de catre reclamanta prin cererea introductiva de instanta nu se incadreaza in aceste cauze expres reglementate.


Faptul ca, ulterior administrarii probatoriului, instanta a concluzionat in sensul ca reclamantei i se cuvine un cuantum al despagubirilor mai mare decat cel acordat prin hotararea nr. 29/2007, nu implica anularea hotararii intrucat despagubirea consemnata in baza acesteia si suplimentul stabilit pe cale judiciara vor fi eliberate de catre parata pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de stabilire a cuantumului acesteia in temeiul art. 19 alin. (11) din Legea nr. 255/2010.


In plus, prin anularea partiala a hotararii de stabilire a cuantumului despagubirii instanta de judecata se pronunta implicit si asupra temeiului in baza caruia a fost consemnat acest cuantum. Intrucat transferul dreptului de proprietate a operat la momentul consemnarii despagubirii, in temeiul hotararii mai sus-mentionate, in lipsa acestui act, partile sunt practic puse in situatia anterioara, consecinta directa fiind aceea ca exproprierea nu a operat, intrucat a fost anulat temeiul legal al consemnarii acestui cuantum.


Sustine si faptul ca solutia instantei de fond a fost intemeiata pe concluziile unui raport de expertiza judiciara intocmit cu incalcarea art. 26 din Legea nr. 33/1994 si a normelor profesionale si deontologice.


Opinia separata a expertului B. a fost intocmita cu incalcarea legii - art. 26 din Legea nr. 33/1994, intrucat evaluarea nu a tinut cont de pretul pietei, ci s-a facut prin raportare la oferte de vanzare fictive care, datorita caracterului lor speculativ si unilateral, nu pot constitui un etalon pentru piata imobiliara din zona .


Total nedovedite sunt si valoarea propusa pentru stabilirea lipsei de folosinta si valoarea estimata a cheltuielilor necesare pentru readucerea terenului la starea initiala.


Referitor la cheltuielile aferente pentru readucerea terenului de 2.020 mp la categoria de folosinta avuta initial, expertii au facut aprecieri "aproximative" in functie de care au determinat o suma cu titlu de prejudiciu de circa 10.000 euro.


Instanta de fond a omologat, in mod gresit, concluziile unui raport de expertiza intemeiat exclusiv pe valori rezultate din oferte de vanzare, in conditiile in care apelanta a depus la dosar contracte autentice ce demonstreaza atat caracterul just al despagubirii acordate, cat si nepertinenta lucrarii de specialitate.


In cauza nu exista vreo dovada in sensul ca reclamanta ar fi exploatat in vreun fel terenul in litigiu, aceasta aratand in mod constant ca a cumparat terenul cu scopul de a construi o statie de comercializare produse petroliere pe acesta, fiind evident ca nu a cultivat si nici nu a urmarit cultivarea terenului in cauza. Pe de alta parte, desi terenul a fost achizitionat in anul 1994 in scopul utilizarii acestuia pentru constructii, totusi reclamanta nu a facut niciun demers pentru edificarea unei statii pentru comercializarea produselor petroliere, timp de mai mult de 10 ani, in conditiile in care lucrarile de constructie a autostrazii au fost demarate in anul 2004 (in zona terenului in litigiu s-a construit incepand cu 2007-2008).


Faptul ca in hotararea de stabilire a cuantumului despagubirii nu s-a mentionat in mod expres ca despagubirea stabilita cuprinde si valoarea prejudiciului suferit ca urmare a exproprierii, nu inseamna ca acest prejudiciu nu a fost reparat.


De asemenea, prin "daune" in sensul dispozitiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994, legiuitorul nu a avut in vedere prejudiciul astfel cum este acesta reglementat in materia raspunderii civile delictuale, exproprierea fiind un act al puterii de stat si nu o fapta delictuala, astfel incat nu exista temei juridic pentru acordarea lipsei de folosinta - specific evaluarii prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita (or, exproprierea nu este o fapta ilicita).


Totodata, in temeiul lipsei de folosinta, expertii au stabilit si instanta a acordat venitul pierdut prin necultivarea terenului pe perioada judecarii procesului.


Insa, acordarea unei sume cu acest titlu echivaleaza cu o recunoastere a faptului ca terenul in litigiu ar fi putut fi valorificat in toata aceasta perioada de catre reclamanta, desi, incepand cu data consemnarii sumei stabilite cu titlu de despagubire prin hotararea nr. 29/2007, terenul face parte din domeniul public al statului.


Reclamanta a aratat ca optiunea instantei de fond de a tine seama de punctul de vedere al unuia dintre experti si de a ignora raportul de expertiza intocmit de ceilalti doi experti este surprinzatoare, in contextul in care a prevalat opinia minoritara si nu opinia majoritara. La exprimarea punctului de vedere, expertul B. nu a tinut seama de prejudiciul adus reclamantei prin exproprierea unei parti din parcela de 10.000 mp., context in care s-a diminuat posibilitatea de utilizare a terenului ramas in proprietatea reclamantei; expertul nu a tinut seama de dispozitiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, de obiectul cererii de chemare in judecata, cu referire la totalitatea prejudiciului solicitat si nici de celelalte probe existente la dosar, desi inscrisurile care au fost depuse la dosarul cauzei nu au fost intocmite de catre reclamanta pro causa, ci au reprezentat contraoferte pe care le-a primit pentru instrainarea terenului in litigiu.


Acordarea si stabilirea unor despagubiri la suma de 154.738 lei, nu este una rezonabila, nu acopera valoarea prejudiciului suferit de catre reclamanta si nu reprezenta o dreapta despagubire de care ar trebui sa beneficieze, in calitate de proprietar al terenului expropriat.


Mai mult, reclamanta nu a beneficiat nici macar de o despagubire prealabila, avand in vedere ca expropriatorul a beneficiat de folosinta terenului de la data exproprierii iar reclamanta nu a incasat suma de bani aferenta exproprierii, chiar daca au trecut cca. 5 ani de la expropriere .


Fara sa fi motivat, instanta de fond nu a acordat cheltuielile avansate pentru efectuarea expertizei de catre expertii A. si C., in suma totala de 2.700 lei, din care cate 400 lei avans si diferenta de 800 lei pentru expertul C. si 1.100 lei pentru expertul A. Chiar daca instanta de fond nu a luat in considerare lucrarile efectuate de catre acesti experti, costurile au fost avansate de catre reclamanta, iar actiunea nu a fost respinsa din punctul de vedere al acordarii de despagubiri pentru terenul expropriat.


Prin decizia nr. 116/A din 6 noiembrie 2012 Curtea de Apel Cluj, Sectia I civila a respins, ca nefondate, apelurile.


Prin decizia nr. 4592 din 17 octombrie 2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursurile declarate de reclamanta si paratul Statul Roman, prin C.N.A.D.N.R. SA impotriva deciziei nr. 116/A/2012 a Curtii de Apel Cluj, pe care a casat-o si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.


Prin decizia de casare s-a stabilit ca instanta de apel sa refaca expertiza in vederea stabilirii despagubirilor tinand seama de valoarea reala a imobilului expropriat, de prejudiciul cauzat proprietarului si de pretul cu care se vand in mod obisnuit terenurile de acelasi fel in unitatea administrativ-teritoriala la data intocmirii raportului de expertiza, luand in considerare pretul efectiv platit si consemnat ca atare in cuprinsul contractelor autentice de vanzare-cumparare.


De asemenea, instanta de recurs a stabilit ca in ce priveste criticile formulate de recurentul parat, se impunea modificarea hotararii comisiei in cazul in care se schimba cuantumul despagubirilor, iar nu anularea partiala a acesteia, pentru ca textele legale din Legea nr. 33/1994 si Legea nr. 198/2004 permit controlul jurisdictional doar in privinta stabilirii despagubirii.


Prin decizia nr. 1697/A din 4 septembrie 2015 Curtea de Apel Cluj, Sectia I civila, in rejudecare, a admis in parte apelurile; a inlaturat din sentinta atacata mentiunea privind anularea partiala a hotararii nr. 29/2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 si mentiunea privind stabilirea cuantumului despagubirilor pentru imobilul expropriat, teren in suprafata de 2.860 mp, la suma de 154.738 lei; a dispus modificarea partiala a hotararii nr. 29/2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004; a stabilit cuantumul despagubirilor la suma de 344.700 lei, pentru imobilul expropriat, teren in suprafata de 2.860 mp, in favoarea reclamantei, obligand paratul sa achite reclamantei aceasta suma; a mentinut celelalte dispozitii ale sentintei privind: respingerea exceptiei inadmisibilitatii petitului privind anularea hotararii nr. 29/2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004; respingerea capatului de cerere privind exproprierea restului de teren; respingerea actiunii reclamantei impotriva paratei Comuna M., ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala; obligarea paratei C.N.A.D.N.R. SA sa achite reclamantei suma de 3300 lei, cheltuieli de judecata; a obligat parata C.N.A.D.N.R. SA sa achite reclamantei suma de 2.825 lei, cheltuieli de judecata partiale in apelul initial, in recurs si in rejudecarea apelului.


Instanta de apel a retinut ca prin Decizia nr. 12/2015 Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 9 teza a doua din Legea nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale, in forma anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 184/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale, raportate la sintagma "la data intocmirii raportului de expertiza" cuprinsa in dispozitiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, sunt neconstitutionale.


Prin urmare, avand in vedere cele stabilite de instanta de recurs, s-a dispus in rejudecarea apelului refacerea expertizei in vederea stabilirii despagubirilor tinand seama de valoarea reala a imobilului expropriat, de prejudiciul cauzat proprietarului si de pretul cu care se vand in mod obisnuit terenurile de acelasi fel in unitatea administrativ-teritoriala la data exproprierii, luand in considerare pretul efectiv platit si consemnat ca atare in cuprinsul contractelor autentice de vanzare-cumparare.


Initial s-a dispus efectuarea unui raport de expertiza potrivit celor din decizia de casare, tinand seama de pretul cu care se vand in mod obisnuit terenurile de acelasi fel in unitatea administrativ-teritoriala la data intocmirii raportului de expertiza. Ulterior efectuarii ei a intervenit Decizia nr. 12/2015 a Curtii Constitutionale, astfel ca s-a dispus refacerea expertizei, tinand seama de pretul cu care se vand in mod obisnuit terenurile de acelasi fel in unitatea administrativ-teritoriala la data exproprierii.


Prin expertiza efectuata in cauza in rejudecare s-a stabilit ca valoarea despagubirilor la data exproprierii pentru imobilul expropriat, in suprafata de 2.860 mp, ce a apartinut reclamantei SC X. SRL este in suma de 344.700 lei (valoare mai mare decat cea acordata de instanta de fond, care a stabilit suma de 109.209 lei pentru valoarea terenului expropriat).


Expertii au aratat de ce nu au retinut si alte contracte incheiate in aceeasi perioada dintre cele depuse, deoarece nu au putut fi corect identificate sau nu au putut fi verificate din punct de vedere al pretului; au lamurit si caracterul construibil al terenului situat in extravilan.


Prin hotararea nr. 29/2007 emisa de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 s-a aprobat acordarea de despagubiri in suma de 63.194,33 lei, inferioara celei stabilite prin expertiza efectuata in apel si la fond .


Din mentiunile cuprinse in titlul de proprietate si din documentatia intocmita cu ocazia exproprierii reiese ca terenul expropriat se gaseste in extravilan, aspect care reiese si din adeverinta emisa de Comuna M.


In cartea funciara nr. xx70, reclamanta este inscrisa cu suprafata de 10.000 mp teren, care ar fi identificat cu numar cadastral xx17/11, potrivit celor mentionate in hotararea nr. 29/2007 emisa de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004.


In apelul initial s-a solicitat o suma fixa drept despagubiri, anume 76.100 euro, reprezentand valoarea terenului expropriat, si suma de 10.398,78 euro, reprezentand prejudiciul cauzat pentru terenul care nu a fost expropriat.


Aceasta suma a provenit din expertiza efectuata la fond, insa suma a fost modificata in rejudecarea apelului la cuvantul pe fond, avand in vedere expertiza efectuata in apel, in temeiul art. 132 alin. (2) pct. 2 C.proc.civ., modificare permisa, avand in vedere ca apelul este devolutiv si se aplica regulile de la judecata in prima instanta, in masura in care nu contravin celor stabilite pentru apel, potrivit art. 298 C.proc.civ., nefiind vorba de o modificare de actiune interzisa si in fata instantei de fond dupa prima zi de infatisare.


In ce priveste petitul de acordare de despagubiri pentru terenul ramas neexpropriat, instanta de apel a retinut ca intre reclamanta si Y SRL Sucursala Cluj-Napoca s-a incheiat un contract de inchiriere la data de 07.07.2009 pe o perioada de 1 an, prelungit ulterior, partile avand calitatea de proprietar al terenului, respectiv chirias (constructor al autostrazii).


Din acest contract, pct. 1.4, rezulta ca se accepta de catre proprietar ca parametrii terenului sa fie diferiti referitor la perimetru, forma sau elevatie la sfarsitul perioadei acestui contract fata de aceiasi parametri de la inceputul acelui contract . La expirarea termenului acestui contract proprietarul va prelua terenul, se mentioneaza, cu aceste modificari, fara niciun cost si fara a solicita de la chirias nici o compensatie sau remediere referitoare la acestea. Chiriasul se obliga sa aduca terenul la utilizarea originala daca partile convin.


Prin adresa emisa de SC X. SRL la data de 07.07.2009, aceasta solicita ca la finalizarea contractului de inchiriere terenul sa ramana cu drumul de acces pentru care s-a intocmit contractul de inchiriere.


In expertiza efectuata la fondul cauzei se arata ca pe terenul reclamantilor exista construit un drum pentru devierea traficului, pe perioada lucrarilor la autostrada, care a fost asfaltat, dar ulterior, persoane necunoscute au decopertat asfaltul si au transportat o parte din balastul din fundatia drumului.


S-a apreciat de catre instanta de apel ca nu reiese din nicio proba a cauzei ca terenul a fost afectat de lucrarile la autostrada si anterior incheierii contractului de inchiriere sus aratat, mai ales ca insusi reprezentantul reclamantei arata la cuvantul pe fondul apelului in rejudecare ca exproprierea s-a efectuat in anul 2007 iar drumul in anul 2009.


S-a retinut si faptul ca, pentru recolta anului 2008, reclamanta a primit despagubiri referitor la suprafata de 0,7141 ha.


Cat timp cu privire la terenul ramas neexpropriat s-a incheiat un contract de inchiriere, orice pretentii ce pot privi acel contract se muta in domeniul raspunderii contractuale, iar nu in cel al exproprierii, instanta fiind investita doar in ce priveste exproprierea.


Avand in vedere ca prin expertiza efectuata in cauza s-a stabilit un cuantum al despagubirilor mai mare decat cel ce rezulta din hotararea de expropriere, prin prisma celor stabilite de instanta de recurs, instanta de apel a considerat ca se impune admiterea in parte a actiunii referitor la hotararea de expropriere, dar nu in sensul anularii, ci in sensul modificarii acesteia strict in ce priveste cuantumul despagubirilor.


In acest sens, instanta de apel a inlaturat din sentinta atacata mentiunea privind anularea partiala a hotararii nr. 29/2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 si mentiunea privind stabilirea cuantumului despagubirilor pentru imobilul expropriat, teren in suprafata de 2.860 mp, la suma de 154.738 lei, avand in vedere ca instanta de recurs a stabilit doar posibilitatea modificarii dar nu si a anularii hotararii, iar cu privire la cuantum, cel stabilit prin expertiza din apel est mai mare decat cel din sentinta atacata. Ca urmare a modificarii partiale a hotararii, instanta de apel a stabilit cuantumul despagubirilor la suma de 344.700 lei, pentru imobilul expropriat, teren in suprafata de 2.860 mp, in favoarea reclamantei, asa cum a fost stabilit prin expertiza in apel, raportat la momentul exproprierii, si a obligat paratul sa achite reclamantei aceasta suma.


Apelul paratului a fost admis doar in ce priveste modul de solutionare a petitului referitor la anularea hotararii comisiei, in sensul ca aceasta a fost doar modificata iar nu anulata.


Celelalte dispozitii ale sentintei privind respingerea exceptiei inadmisibilitatii petitului privind anularea hotararii nr. 29/2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004; respingerea capatului de cerere privind exproprierea restului de teren; respingerea actiunii reclamantei impotriva paratei Comuna M., ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala; obligarea paratei C.N.A.D.N.R. SA sa achite reclamantei suma de 3300 lei, cheltuieli de judecata, au fost mentinute, dat fiind ca au ramas irevocabile, prin prisma celor stabilite prin decizia pronuntata in recurs in prezenta cauza, limitele casarii referindu-se doar la cuantumul despagubirilor si la modificarea hotararii nr. 29/2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, daca se impune.


Dispozitia din sentinta ce priveste cheltuielile de judecata a fost mentinuta pentru ca parata este in culpa procesuala si fata de cuantumul despagubirilor stabilite la instanta de fond, care este mai mare decat cel stabilit prin hotararea nr. 29/2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004.


In temeiul art. 274 si art. 276 C.proc.civ. instanta de apel a obligat parata C.N.A.D.N.R. SA, aflata in culpa procesuala fata de admiterea in parte a apelului reclamantei si admiterea in parte a actiunii in ce priveste cuantumul despagubirilor, sa achite reclamantei suma de 2.825 lei, cheltuieli de judecata partiale in apelul initial, in recurs si in rejudecarea apelului, cheltuieli compuse din onorariu expert si onorariu avocat.


Cum apelul reclamantei a fost admis in parte, doar cu privire la unul dintre cele doua petite din actiune, si cheltuielile de judecata au fost acordate in aceeasi masura, adica din onorariul de avocat in suma de 3.100 lei i se acorda doar jumatate, anume suma de 1.550 lei, iar din onorariul de experti se acorda jumatate, teoretic 3.325 lei din totalul de 6.650 lei, cum insa parata a platit deja 2.050 lei mai ramane ca aceasta sa mai suporte doar diferenta de la 2.050 lei la suma de 3.325 lei, adica 1.275 lei.


In concluzie cheltuielile de judecata partiale au fost stabilite la 1.550 lei onorariu avocat si 1.275 lei onorariu expert .


Impotriva acestei decizii a declarat recurs intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ. paratul, aratand ca hotararea recurata a fost pronuntata cu incalcarea si aplicarea gresita a dispozitiilor art. 26-27 din Legea nr. 33/1994, art. 132 alin. (2) pct. 2, art. 212, art. 294 alin. (2) C.proc.civ., Decizia nr. 12/2015 a Curtii Constitutionale.


In sustinerea recursului, paratul a formulat urmatoarele critici:


1.Reclamanta a pretins suma de 76.100 euro (324.500 lei) iar art.27 din Legea nr.33/1994 impune precizarea cuantumului pretins la momentul formularii cererii de chemare in judecata . Prin urmare, in mod gresit instanta de apel a permis reclamantei sa majoreze catimea pretentiei la ultimul termen de judecata, in etapa rejudecarii cererii de apel dupa casare, incalcand astfel atat norma speciala, cat si normele generale de procedura reprezentate de dispozitiile art. 132 si 294 C.proc.civ., potrivit carora cererile la care se refera art. 132 alin. (2) C.proc.civ. pot fi formulate in tot cursul judecatii, pana la inchiderea dezbaterilor asupra fondului.


2.In mod gresit instanta de apel a respins solicitarea de efectuare a contraexpertizei, retinand, in mod eronat ca aceasta solicitare nu ar viza un raport de expertiza propriu zis, ci suplimentul la raportul de evaluare dispus ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 12/2015.


Ulterior intrarii in vigoare a Deciziei nr. 12/2015 a Curtii Constitutionale, in cauza s-a procedat la refacerea lucrarii judiciare in noile conditii (raportul de expertiza initial a fost anulat si s-a dispus o noua evaluare, la momentul exproprierii). In atare situatie, nu este vorba de un supliment la raportul judiciar, ci de un veritabil raport judiciar, avand in vedere ca prin decizia de neconstitutionalitate s-a reconfigurat obiectivul expertizei, iar primul raport judiciar a fost considerat nul.


Prin respingerea contraexpertizei, instanta de apel a incalcat nu numai dispozitiile art. 212 C.proc.civ., ci si dreptul la aparare al paratului, care a fost astfel pus in imposibilitatea de a formula aparari corespunzatoare.


3.In mod gresit instanta de apel a omologat raportul de expertiza intocmit cu incalcarea evidenta a legii.


Astfel, instanta de apel a validat un raport de expertiza fundamentat pe contracte de vanzare-cumparare care, pe de o parte, au fost incheiate la un an dupa momentul exproprierii (2008, fata de 2007), iar pe de alta parte, vizeaza terenuri care sunt net superioare valoric celui expropriat (expertii au prezentat pentru terenul arabil extravilan la nivelul celei proprii terenurilor intravilane construibile).


In contraproba, paratul a depus la dosar numeroase contracte de vanzare-cumparare ce au fost incheiate in anul exproprierii-2007, dar care nu au fost luate in considerare.


Analizand decizia recurata prin prisma criticilor invocate, Inalta Curte retine urmatoarele:


Recursul se incadreaza in dispozitiile art.304 pct.9 C.proc.civ. intrucat prin motivele dezvoltate se invoca incalcarea unor dispozitii legale din Codul de procedura civila si Legea nr.33/1994.


1. Critica referitoare la nelegala majorare a catimii pretentiilor cu incalcarea art.27 din Legea nr.33/1994 si a art. 132 si 294 C.proc.civ., nu este fondata.


Astfel, prin actiunea introductiva de instanta, reclamanta a contestat cuantumul despagubirilor, argumentand de ce suma oferita de expropriator apare ca fiind neindestulatoare, insa aceasta nu presupune ca precizarea ulterioara a catimii acestor pretentii ar reprezenta o incalcare a art.27 alin.(2) din Legea nr.33/1994 care se refera la imprejurarea ca ``despagubirea acordata de catre instanta nu va putea fi mai mica decat cea oferita de expropriator si nici mai mare decat cea solicitata de expropriat``.


Acordarea unei despagubiri majorate a fost solicitata prin actiune, dar cuantumul acesteia nu s-a putut confirma decat in urma efectuarii expertizei, motiv pentru care posibilitatea reclamantei de a concluziona asupra valorii reale a prejudiciului nu poate fi limitata procesual, pana la un moment anterior epuizarii probatoriului, in conditiile in care acest aspect a constituit insusi obiectul cererii de apel a reclamantei si nu o solicitate noua formulata in calea de atac.


Recurenta parata a interpretat restrictiv dispozitiile art.132 prin raportare la cele ale art. 294 C.proc.civ., fiind contestata insasi catimea creantei principale dedusa judecatii, ce poate constitui obiect de control judiciar intr-o cale devolutiva de atac.


Prin urmare, faptul ca precizarea valorii prejudiciului cauzat prin expropriere s-a facut dupa administrarea ultimei expertize, nu incalca dispozitii procedurale ale judecarii cauzei in apel, motiv pentru care aceasta critica nu poate fi retinuta.


2.Cea de-a doua critica vizeaza incalcarea dispozitiilor art.212 C.proc.civ., privind respingerea cererii de efectuare a unei expertize contrarii, cu consecinta lezarii dreptului de aparare al paratului, in conditiile in care s-a apreciat de catre instanta de apel ca expertiza dispusa este o refacere a celei anterioare de la fond si nu o noua expertiza.


Critica prezinta interes din perspectiva argumentelor pentru care instanta de apel a respins cererea de efectuare a unui nou raport de expertiza.


Astfel, Inalta Curte retine ca, la rejudecarea apelului, s-a dispus efectuarea unui nou raport de expertiza pe linia deciziei de casare. Dupa intocmirea acestui raport si admiterea unor obiectiuni referitoare la necesitatea stabilirii categoriei terenului, la data de 6.02.2015 s-a incuviintat suplimentarea raportului de expertiza, in raport de Decizia nr. 12/2015 a Curtii Constitutionale dispunandu-se calculul despagubirilor la momentul exproprierii. La termenul din 5.06.2015 parata a solicitat intocmirea unui nou raport de expertiza insa instanta a respins cererea cu motivarea ca solicitarea vizeaza suplimentul de expertiza si nu expertiza initiala. Instanta a omologat suplimentul la raport, constatand ca expertii au stabilit corect categoria de folosinta a terenului, imprejurare fata de care corect au fost inlaturate comparabilele din anul 2007.


Inalta Curte constata ca dispozitiile art. 212 C.proc.civ. au fost gresit interpretate in ceea ce priveste calificarea ca fiind un simplu supliment a ultimei expertize, intocmita cu respectarea Deciziei nr.12/2015 a Curtii Constitutionale, intrucat, odata ce a dispus efectuarea acestei expertize, avand ca element de noutate interpretarea obligatorie a dispozitiilor art. 27 din Legea nr.33/1994, in considerarea jurisprudentei obligatorii a instantei de contencios constitutional, celelalte expertize nu mai puteau a fi luate in considerare sub aspectul valorii despagubirilor.


Prin urmare, aceasta expertiza nu reprezinta o refacere a celor anterioare, ca raspuns la anumite obiectiuni ale partilor, ci este o proba autonoma ce urmareste conformarea practicii judiciare cu jurisprudenta Curtii Constitutionale. In lumina noii situatii juridice si a unei probe initiate in aplicarea acesteia, cererea de efectuare a unei contraexpertize trebuia analizata pe fondul argumentelor aduse de solicitant si nu pe motivul tardivitatii formularii ei, cu raportare la momentul temporal al primei expertize.


Insa aceasta critica, desi intemeiata, nu duce prin ea insasi, la desfiintarea hotararii recurate, ci impune a verifica daca paratului, care a invocat-o ca o nesocotire a dreptului sau la aparare, i s-a produs o vatamare pe planul drepturilor pretinse.


3. Aceasta presupune analiza urmatoarei critici care invoca nesocotirea dispozitiilor art. 26-27 din Legea nr. 33/1994.


Astfel, se constata ca raportul de expertiza, omologat in apel, a inlaturat, dintre comparabile, contractele incheiate in anul 2007, pe motiv ca vizeaza terenuri ce nu au putut fi corect identificate din punctul de vedere al amplasarii si nu au putut fi verificate din punctul de vedere al pretului. In schimb, au fost utilizate alte trei contracte, atasate raportului de expertiza, incheiate in aprilie 2008, terenurile constituind amplasament pentru Parcul logistic Q.


Inalta Curte apreciaza ca o astfel procedura incalca criteriile prevazute de lege pentru efectuarea expertizei, respectiv dispozitiile art.26 alin.(2) din Legea nr.33/1994, potrivit carora, la calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta, vor tine seama de pretul cu care se vand, in mod obisnuit, imobilele de acelasi fel in unitatea administrativ-teritoriala. Astfel cum s-a statuat constant in jurisprudenta Inaltei Curti, notiunea de pret de vanzare practicat in mod obisnuit se refera la pretul pe piata libera concurentiala (stabilit prin raportul cerere-oferta) a unui teren similar, astfel cum rezulta din contractele de vanzare cumparare incheiate in perioada in care a intervenit exproprierea.


Odata ce la dosar au fost depuse contracte de vanzare cumparare pentru terenuri similare in zona, din perioada adoptarii hotararii de expropriere, astfel cum a fost indicata chiar de instanta de apel care a stabilit obiectivele expertizei (mai - noiembrie 2007), gresit expertii s-au raportat la alte comparabile si au inlaturat, nemotivat, aceste tranzactii.


Astfel, expertii nu motiveaza de ce au apreciat ca terenul este construibil si pretabil pentru activitati comerciale, in conditiile in care nu au demonstrat existenta vreunui element de natura a-l include, la momentul exproprierii - august 2007, in aceasta categorie si nu i-au pastrat, in vederea evaluarii, destinatia de teren agricol arabil. Chiar daca au apreciat ca au tinut cont de amplasare, posibilitatea de acces, caracteristici fizice, utilitati, precum si de cea mai buna utilizare a terenului, acestia au pornit in procesul de evaluare de la faptul ca terenul este construibil.


Categoria de folosinta a terenului nu reprezinta un element de apreciere subiectiva a evaluatorului, ci este data de regimul juridic al respectivului teren la momentul exproprierii, indiferent de evolutia ulterioara a situatiei de fapt sau modificarea regimului juridic al zonei.


Prin urmare, in mod nelegal au fost ignorate criteriile legale de stabilire a valorii imobilului, pornindu-se de la o alta destinatie a terenului si nu de la cea a unui teren extravilan cu destinatie agricola. Raportat la aceasta imprejurare, in mod nelegal au fost inlaturate contractele de vanzare cumparare incheiate in perioada de referinta, avand ca obiect terenuri cu aceeasi destinatie, din extravilanul comunei M., pe motiv ca amplasarea lor nu a putut fi stabilita.


Pentru aceste considerente, constatand gresita aplicare a dispozitiilor art. 26 alin.(2) din Legea nr.33/1994, Inalta Curte va admite recursul in baza art.304 pct.9 C.proc.civ., a casat decizia recurata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, in vederea refacerii raportului de expertiza in vederea stabilirii despagubirilor pentru terenul expropriat, cu respectarea dispozitiilor legale in materie.


Instanta de apel va relua judecata, in limitele dispuse prin prezenta decizie de casare, cu mentinerea solutiilor ce nu au facut obiectul controlului judiciar in prezenta cale extraordinara de atac referitoare la respingerea exceptiei inadmisibilitatii; respingerea capatului de cerere privind exproprierea restului de teren; respingerea actiunii reclamantei impotriva paratei Comuna M., ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala; precum si indrumarea de a se dispune modificarea si nu anularea hotararii comisiei in cazul in care se schimba cuantumul despagubirilor.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.44 din 20 ianuarie 2016


Citeşte mai multe despre:    expropriere    cuantum despagubiri    regim juridic de teren agricol    expertiza judiciara    Legea 33/1994
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Imunitatea de jurisdictie a Uniunii Europene. Incheiere contract individual de munca
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 40/A din 07.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Actiune in revendicare. Efectele hotararii judecatoresti fata de terti
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 181/19.03.2020

Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020

Respingerea ca tardiva a cererii de incuviintare a probelor formulata in fata instantei de judecata
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 537 din 25 februarie 2020

Cerere de acordare a unor masuri reparatorii prin echivalent aferente unui imobil preluat abuziv in perioada comunista. Obligatia dovedirii calitatii de proprietar la momentul confiscarii
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 708 din 10 februarie 2020

ICCJ: Titularii dreptului de proprietate privata afectati de capacitatile energetice pot pretinde indemnizatii pentru lipsa de folosinta numai in masura in care capacitatile energetice au fost realizate dupa intrarea in vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 205/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 771/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de procedura civila si din Legea 2/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Conditiile in care se poate construi pe un teren privat cu functiunea de spatiu verde, dupa suspendarea PUZ-urilor coordonatoare de sector
Sursa: Roxana Dudau, Partener Asociat si coordonator al practicii de drept imobiliar din cadrul Radu si Asociatii SPRL

Despagubirile acordate pentru exproprierea pentru cauza de utilitate publica
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Consideratii asupra caracterului echitabil si constitutional al despagubirilor prevazute de Legea Petrolului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Instituirea unei singure cai de atac in litigiile de munca si liberul acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii darii in plata � aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati

Cum obtii autorizarea executarii lucrarilor de constructii? Ghid actualizat 2018
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964