Sentinta civila. Neanalizarea mijloacelor de proba. Nearatarea motivelor de fapt si de drept. Necesitatea motivarii

Potrivit art.261 pct.5 C. proc. civ., care consacra principiul general privind motivarea hotararilor, judecatorii sunt datori sa arate, in cuprinsul hotararii, motivele de fapt si de drept in temeiul carora si-au format convingerea, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.

Fara aratarea motivelor si a probelor, instanta pronunta o solutie netemeinica, care, potrivit art.304 pct.4 C. proc. civ., este supusa casarii, intrucat asupra acesteia nu se poate exercita controlul judiciar.

***

S.C.�G.�SRL Caracal a solicitat, in contradictoriu cu Ministerul Finantelor Publice, Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat Olt si Administratia Financiara a municipiului Caracal, anularea deciziei nr.2650/1999 si a procesului-verbal nr.3744/1998 si exonerarea de plata sumei de 273.098.900 lei, reprezentand impozit pe profit si majorari de intarziere.

Curtea de Apel Craiova, Sectia contencios administrativ a admis actiunea, a anulat actele administrative atacate si a exonerat reclamanta de plata sumei, iar Curtea Suprema de Justitie, Sectia contencios administrativ, prin decizia civila nr.927 din 12 martie 2002, a admis recursul Directiei Generale a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat Olt, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare, pentru a se depune la dosar actele de control atacate.

Rejudecand cauza, Curtea de Apel Craiova, Sectia contencios administrativ, prin sentinta civila nr.203 din 21 iunie 2002, a admis actiunea; a anulat hotararea nr.3 din 20 februarie 1998 a Administratiei Financiare Caracal, dispozitia nr.49 din 2 aprilie 1998 emisa de Directia Generala a Finantelor Publice Olt si decizia nr.2650 din 30 noiembrie 1999 a Ministerului Finantelor Publice; a exonerat reclamanta de plata sumelor datorate.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a facut referire la actele administrative atacate, prin care s-a stabilit obligatia reclamantei de a vira la bugetul de stat, suma de 360.758.579 lei, reprezentand impozit pe profit si majorari de intarziere.
Apoi, a retinut, pe baza concluziilor raportului de expertiza, ca sumele constatate de organele de control, reprezentand impozit pe profit, precum si majorari de intarziere, rezultate din vanzarea imobilului, situat in orasul Caracal, nu sunt datorate de reclamanta, intrucat nu s-au realizat venituri suplimentare fata de suma inregistrata in evidenta contabila prin evaluare.

Impotriva sentintei a declarat recurs Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Olt, in nume propriu si pentru Ministerul Finantelor Publice, invocand ca temei de casare, in esenta, dispozitiile art.304 pct.7 C. proc. civ., constand in faptul ca hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina.

In acest sens, se sustine ca, in cauza, s-a efectuat o expertiza contabila, iar instanta, in considerentele hotararii, a preluat concluziile raportului de expertiza, fara sa motiveze hotararea in fapt si in drept .
Recursul este fondat.

Potrivit art.261 pct.5 C. proc. civ., care consacra principiul general privind motivarea hotararilor, judecatorii sunt datori sa arate, in cuprinsul hotararii, motivele de fapt si de drept in temeiul carora si-au format convingerea, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.

Fara aratarea motivelor si a probelor, instanta pronunta o solutie netemeinica, care, potrivit art.304 pct.4 C. proc. civ., este supusa casarii, intrucat asupra acesteia nu se poate exercita controlul judiciar.

Contrar acestor dispozitiuni legale, instanta de fond retine ca, potrivit concluziilor raportului de expertiza contabila, reclamanta nu datoreaza sumele constatate de organele de control, reprezentand impozit pe profit, rezultate din vanzarea imobilului situat in Caracal, intrucat nu s-au realizat venituri suplimentare, fata de suma inregistrata in evidenta contabila.
Deci, instanta de fond reda numai concluziile raportului de expertiza, fara a analiza acest mijloc de proba si a arata motivele de fapt si de drept in temeiul carora si-a format convingerea ca actele administrative sunt nelegale.

Asadar, hotararea instantei de fond nu este motivata in fapt si in drept, asa cum prevad dispozitiile art.261 pct.5 C. proc. pen., pentru a se putea realiza controlul judiciar asupra ei.
Fata de cele aratate, recursul a fost admis, casata sentinta si trimisa cauza spre rejudecare, cu respectarea dispozitiilor legale precitate.