exceptia sa fie invocata in cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instante judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia sa aiba ca obiect neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare; norma vizata de exceptie sa aiba legatura cu solutionarea cauzei si sa nu fi fost constatata ca fiind neconstitutionala printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
Conditia ca normele criticate sa aiba incidenta in solutionarea cauzei, nu trebuie analizata A�in abstractoA� si dedusa din orice fel de tangenta a prevederilor legale in discutie cu litigiul aflat pe rolul instantei, ci se impune o analiza riguroasa, in care sa fie luat in calcul interesul procesual al rezolvarii exceptiei de neconstitutionalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual si a stadiului concret in care se afla litigiul.
Nemultumirea apelantului se refera, in concret, la o eventuala limitare a accesului la instanta a persoanelor nemultumite de modul de solutionare /nesolutionarea diferendelor dintre membrii partidului politic si conducerile organizatiilor partidului de catre comisiile de arbitraj, la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale.
Insa, controlul exercitat de catre instantele judecatoresti, pe calea contestatiei reglementate de art. 59 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015, este limitat la verificarea respectarii conditiilor legale privind exercitarea dreptului de a fi ales, a conditiilor de fond si de forma ale listei sustinatorilor, conditii prevazute in mod imperativ de art. 52, 53, 54 si 58 din acelasi act normativ.
In consecinta, cat nu se contesta, sub aspectul constitutionalitatii, si aceste prevederi legale, dispozitiile contestate (art. 59.) nu au un rol hotarator asupra modului de solutionare a prezentului apel, neputand influenta modul de rezolvare a acestuia.
Prin sentinta civila nr. 1551/29 octombrie 2020, Tribunalul Iasi, Sectia I Civila aadmis exceptia inadmisibilitatii cu privire la primele trei capete de cerere si, in consecinta:
A respins, ca fiind inadmisibile capetele de cerere formulate de C-A B, O B, E R. N, M M P, M Z, ML, T-I-D T, S-N P, membrii USR - Filiala locala a Municipiului Iasi, in contradictoriu cu: A USR PLUS, B, reprezentata legal prin D B si D C, USR, prin DB presedinte; P L, U si S, prin D J Cs, presedinte; USR - Filiala Judeteana I, prin P C.C, privind anularea Hotararii Conferintei Judetene a U SR - Filiala Judeteana I din data de 9 octombrie 2020, ora 20.00, a actelor preparatorii prin care s-au desemnat candidatii in alegerile parlamentare, validat alegerea delegatilor, a procesului-verbal pentru constatarea rezultatelor votului din 4 -7 octombrie 2020 si a proceselor-verbale incheiate la cele doua convocari, din 7 octombrie 2020, ora 20.00, si din 9 octombrie 2020, ora 20.00; anularea Hotararii Adunarii Generale a U S R - Filiala Municipala I din data de 3 octombrie 2020, ora 20.00, prin care s-a validat alegerea delegatilor si a tuturor actelor preparatorii, a procesului-verbal pentru constatarea rezultatelor votului din 28 septembrie - 1 octombrie 2020 si a proceselor-verbale incheiate la cele doua convocari, 1 octombrie, ora 20.00 si 3 octombrie 2020, ora 20.00; anularea partiala a listelor electorale ale AUSR P, pentru candidaturile urmatorilor membri ai U SR - Filiala I in alegerile parlamentare 2020, astfel:
a) Senat: B M, F C, LD, HC;
b) Camera Deputatilor: CC-P, H F, D D, BM, FF-M, PA-V, G E-E, PL-C.
A respins, ca neintemeiate, cererile formulate de C-A B, O B, E R. N, M M P, M Z, ML, T-I-D T, S-N P -membrii USR -Filiala locala a Municipiului I, in contradictoriu cu: AUSR P, B, reprezentata legal prin D B si DC, U S RB, prin DB, presedinte; PL, U si S, prin DJC, presedinte; U S R - Filiala Judeteana I, prin PCC privind anularea partiala a Deciziei nr. 12 din 22.10.2020 a Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 24 I prin care au fost admise candidaturile propuse de AUSR P la alegerile pentru Senat din anul 2020, cu excluderea persoanelor mentionate; anularea partiala a Deciziei nr. 13 din 22.10.2020 a Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 24 Iasi, prin care au fost admise candidaturile propuse de Alianta USR PLUS la alegerile pentru Camera Deputatilor din anul 2020, cu excluderea persoanelor mentionate.
A obligat reclamantii C-A B, O B, E R. N, M M P, M Z, ML, T-I-D T, S-N P sa plateasca paratei US R - Filiala Judeteana I suma de 500 lei cheltuieli de judecata(onorariu de avocat).
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele considerente de fapt si de drept:
Analizand cu prioritate exceptia inadmisibilitatii actiunii, tribunalul a constatat ca aceasta este intemeiata in parte, cu privire la primele trei capete de cerere, respectiv, anularea Hotararii Conferintei Judetene a USR - Filiala Judeteana I din data de 9 octombrie 2020, ora 20.00, inclusiv a actelor preparatorii prin care s-au desemnat candidatii in alegerile parlamentare, validat alegerea delegatilor, inclusiv a procesului-verbal pentru constatarea rezultatelor votului din 4 -7 octombrie 2020 si a proceselor-verbale incheiate la cele doua convocari, din 7 octombrie 2020, ora 20.00, si din 9 octombrie 2020, ora 20.00; anularea in totalitate a Hotararii Adunarii Generale a U S R/Filiala Municipala I din data de 3 octombrie 2020, ora 20.00, prin care s-a validat alegerea delegatilor si a tuturor actelor preparatorii, inclusiv a procesului-verbal pentru constatarea rezultatelor votului din 28 septembrie - 1 octombrie 2020 si a proceselor-verbale incheiate la cele doua convocari, 1 octombrie, ora 20.00 si 3 octombrie 2020, ora 20.00; anularea partiala a listelor electorale ale A USR P, pentru candidaturile urmatorilor membri ai US R - Filiala I in alegerile parlamentare 2020.
Prezenta actiune are ca temei juridic dispozitiile art. 59, raportat la art. 52 si 58 din Legea nr. 208/20.07.2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente.
Potrivit dispozitiilor art. 59 din Legea nr. 208/2015 ``(1) Admiterea candidaturilor de catre biroul electoral de circumscriptie sau de catre Biroul Electoral Central, dupa caz, se face, in termen de 48 de ore de la data depunerii, prin decizie, si poate fi contestata de catre cetatenii cu drept de vot, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, in termen de cel mult 48 de ore de la data afisarii deciziei de acceptare .``
Deci, in baza acestor prevederi legale, pot fi contestate doar deciziile Biroului electoral de circumscriptie privind admiterea candidaturilor.
In ceea ce priveste insa contestarea Hotararii Conferintei Judetene a USR - Filiala Judeteana Iasi din data de 9 octombrie 2020, a actelor preparatorii prin care s-au desemnat candidatii in alegerile parlamentare, validat alegerea delegatilor, a procesului-verbal pentru constatarea rezultatelor votului din 4 -7 octombrie 2020 si a proceselor-verbale incheiate la cele doua convocari, din 7 octombrie 2020 si din 9 octombrie 2020, a Hotararii Adunarii Generale a Uniunii Salvati Romania Filiala Municipala Iasi din 3 octombrie 2020, a procesului-verbal pentru constatarea rezultatelor votului din 28 septembrie - 1 octombrie 2020 si a proceselor-verbale incheiate la cele doua convocari, anularea partiala a listelor electorale ale Aliantei USR PLUS, pentru candidaturile unor membri ai Uniunii ``Salvati Romania`` - Filiala Iasi in alegerile parlamentare 2020, aceasta are un alt regim juridic si, mai mult, contestatia trebuia sa urmeze intai si intreaga procedura prevazuta in actele interne si in Statutul USR.
Legea prevede reguli procedurale privind solutionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre acestia si conducerile organizatiilor partidului, precum si organele competente pentru solutionarea acestor diferende: comisiile de arbitraj la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale - organe proprii cu atributii jurisdictionale.
In speta, reclamantii nu au facut dovada ca au parcurs anterior sesizarii instantei aceasta intreaga procedura .
Tribunalul a retinut ca partidele politice, persoane juridice de drept public, se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii Legea nr. 14/2003.
Pentru aducerea la indeplinire a rolului partidelor politice, astfel cum acesta este enuntat de prevederile constitutionale si legale, Legea nr. 14/2003 stabileste reguli privind organizarea acestora.
Astfel, potrivit art. 9 din lege, fiecare partid politic trebuie sa aiba statut si program politic proprii, iar statutul fiecarui partid politic, intocmit in conformitate cu prevederile art. 10 din lege, cuprinde procedurile aplicabile membrilor.
Conform Statutului Uniunii ``Salvati Romania`` depus la dosar, Conferinta Filialei Judetene propune candidatii pentru parlamentare pentru functiile de deputat si senator in judet.
Potrivit art. 69, orice membru al Filialei Judetene poate propune candidatura sa din partea Salvati Romania la alegerile parlamentare pentru un mandat de deputat sau de senator in judet.
Conferinta Filialei Judetene desemneaza, prin vot secret, candidatii pentru functiile de deputati si senatori, ordonand candidatii in ordinea descrescatoare a numarului voturilor obtinute.
Biroul National valideaza sau invalideaza, nominal, candidatii pentru functia de deputat sau senator.
Apoi, potrivit alin. 7 din art. 69 al Statutului, lista finala a candidatilor este inaintata Biroului electoral de catre Presedintele Filialei Judetene.
Asa cum se arata in Decizia nr. 530 din 12 decembrie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, la care au facut trimitere chiar reclamantii, se impune o distinctie clara intre normele de deontologie proprii partidelor politice si normele care, instituind drepturi si obligatii ale membrilor partidului si ale organelor statutare, sanctiuni pentru abaterile de la prevederile statutare si procedurile de urmat in aceste cazuri, au evident natura juridica. Aceste norme au forta juridica obligatorie si se inscriu in notiunea de ``lege``, astfel cum aceasta a fost conturata potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, ca notiune autonoma. De asemenea, aceste norme constituie temeiul adoptarii unor acte cu natura juridica, iar nu al unor "hotarari care au caracter de acte politice".
``(...) Astfel, Curtea retine, ca, in virtutea principiilor generale prevazute de art. 1 alin. (3) din Constitutie, Romania este stat de drept, democratic si social, in care pluralismul politic reprezinta una dintre valorile supreme, fiind garantata.
De asemenea, potrivit art. 8 alin. (2) din Constitutie, partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei. In concretizarea normelor fundamentale, Legea nr. 14/2003, prin art. 1, statueaza ca ``partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie . Ele sunt persoane juridice de drept public``. De asemenea, potrivit art. 2 din lege, ``prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutine, potrivit legii``. Pentru aducerea la indeplinire a rolului partidelor politice in cadrul democratiei constitutionale din Romania, astfel cum acesta este enuntat de prevederile constitutionale si legale mentionate, Legea nr. 14/2003 stabileste reguli privind organizarea acestora.
Astfel, potrivit art. 9 din lege, fiecare partid politic trebuie sa aiba statut si program politic proprii, iar statutul fiecarui partid politic, intocmit in conformitate cu prevederile art. 10 din lege, cuprinzand inclusiv sanctiunile disciplinare si procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor, trebuie anexat obligatoriu (art. 18 din lege) la cererea de inregistrare a partidului politic depusa la Tribunalul Bucuresti. In caz de admitere a cererii de inregistrare, statutul partidului capata forta juridica obligatorie, asemenea legii, si trebuie intocmai respectat de membrii unui partid politic si de organele statutare ale partidului. Nerespectarea acestuia constituie motiv de aplicare a sanctiunilor prevazute de respectivul act juridic, cea mai grava fiind sanctiunea excluderii din partid. Curtea retine, totodata, ca legea prevede reguli procedurale privind solutionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre acestia si conducerile organizatiilor partidului, precum si organele competente pentru solutionarea acestor diferende (comisiile de arbitraj la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale, care reprezinta, in realitate, organe proprii cu atributii jurisdictionale). Astfel, potrivit art. 15 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, comisia de arbitraj este organizata si functioneaza conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie sa asigure partilor dreptul la opinie si dreptul de a se apara, precum si proceduri echitabile de decizie .
In aceste conditii, Curtea constata ca prevederile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, instituind competenta exclusiva a organelor cu atributii jurisdictionale ale partidului politic de a aprecia asupra respectarii normelor statuare de catre membrii de partid, elimina, in fapt, controlul judecatoresc in ceea ce priveste respectarea de catre aceste organe a propriului statut si impiedica astfel accesul liber la justitie.
Fara indoiala, avand in vedere prevederile art. 15 alin. (1) si (3) din Legea nr. 14/2003, membrii unui partid politic trebuie, in cazul diferendelor determinate de excluderea din partid, sa parcurga procedura in fata jurisdictiilor interne ale partidului, sa solicite acestora aplicarea intocmai a prevederilor statutare si doar in cazul in care considera ca aceste organe au incalcat prevederile statuare, sa aiba, ulterior, posibilitatea sesizarii instantei judecatoresti. Aceeasi concluzie rezulta si din imprejurarea ca, desi organele cu atributii jurisdictionale ale partidului isi desfasoara activitatea pe baza unor prevederi statutare care, in principal, trebuie sa asigure partilor dreptul la opinie, dreptul de a se apara si o procedura echitabila, acestea nu pot fi considerate ca intrunind conditiile specifice unui tribunal independent si impartial, in sensul art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.``
Chiar daca prin legea speciala competenta materiala de solutionare a unei cauze este atribuita altor organe (celor cu atributii jurisdictionale, de exemplu), solutiile acestora pot fi contestate in justitie, respectandu-se astfel dreptul de acces liber la justitie.
Si Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca liberul acces la justitie nu este un drept absolut, ci necesita, prin insasi natura sa, o reglementare din partea statului, care are o anumita marja de apreciere in stabilirea unor limitari ale acestuia, atat timp cat nu aduce atingere insasi esentei acestui drept (Hotararea din 28 mai 1985, pronuntata in Cauza Ashingdane impotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57, sau Hotararea din 1 aprilie 2010, pronuntata in Cauza Buijen impotriva Germaniei, paragraful 59).
Totodata, Curtea a retinut ca regula constitutionala a liberului acces la justitie semnifica faptul ca orice persoana poate sesiza instantele judecatoresti in cazul in care considera ca drepturile, libertatile sau interesele sale legitime i-au fost incalcate, iar nu faptul ca acest drept de acces la justitie nu poate fi supus niciunei conditionari, competenta de a stabili regulile de desfasurare a procedurii in fata instantelor judecatoresti revenindu-i legiuitorului, conform art. 126 alin. (2) din Constitutie .
Fata de toate aceste considerente, tribunalul a admis exceptia inadmisibilitatii primelor trei capete de cerere si, in consecinta, le-a respins.
In ceea ce priveste cererile formulate de reclamantii membri ai USR Filiala locala a Municipiului Iasi, in contradictoriu cu: Alianta USR PLUS, Bucuresti, Uniunea ``Salvati Romania``, Bucuresti; Partidul Libertate, Unitate si Solidaritate, Uniunea ``Salvati Romania`` - Filiala Judeteana Iasi privind anularea partiala a Deciziei nr. 12/22.10.2020 a Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 24 Iasi prin care au fost admise candidaturile propuse de Alianta USR PLUS la alegerile pentru Senat din anul 2020, cu excluderea persoanelor mentionate; anularea partiala a Deciziei nr. 13 din 22.10.2020 a Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 24 Iasi, prin care au fost admise candidaturile propuse de Alianta USR PLUS la alegerile pentru Camera Deputatilor din anul 2020, cu excluderea persoanelor mentionate, aceste sunt, in principiu, admisibile dar, in speta, sunt neintemeiate.
Tribunalul a retinut ca, in ceea ce priveste Decizia nr. 12 din 22.10.2020 a Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 24 Iasi prin care au fost admise candidaturile propuse de Alianta USR PLUS la alegerile pentru Senat din anul 2020 si Decizia nr. 13 din 22.10.2020 a Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 24 Iasi, prin care au fost admise candidaturile propuse de Alianta USR PLUS la alegerile pentru Camera Deputatilor din anul 2020, reclamantii nu au invocat motive de nelegalitate propriu-zise ci, ca urmare a admiterii primelor trei capete de cerere solicitau si anularea acestor acte .
Astfel, avand in vedere faptul ca primele trei capete de cerere au fost respinse, tribunalul a respins ca neintemeiate cererile privind anularea partiala a Deciziei nr. 12 din 22.10.2020 a Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 24 Iasi prin care au fost admise candidaturile propuse de Alianta USR PLUS la alegerile pentru Senat din anul 2020, cu excluderea persoanelor mentionate; anularea partiala a Deciziei nr. 13 din 22.10.2020 a Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 24 Iasi, prin care au fost admise candidaturile propuse de Alianta USR PLUS la alegerile pentru Camera Deputatilor din anul 2020, cu excluderea persoanelor mentionate.
Impotriva Sentintei nr. 1551 din 29.10.2020 a Tribunalului Iasi, Sectia I civila, au declarat apel reclamantii, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie si, solicita anularea hotararii, respingerea exceptiei inadmisibilitatii actiunii cu privire la primele trei capete de cerere, judecarea procesului cu solutionarea fondului tuturor capetelor de cerere si admiterea contestatiei asa cum a fost formulata, in integralitate.
Arata apelantii ca sentinta a fost comunicata joi, 29 octombrie 2020, ora 17,20, termenul de 48 de ore, prevazut de Legea nr. 208/2015, calculat potrivit art. 181 (1) pct. 1 C.proc.civ., implinindu-se sambata, 31 octombrie 2020, ora 24.00.
Sustin ca instanta de fond a respins primele trei capete de cerere ca inadmisibile si, ca o consecinta, actiunea formulata considerand ca, in speta, reclamantii nu au facut dovada ca au parcurs anterior sesizarii instantei aceasta intreaga procedura .
Considera ca solutia instantei este nelegala.
Inadmisibilitatea primelor trei capete de cerere nu a fost pusa in discutia partilor in sensul ca nu au fost parcurse etapele jurisdictiei interne, ci in sensul celor sustinute de Filiala Judeteana Iasi a USR, prin avocat, si anume ca, in cadrul reglementat de art. 59 din Legea nr. 208/2015, nu poate fi verificata legalitatea actelor interne, ci numai pe calea dreptului comun. Potrivit argumentelor intimatei, controlul de legalitate cu care instanta poate fi investita priveste exclusiv controlul, pe care la randul sau, Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana, in virtutea dispozitiilor art. 58 trebuia sa-l faca si pe care l-a facut si a constat legalitatea candidaturilor. Acest control contine doua elemente: daca sunt indeplinite conditiile de catre cei inscrisi in liste de a se bucura de dreptul de a fi alesi si daca listele de sustinatori respecta conditiile de fond si de forma . Punctele 1, 2 si 3 nu pot fi considerate capete de cerere, ci doar considerente in admiterea capetelor 4 si 5.
Mai arata apelantii ca din cuprinsul contestatiei adresata instantei de fond rezulta clar ca aceasta a fost promovata dupa epuizarea cailor interne, respectiv contestarea la Biroul National si la Comisia Nationala de Arbitraj, organe jurisdictionale ale Uniunii Salvati Romania.
In cuprinsul hotararii se retine unul dintre argumentele din cererea introductiva:
``Cu privire la alegerile interne pentru desemnarea candidatilor in cadrul Filialei Judetene a Uniunii Salvati Romania au formulat contestatie la Biroul National si la Comisia Nationala de Arbitraj pe data de 13 octombrie 2020. Contestatia a fost comunicata si organelor decizionale ale Aliantei.``
Precizeaza apelantii ca motivele in fapt si in drept ale contestatiei sunt identice cu motivele prezentei cereri introductive de instanta, fiind expuse la pct. IV.
Se precizeaza si ca nu a fost solutionata contestatia sau, daca a fost solutionata, solutia nu a fost comunicata.
Sustin ca fara a li se comunica solutia dispusa cu privire la contestatie si fara a fi comunicata decizia acestor organe de conducere, au luat act de admiterea candidaturilor de pe site-ul Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 24 Iasi.
Din validarea listelor, au tras concluzia ca: contestatia a fost respinsa, s-a dat avizul de conformitate si biroul national a validat listele. In lipsa acestor acte obligatorii, listele sunt lovite de nulitate.
In probatiune, au solicitat depunerea dosarului alegerilor interne, solicitare ignorata de intimati, desi instanta le-a pus in vedere de doua ori. Dosarul ar trebui sa contina, obligatoriu: solutia cu privire la contestatie, avizul Comisiei Nationale de Arbitraj a Uniunii Salvati Romania si Decizia de validare a Biroului National al Uniunii Salvati Romania acte fara care, nu puteau fi inainte listele de candidati biroului electoral judetean.
Arata ca la termenul din 27.10.2020 au depus la instanta, raspunsul Comisiei Nationale de Arbitraj al USR, raspuns general, care, fara a solutiona contestatia, justifica nefunctionalitatea jurisdictiei interne, care nu constituie un motiv pentru care o actiune in justitie sa fie inadmisibila, sens in care au anexat dovada comunicarii raspunsului.
Mai precizeaza apelantii ca la fila 4 din contestatia adresata instantei exista dovada - 13 oct 2020 (print screen de pe email), ca s-au adresat Biroului National, Comisiei Nationale de Arbitraj, presedintelui, vicepresedintei si Secretariatului General.
Parcurgerea cailor interne nu a fost infirmata de catre intimati si nici invocata ca motiv de inadmisibilitate. Numai Filiala Judeteana Iasi a Uniunii Salvati Romania a formulat aparari in sensul ca un eventual control judecatoresc asupra alegerilor se poate realiza numai pe o procedura de drept comun si nu impreuna cu o contestatie pe art. 59 din Legea nr. 208/2015.
Apelantii sustin ca nu por fi de acord intrucat accesul liber la justitie trebuie sa fie efectiv. Or, in cazul in care controlul alegerilor interne s-ar realiza separat si nu impreuna cu actiunea reglementata de art. 59 din Legea nr. 208/2015, hotararea ar fi pronuntata dupa ce candidaturile raman definitive si, poate, dupa desfasurarea alegerilor, cand nu mai poate fi vorba de candidaturi, ci de mandate, cu o alta sursa a legitimitatii.
Arata ca in eventualitatea anularii alegerilor interne ulterior si nu in cadrul procedurii reglementate de art. 59 din Legea nr. 208/2015, hotararea judecatoreasca ar fi lipsita de efect, ceea ce ar constitui o incalcare a art. 21 din Constitutia Romaniei si a art. 6 din CEDO.
Avand in vedere ca listele au fost propuse de doua partide, in alianta, se aplica, in mod evident pe langa Legea nr. 208/2015, si prevederile Legii nr. 14/2003, care implica o obligativitate a Statutului si a celorlalte acte normative interne, astfel cum a retinut si instanta de fond .
Apelantii mai sustin, contrar celor retinute de instanta de fond, ca au invocat intreg sistemul normativ care reglementeaza intocmirea si validarea listelor de candidati in alegerile parlamentare, incluzand jurisdictia interna si in fata instantelor judecatoresti, si nu numai prevederile Legii nr. 208/2015, iar instanta s-a considerat competenta in a solutiona toate capetele de cerere . Solutionarea trebuie sa fie unitara si sa aiba in vedere, pe de o parte, toate actele si faptele juridice, de la declansarea procedurii privind alegerile interne pana la validarea listelor de catre biroul electoral judetean, iar pe de alta parte, intreg sistemul normativ aplicabil.
In sustinerea apelului, inteleg sa invoce si toate apararile de la fond (cererea introductiva, precizarile si solicitarile ulterioare).
In drept, invoca dispozitiile art. 477, 478 si 480 C.proc.civ., art. 59 din Legea nr. 208/2015, intreg sistemul normativ inclus in actele procedurale ale contestatorilor.
Intimatii nu au formulat intampinare in cauza.
La termenul de judecata din 2.11.2020, apelantul LM a invocat exceptia neconstitutionalitatii art. 59 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 raportat la prevederile art. 21 din Constitutia Romaniei.
In motivarea exceptiei, el sustine ca art. 59 este constitutional numai in masura in care permite, in cadrul controlului de legalitate a candidaturilor, si verificarea legalitatii actelor de desemnare in cadrul partidelor politice.
Invedereaza apelantul ca o interpretare contrara, fara sa tina cont de intreg sistemul care reglementeaza functionarea partidelor politice, a drepturilor electorale si a accesului la justitie ar impiedica accesul efectiv la o instanta.
Cu privire la aceasta exceptie, Curtea noteaza ca, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale: ,,(1) Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror in fata instantei de judecata, in cauzele la care participa.
(3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.``
Din interpretarea logico-juridica a acestor prevederi legale rezulta ca, pentru sesizarea Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate, trebuie indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: exceptia sa fie invocata in cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instante judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia sa aiba ca obiect neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare; norma vizata de exceptie sa aiba legatura cu solutionarea cauzei si sa nu fi fost constatata ca fiind neconstitutionala printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
In prezenta cauza nu este indeplinita conditia referitoare la imprejurarea ca norma vizata de exceptie - art. 59 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 - sa aiba legatura cu solutionarea cauzei.
Pornind de la acest rationament, Curtea observa ca, in prezenta cauza, aceasta conditie nu este indeplinita.
In acest sens, instanta de apel retine ca sustinerile succinte ale apelantului LM, care fundamenteaza exceptia de neconstitutionalitate a art. 59 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, vizeaza, in realitate, Legea partidelor politice nr. 14 din 9 ianuarie 2003, care, in art. 15 alin. 1, prevede ca, pentru solutionarea diferendelor dintre membrii partidelor politice sau dintre acestia si conducerile organizatiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale.
Astfel, nemultumirea apelantului se refera, in concret, la o eventuala limitare a accesului la instanta a persoanelor nemultumite de modul de solutionare/nesolutionarea diferendelor dintre membrii partidului politic si conducerile organizatiilor partidului de catre comisiile de arbitraj, la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale.
Fata de aceste considerente, constatand ca nu este indeplinita conditia referitoare la legatura dintre norma de drept cu privire la care se invoca neconstitutionalitatea si solutionarea cauzei, Curtea va respinge, ca inadmisibila, cererea apelantului L M de sesizare a Curtii Constitutionalitate cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 59 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015.
Analizand apelul declarat in cauza prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, precum si a dispozitiilor legale incidente, instanta de apel noteaza ca acesta nu este intemeiat.
O prima critica vizeaza imprejurarea ca instanta de fond s-a pronuntat cu privire la inadmisibilitatea primelor trei capete de cerere, fara a pune in discutia contradictorie a partilor aceasta exceptie .
Critica nu poate fi primita, deoarece, din practicaua sentintei pronuntate de tribunal rezulta ca Uniunea Salvati Romania - Filiala Iasi, prin avocat, a invocat exceptia inadmisibilitatii contestatiei formulate, iar contestatorul L M care a fost prezent cu ocazia dezbaterii cauzei a formulat concluzii orale de respingere a exceptiei.
Din practica rezulta ca instanta de fond s-a pronuntat asupra tuturor aspectelor invocate in sedinta publica din 29.10.2020, care se circumscriu exceptiei inadmisibilitatii contestatiei ce avea ca obiect capetele de cerere privind: anularea Hotararii Conferintei Judetene a Uniunii Salvati Romania - Filiala Judeteana Iasi din data de 9 octombrie 2020, ora 20.00, a actelor preparatorii prin care s-au desemnat candidatii in alegerile parlamentare, a procesului-verbal pentru constatarea rezultatelor votului din 4-7 octombrie 2020 si a proceselor-verbale incheiate la cele doua convocari, din 7 octombrie 2020, ora 20.00 si din 9 octombrie 2020, ora 20.00; anularea Hotararii Adunarii Generale a Uniunii Salvati Romania - Filiala Municipala Iasi din data de 3 octombrie 2020, ora 20.00, prin care s-a validat alegerea delegatilor si a tuturor actelor preparatorii, a procesului-verbal pentru constatarea rezultatului votului din 28.09.2020 - 1.10.2020 si a proceselor-verbale incheiate la cele doua convocari, 1.10.2020, ora 20 si 3.10.2020, ora 20; anularea partiala a listelor electorale ale Aliantei USR Plus pentru Senat si Camera Deputatilor.
In esenta, tribunalul a retinut ca, potrivit art. 58 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015, pe calea contestatiei reglementate de art. 59, controlul instantei de judecata este limitat la verificarea respectarii conditiilor privind exercitarea dreptului de a fi ales, a conditiilor de fond si de forma ale listei sustinatorilor.
Pornind de la aceasta statuare, tribunalul a stabilit in mod judicios ca toate aspectele care exced prevederilor art. 58 - raportat la art. 52, 53 si 54 din actul normativ mentionat si la Hotararea Autoritatii Electorale Permanente nr. 12/2020 privind Aprobarea Metodologiei, Intocmirii si Depunerii Dosarelor de Candidatura - nu pot forma obiectul controlului exercitat in cadrul contestatiei la validarea candidaturilor pentru alegerile electorale parlamentare.
Astfel, toate nemultumirile contestatorilor se refera la modalitatea de desemnare si la parte dintre candidatii propusi de Alianta USR Plus pentru Senat si Camera Deputatilor, acestia neinvocand aspecte care sa vizeze nerespectarea conditiilor privind exercitarea dreptului de a fi ales, a conditiilor de fond si de forma ale listei sustinatorilor, precum si a celorlalte cerinte stipulate la art. 52, 53, 54 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015.
Tribunalul a retinut ca reclamantii nu au facut dovada ca au parcurs anterior sesizarii instantei intreaga procedura prevazuta de Legea Partidelor Politice, iar ulterior a concluzionat ca prevederile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 - instituind competenta exclusiva a organelor cu atributii jurisdictionale ale partidului politic de a aprecia asupra respectarii normelor statuare de catre membrii de partid - elimina, in fapt, controlul judecatoresc in ceea ce priveste respectarea de catre aceste organe a propriului statut si impiedica astfel accesul liber la justitie.
Contestatorii au sustinut ca au atacat, conform Legii partidelor politice nr. 14 din 9 ianuarie 2003, hotararile si listele de candidati propuse de Uniunea Salvati Romania - Filiala Iasi la comisia de arbitraj la nivelul partidului si ca nu au primit nici un raspuns, insa aceasta imprejurare nu prezinta relevanta in cauza atat timp cat listele de candidati poarta semnatura conducerii fiecarui partid din cadrul Aliantei ,,USR Plus`` si au fost depuse in patru exemplare, indeplinind astfel conditiile art. 52 alin. 8, 9 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015.
Curtea observa ca, in cauza pendinte, propunerile de candidaturi indeplinesc si conditiile art. 53, 54 si 58 din actul normativ mai sus mentionat.
De altfel, Curtea retine ca, pentru a respinge contestatia impotriva Deciziei nr. 12 din 22.10.2020 a Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 24 Iasi, prin care au fost admise candidaturile propuse de Alianta ,,USR Plus`` la alegerile pentru Senat din anul 2020 si impotriva Deciziei nr. 13 din 22.10.2020 a Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr. 24 Iasi, prin care au fost admise candidaturile propuse de Alianta ,,USR Plus`` la alegerile pentru Camera Deputatilor din anul 2020, tribunalul a argumentat ca contestatorii nu au invocat motive de nelegalitate propriu-zise, ci, ca urmare a admiterii primelor trei capete de cerere, acestia au solicitat si anularea acestor acte .
Prin cererea de apel, contestatorii nu au criticat aceasta statuare a instantei de fond, astfel ca a intrat in puterea lucrului judecat.
In consecinta, in baza art. 480 alin. 1 teza I din Codul de procedura civila, Curtea de Apel respinge apelul declarat de C-A B, OB, ER. N, M M P, M L, T-I-D T si SNP impotriva sentintei nr. 1551/29.10.2020 pronuntata de Tribunalul Iasi - Sectia I Civila, sentinta pe care o pastreaza.
In baza art. 453 alin. 1 din Codul de procedura civila, apelantii - aflati in culpa procesuala ca urmare a respingerii apelului - vor fi obligati sa plateasca intimatei, ,,Uniunea Salvati Romania`` - Filiala Judeteana Iasi, suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecata in apel, reprezentand onorariu de avocat. Curtea apreciaza ca, in raport de complexitatea cauzei si activitatea desfasurata de avocat, nu se impune aplicarea art. 451 alin. 2 din Codul de procedura civila.
Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...