din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2959 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Plangere in fata judecatorului impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale. Solutii. Asistenta persoanei vatamate

Plangere in fata judecatorului impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale. Solutii. Asistenta persoanei vatamate

  Publicat: 03 Feb 2008       19688 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Hotararea prin care judecatorul admite plangerea, desfiinteaza rezolutia de neincepere a urmaririi penale si trimite cauza procurorului in vederea refacerii cercetarilor este nelegala, intrucat art. 278 ind. 1 alin. (8) lit. b) Codul de procedura penala nu prevede o astfel de solutie, ci, in acest caz, numai solutia de admitere a plangerii, desfiintare a rezolutiei de neincepere a urmaririi penale si trimitere a cauzei la procuror in vederea inceperii urmaririi penale.

Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Act adoptat de organele de stat,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
2. Prevederile art. 173 Codul de procedura penala, referitoare la asistenta partii vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente nu sunt aplicabile persoanei vatamate care a formulat, in temeiul art. 278 ind. 1 Codul de procedura penala, plangerea in fata judecatorului impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale, intrucat, nefiind inceput procesul penal, aceasta nu are calitatea de parte in sensul art. 24 Codul de procedura penala

***


Prin hotararea nr. 53 din 24 octombrie 2006, Curtea de Apel Iasi a admis plangerea formulata de petitionarul R.S. impotriva rezolutiei nr. 97/P/2006 din 7 august 2006 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Iasi, pe care a desfiintat-o si a dispus restituirea cauzei la procuror, in vederea refacerii cercetarilor cu respectarea dispozitiilor legale.

Instanta de fond a retinut ca, prin plangerea adresata la 1 iunie 2006 Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi, petitionarul R.S. a solicitat efectuarea de cercetari penale fata de D.V., subinspector, pentru savarsirea infractiunilor de fals intelectual si uz de fals prevazute in art. 289 si art. 291 C. pen., precum si fata de un investigator sub acoperire si un colaborator al organelor de politie pentru complicitate la savarsirea acelorasi infractiuni .

Prin rezolutia nr. 97/P/2006 din 7 august 2006, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi a dispus neinceperea urmaririi penale fata de faptuitori pentru infractiunile sesizate, in temeiul dispozitiilor art. 228 raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) Codul de procedura penala
Plangerea formulata de petitionar in temeiul dispozitiilor art. 275 - art. 278 Codul de procedura penala a fost respinsa ca neintemeiata prin rezolutia nr. 865/II/2/2006 din 18 septembrie 2006 a procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Iasi.
In conformitate cu dispozitiile art. 278 ind. 1 Codul de procedura penala, persoana vatamata R.S. a formulat plangere impotriva rezolutiei de netrimitere in judecata la instanta, solicitand desfiintarea rezolutiei atacate si trimiterea cauzei la procuror in vederea inceperii urmaririi penale.

Instanta de fond a constatat ca procurorul a incalcat dreptul la aparare al persoanei vatamate, solutionand dosarul penal nr. 97/P/2006 fara sa dea curs cererii formulate deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocatul lui R.S., de a participa la efectuarea oricarui act de urmarire penala in cauza.

Prin urmare, solutia pronuntata a fost apreciata ca nelegala si, in consecinta, cauza a fost restituita procurorului in vederea refacerii cercetarilor cu respectarea dispozitiilor legale.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie si aratand, intre altele, ca solutia dispusa prin hotarare nu este prevazuta in art. 278 ind. 1 alin. (8) Codul de procedura penala
Examinand recursul potrivit dispozitiilor art. 3856 alin. (3) Codul de procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca acesta este fondat pentru urmatoarele considerente:
Solutia dispusa - de admitere a plangerii, desfiintare a rezolutiei de netrimitere in judecata si restituire a cauzei la procuror in vederea refacerii cercetarilor - nu este prevazuta si permisa de lege.

Art. 278 ind. 1 alin. (8) lit. b) Codul de procedura penala se refera la trimiterea cauzei procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale.

In cauza a fost confundata institutia trimiterii cauzei procurorului in vederea inceperii urmaririi penale prevazuta in art. 278 ind. 1 alin. (8) lit. b) Codul de procedura penala cu institutia restituirii cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale prevazuta in art. 332 Codul de procedura penala
In vreme ce in cazul trimiterii cauzei procurorului urmeaza a se incepe urmarirea penala, deci sa se porneasca procesul penal de catre procuror, in cazul restituirii cauzei in vederea refacerii cercetarilor, urmarirea penala a fost inceputa, s-a pus in miscare si actiunea penala, iar desfasurarea procesului penal a intrat deja in faza cercetarii judecatoresti; de aici, apar si toate diferentierile intre calitatea de faptuitor, invinuit/inculpat a persoanei trimise in judecata, implicit a drepturilor si obligatiilor sale procesuale.
Confuzia intre institutiile procesual-penale a determinat si gresita apreciere facuta de instanta de fond cu privire la nelegalitatea rezolutiei de neincepere a urmaririi penale determinata de pretinsa lipsire de aparare a petitionarului.

Cum cauza se afla in faza actelor premergatoare, nefiind inca inceputa urmarirea penala si, deci, declansat procesul penal, dispozitiile art. 171 - art. 172 Codul de procedura penala nu opereaza, nefiind vorba de asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului, calitate pe care nu o avea nicio persoana in cauza, cu atat mai putin petitionarul - persoana-vatamata.
Art. 173 Codul de procedura penala reglementeaza asistenta celorlalte parti, aratand ca aparatorul partii vatamate are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta partii careia ii asigura apararea.

Petitionarul nu avea in aceasta faza premergatoare procesului penal calitatea de parte potrivit dispozitiilor art. 24 Codul de procedura penala, iar altminteri, singurul act la careBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocatul sau ar fi putut asista, potrivit textului de lege enuntat, ar fi fost audierea lui R.S., clientul sau, ceea ce s-a si realizat la 28 iunie 2006, in prezenta aparatorului ales.
Asadar, nu numai premisa teoretica pe care s-a intemeiat solutia instantei de fond a fost gresita, dar nici suportul material nu o sustine.
Asa fiind, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul parchetului si a casat sentinta penala nr. 53 din 24 octombrie 2006 a Curtii de Apel Iasi.

Rejudecand cauza, Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca rezolutia de neincepere a urmaririi penale nr. 97/P/2006 din 7 august 2006 dispusa de procuror este legala si temeinica.
In consecinta, recursul declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi impotriva sentintei penale nr. 53 din 24 octombrie 2006 a Curtii de Apel Iasi a fost admis, sentinta penala atacata a fost casata si, rejudecand, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins plangerea petitionarului R.S., ca nefondata.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia penala, decizia nr. 1718 din 28 martie 2007


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...