din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3177 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Grup infractional organizat. Notiune. Trafic de droguri. Infractiune continuata. Complet de divergenta

Grup infractional organizat. Notiune. Trafic de droguri. Infractiune continuata. Complet de divergenta

  Publicat: 09 Jun 2009       8416 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material,

Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, �n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este activitatea procesuala exercitata de organele de urmarire penala sau de instanta de judecata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri care se afla ascunse, si care, daca ar fi descoperite ar contribui la aflarea adevarului intr-o cauza penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Riscul reputational este riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a lipsei de incredere a publicului in integritatea Bancii.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
iar in conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din aceeasi lege, initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi .

In raport cu aceste prevederi, daca din ansamblul probelor administrate in cauza nu rezulta existenta unei structuri organizate, care actioneaza coordonat, dupa reguli bine stabilite, initiata sau constituita de inculpati ori la care acestia sa fi aderat sau pe care sa o fi sprijinit si in cadrul careia fiecare inculpat sa aiba un rol prestabilit, in sarcina inculpatilor judecati pentru comiterea infractiunilor privind traficul de droguri nu se poate retine si savarsirea infractiunii prevazute in art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Daca inculpatii, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, savarsesc, la diferite intervale de timp, actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul infractiunii de trafic de droguri, unele actiuni avand ca obiect droguri de risc, iar altele droguri de mare risc, exista o unica infractiune de trafic de droguri in forma continuata, prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar nu un concurs de infractiuni .

Judecarea unei cauze in complet de divergenta nu exclude posibilitatea pronuntarii hotararii in unanimitate, conform art. 308 alin. (1) C. proc. pen., intrucat, potrivit art. 257 alin. (4) C. proc. civ. - aplicabil conform art. 721 din acelasi cod in lipsa unor dispozitii contrare in legea de procedura penala - judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.

-----------

Prin sentinta nr. 234/PI din 30 aprilie 2007 a Tribunalului Timis, Sectia penala, au fost condamnati urmatorii inculpati:

1. C.J., in baza art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 16 din Legea nr. 143/2000, la 6 ani inchisoare; in baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, la 5 ani inchisoare si, in baza art. 4 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, la un an inchisoare.
In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele in pedeapsa cea mai grea, ce a fost sporita cu 6 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa de 6 ani si 6 luni inchisoare.

2. G.D., in baza art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) si art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la 5 ani inchisoare si, in baza art. 4 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la un an inchisoare.
In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele in pedeapsa cea mai grea si s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa de 5 ani inchisoare.

3. N.R., in baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din acelasi act normativ, la un an inchisoare.

4. S.F., in baza art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) si art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la 7 ani inchisoare.

5. C.M., in baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la 6 ani inchisoare si, in baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la un an inchisoare.
In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele in pedeapsa cea mai grea si s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa de 6 ani inchisoare.

6. P.B., in baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la 6 ani inchisoare si, in baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la 10 luni inchisoare.
In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele in pedeapsa cea mai grea si s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa de 6 ani inchisoare.
Prin aceiasi sentinta s-a dispus, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatilor C.J., G.D., N.R., S.F., C.M. si P.B. pentru infractiunea prevazuta in art. 7 din Legea nr. 39/2003 si a inculpatului N.R. pentru infractiunea prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prima instanta a retinut, in fapt, ca in urma unor informatii obtinute prin actiuni specifice pe linia combaterii traficului ilicit si detinerii pentru consum propriu de droguri, in luna martie 2005, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Timisoara, a decis autorizarea folosirii investigatorului acoperit R.S. si a colaboratorului acoperit G.D., fiind emise autorizatiile 34, 35 si 36 din 3 martie 2005.

La 3 martie 2005, colaboratorul acoperit s-a intalnit cu inculpatul C.J. care i-a oferit spre vanzare comprimate ecstasy. In aceiasi zi, inculpatul C.J. i-a vandut, cu suma de 20 de euro, colaboratorului sub acoperire doua pastile ecstasy. Comprimatele au fost predate organelor de ancheta si au fost supuse analizelor de laborator, constatandu-se ca acestea contin ca substanta activa 3,4 g methylenedioxymetamfetamine (MDMA), substanta care face parte din tabelul nr. I anexa la Legea nr. 143/2000.
La 4 martie 2005, colaboratorul G.D. si investigatorul sub acoperire R.S. s-au intalnit cu inculpatul C.J., care a predat colaboratorului doua pastile ecstasy contra sumei de 20 de euro.
Investigatiile efectuate in continuare au stabilit ca si inculpatul S.F. desfasoara activitati de distribuire a drogurilor, astfel incat s-a autorizat folosirea investigatorilor acoperiti G.C. si S.E. si a colaboratorilor H.G. si N.S.
In baza autorizatiilor emise, cei doi colaboratori s-au intalnit la 7 aprilie 2005 cu inculpatul S.F., care le-a vandut cu 150 RON trei bucati de substanta de culoare verde oliv. Analizele de laborator au stabilit ca substanta vanduta de inculpat, in greutate de 2,35 g, este rezina de cannabis, fiind prevazuta in tabelul nr. III anexa la Legea nr. 143/2000.

La 12 aprilie 2005, colaboratorii H.G. si N.S. s-au intalnit din nou cu inculpatul S.F., care le-a vandut 2 pastile ecstasy cu suma de 100 RON.
La 5 mai 2005, colaboratorul sub acoperire H.G. s-a intalnit cu inculpatul S.F. si au negociat cumpararea a trei pastile ecstasy. Inculpatul a cerut, in avans, suma de 220 RON, iar la 6 mai 2005 s-a intalnit cu cei doi colaboratori sub acoperire carora le-a dat trei comprimate, care au fost ulterior supuse testarii stabilindu-se ca acestea contin MDMA si cofeina.

De asemenea, la 12 mai 2005, colaboratorul N.S. a fost contactat telefonic de inculpatul S.F., care i-a spus ca poate sa-i vanda ecstasy. Inculpatul l-a contactat telefonic pe inculpatul C.J. si s-a intalnit cu acesta, dupa care S.F. a revenit la locul de intalnire cu cei doi colaboratori carora le-a dat trei pastile ecstasy, primind de la acestia 180 RON. Analizele de laborator au confirmat ca cele trei comprimate contin MDMA ca substanta activa.

La 23 mai 2005, inculpatul S.F. s-a intalnit cu investigatorul S.E. caruia i-a dat un plic continand 9 pastile de ecstasy si o substanta vegetala. Analizele de laborator au stabilit ca cele 9 comprimate contin MDMA si cofeina ca substante active, iar substanta vegetala contine tetrahydrocannabinol (THC), substanta biosintetizata de planta cannabis care face parte din tabelul nr. III anexa la Legea nr. 143/2000.

Instanta a mai retinut ca, in urma unei intelegeri prealabile cu inculpatul C.J., inculpatii C.M. si P.B. au parasit tara, cu destinatia Spania, pentru a procura droguri. Intrucat autoritatile spaniole nu le-au permis accesul, din cauza unor nereguli constatate in documentele de calatorie, inculpatii au fost nevoiti sa ramana in Franta, de unde au cumparat 500 g rezina de cannabis.
Cei doi inculpati au revenit in tara la 16 iunie 2005 cu o cursa a firmei E. si au fost asteptati de inculpatul C.J. Ofiterii de politie care monitorizasera cursele internationale ale firmei E., avand informatii ca urmau sa fie aduse droguri in tara, au procedat la retinerea inculpatilor C.M., P.B. si C.J.
La perchezitia corporala efectuata asupra inculpatului C.M. si asupra bagajelor acestuia au fost gasite doua placi de substanta solida de culoare bruna, stabilindu-se ca este vorba de cantitatea de 462,28 g rezina de cannabis.

Instanta a mai retinut ca, incepand cu luna martie 2005, inculpatul G.D. a distribuit droguri de risc si de mare risc si acelasi inculpat, precum si inculpatii C.M., P.B., N.R. si C.J. au detinut si au consumat stupefiante.
Curtea de Apel Timisoara, prin decizia penala nr. 178/A din 25 septembrie 2007, in complet de divergenta, a respins ca nefondate apelurile procurorului si inculpatilor C.J., S.F., C.M., P.B. si G.D.
Impotriva deciziei au declarat recurs procurorul si inculpatii C.J., S.F., C.M., P.B. si G.D.

Din examinarea cauzei in raport cu motivele de recurs invocate, dar si din oficiu in conditiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie retine urmatoarele:
1. Motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 3 C. proc. pen., invocat de procuror si de inculpatul G.D., nu este fondat.
Din actele dosarului rezulta ca, la 20 septembrie 2007, instanta de apel a dispus, conform art. 308 alin. (5) C. proc. pen., reluarea judecatii in complet de divergenta, iar dezbaterile au avut loc in fata acestui complet, legal constituit din trei judecatori.
Conform dispozitiilor art. 307 si art. 308 C. proc. pen., hotararea se pronunta de membrii completului in fata caruia au avut loc dezbaterile.
Judecarea unei cauze in complet de divergenta nu exclude posibilitatea pronuntarii hotararii in unanimitate, conform art. 308 alin. (1) C. proc. pen., atata timp cat potrivit art. 257 alin. (4) C. proc. civ., aplicabil conform art. 721 din acelasi cod in lipsa unor dispozitii contrare in legea de procedura penala, judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.
Asa fiind, o hotarare pronuntata in complet de divergenta poate fi rezultatul acordului tuturor membrilor completului si, numai daca nu este intrunita unanimitatea, hotararea se ia cu majoritate si este obligatorie motivarea opiniei separate.
Cum in cauza decizia recurata a fost pronuntata de membrii completului de divergenta, constituit potrivit legii din trei judecatori, se constata ca nu au fost incalcate dispozitiile legale imperative privind compunerea instantei de apel.

2. Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca nu este fondat nici motivul, intemeiat pe dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., invocat in recursul declarat de procuror, prin care s-a aratat, intre altele, ca este gresita solutia de achitare a inculpatilor pentru infractiunea prevazuta in art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Astfel, din ansamblul probelor administrate in cauza nu rezulta cu certitudine existenta unui grup infractional organizat in intelesul dat acestei notiuni de dispozitiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, de �grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material�, cu precizarea expresa ca �nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului.�
Acuzarea inculpatilor pentru comiterea infractiunii prevazute in art. 7 din Legea nr. 39/2003 se sprijina exclusiv pe interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpati intre ei sau cu alte persoane . Acestea nu releva, insa, existenta unei structuri organizate, care actioneaza coordonat, dupa reguli bine stabilite, constituita de inculpati sau la care acestia sa fi aderat ori pe care sa o fi sprijinit, in cadrul careia fiecare inculpat sa aiba un rol prestabilit.
Se constata ca nu exista nicio dovada certa care sa ateste, in concret, existenta unui grup infractional organizat.
Simplul fapt ca, in cadrul convorbirilor telefonice purtate de unii dintre inculpati, i se spunea inculpatului C.J. �cel mare� nu este in masura sa dovedeasca existenta grupului infractional si calitatea de conducator a acestui inculpat, atata timp cat nici macar din aceste discutii nu rezulta o activitate efectiva de coordonare, organizare sau control desfasurata de inculpat asupra activitatii infractionale a celorlalti.
Nefiind dovedit in cauza ca inculpatii au actionat in cadrul unui grup infractional organizat se constata ca este legala si temeinica solutia de achitare a acestora pentru infractiunea prevazuta in art. 7 din Legea nr. 39/2003.

3. Nu este intemeiat nici motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., invocat de procuror.
Se constata ca este corecta incadrarea juridica a faptelor comise de inculpatii C.J., S.F. si G.D. intr-o infractiune unica prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., si nu in infractiunea prevazuta in art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. in concurs cu infractiunea prevazuta in art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Art. 2 din Legea nr. 143/2000 incrimineaza in alin. (1) forma tip a infractiunii de trafic de droguri si in alin. (2) o forma agravata a aceleiasi infractiuni, in situatia in care obiectul traficului il constituie droguri de mare risc .
Cum inculpatii, actionand cu aceeasi rezolutie infractionala, au savarsit la diferite intervale de timp actiuni care, fiecare in parte, intrunesc continutul infractiunii de trafic de droguri, unele avand ca obiect droguri de risc, iar altele droguri de mare risc, corect a retinut instanta de apel ca inculpatii au savarsit o unica infractiune de trafic de droguri in forma continuata prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., si nu un concurs de infractiuni .

4. Se constata ca este fondat motivul de casare cu privire la nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatului P.B.
Astfel, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen.
Infractiunea prevazuta in art. 4 alin. (1) din Legea nr.143/2000 este sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
Intrucat s-au retinut in favoarea inculpatului circumstante atenuante, conform art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., era obligatorie coborarea pedepsei sub minimul special.
Cum la stabilirea pedepsei nu s-a facut aplicarea art. 76 C. pen., se constata existenta cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
Fata de considerentele expuse, au fost admise recursurile declarate de procuror si de inculpatul P.B. si, conform art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., au fost casate decizia penala atacata si sentinta penala nr. 234/PI din 30 aprilie 2007, numai cu privire la pedeapsa aplicata inculpatului pentru infractiunea prevazuta in art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Rejudecand, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit pentru aceasta infractiune, in conditiile art. 76 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., o pedeapsa coborata sub minimul special prevazut de lege, de 5 luni inchisoare. Celelalte recursuri declarate in cauza au fost respinse.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - sectia penala, decizia nr. 21 din 8 ianuarie 2008


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...