din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3031 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Revizuire. Instanta militara care a judecat cauza in prima instanta. Condamnat care nu are calitatea de militar. Instanta civila. Instanta competenta

Revizuire. Instanta militara care a judecat cauza in prima instanta. Condamnat care nu are calitatea de militar. Instanta civila. Instanta competenta

  Publicat: 29 Jun 2009       3659 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, reflectata in Hotararea din 21 septembrie 2006 pronuntata in cauza Maszni impotriva Romaniei,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de contractare oferite.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, �n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, �n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
precum si a regulii cu valoare de principiu a �judecarii civililor de catre instantele civile�, consacrata in art. 35 C. proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, instanta civila devenita competenta sa judece cauza in prima instanta, printr-o modificare legislativa, este instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire a hotararii penale definitive de condamnare a persoanei care nu are calitatea de militar, chiar daca instanta ce a judecat cauza in prima instanta si a dispus condamnarea este o instanta militara.

------------


Prin cererea adresata Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Cluj, inregistrata sub numarul 15/C din 31 ianuarie 2007, numita S.E., sora condamnatului politic S.A., a solicitat declansarea procedurii de revizuire a sentintei penale nr. 719 din 30 mai 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a lll-a Militara Cluj, invocand incidenta in cauza a prevederilor art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Prim-procurorul militar al Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Cluj, constatand ca infractiunea pentru care S.A. a fost condamnat la moarte si executat este o infractiune contra sigurantei statului, de competenta curtii de apel, a trimis cererea de revizuire la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj.

Invocand Decizia nr. XXX din 9 octombrie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectiile Unite, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj a restituit cererea de revizuire la Parchetul de pe langa Tribunalul Militar Cluj pentru efectuarea cercetarilor impuse de art. 399 C. proc. pen.

Dupa efectuarea actelor de cercetare, procurorul militar a inaintat intregul material, impreuna cu propunerea de respingere a cererii revizuire ca neintemeiata, instantei militare. Verificandu-si competenta de solutionare a cererii de revizuire, Tribunalul Militar Cluj, prin sentinta penala nr. 42 din 13 noiembrie 2007, si-a declinat competenta in favoarea Curtii de Apel Cluj.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul Militar Cluj a retinut ca art. 26 C. proc. pen., asa cum a fost modificat prin art. I pct. 14 din Legea nr. 281/2003, prevede ca tribunalul militar judeca infractiunile prevazute in art. 331-352 din Codul penal, precum si alte infractiuni savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, comise de militari pana la gradul de colonel inclusiv, cu exceptia celor date in competenta altor instante. Prin urmare, tribunalul militar poate judeca numai cauze in care sunt implicati militarii.

In argumentarea acestei optiuni se invoca si Hotararea din 21 septembrie 2006 a Curtii Europene a Drepturilor Omului, Sectia intai, publicata in Monitorul Oficial nr. 585 din 24 august 2007, data in cauza Maszni impotriva Romaniei, prin care se constata incalcarea dreptului la un proces echitabil protejat de art. 6 paragraf 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in situatia in care persoanele civile sunt judecate de instantele militare.
Cu privire la aplicabilitatea Deciziei nr. XXX din 9 octombrie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectiile Unite, potrivit careia instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta, chiar daca, la momentul introducerii cererii, datorita modificarii dispozitiilor legii procesual penale, aceasta nu mai are competenta de a judeca fondul cauzei in prima instanta, Tribunalul Militar Cluj retine ca aceasta decizie nu este aplicabila in speta, deoarece, din continutul recursului in interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu rezulta ca s-ar fi avut in vedere situatia in care modificarile aduse Codului de procedura penala se refera la diferentierea competentei instantelor civile fata de cele militare. Se conchide ca acel recurs in interesul legii a vizat numai instantele de aceeasi natura, civile sau militare, si nu mai este de actualitate ca urmare a hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului din 21 septembrie 2006 in cauza Maszni impotriva Romaniei.
Curtea de Apel Cluj, prin sentinta penala nr. 9 din 16 ianuarie 2008, a declinat competenta de solutionare a cererii de revizuire in favoarea Tribunalului Militar Cluj si, constatand conflictul negativ de competenta, a trimis cauza Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii regulatorului de competenta .
Declinatorul de competenta emis de Curtea de Apel Cluj are ca unica argumentatie Decizia nr. XXX din 9 octombrie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectiile Unite.

In rezolvarea conflictului negativ de competenta, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 719 din 30 mai 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a lll-a Militara Cluj, numitul S.A. a fost condamnat alaturi de alti inculpati la pedeapsa capitala si confiscarea totala a averii. In baza acestei hotarari s-a emis mandatul de executare a pedepsei nr. 1153 din 29 august 1958, iar la data de 1 septembrie 1958 condamnatul a fost executat.
Impotriva acestei sentinte a formulat cerere de revizuire numita S.E., sora condamnatului S.A.
Cererea de revizuire se intemeiaza pe dispozitiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., descoperirea unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, si a fost formulata de sora condamnatului, persoana abilitata de dispozitiile art. 396 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.
Potrivit art. 397 C. proc. pen., cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta, iar in conformitate cu dispozitiile art. 401 C. proc. pen., pentru cazul de revizuire prevazut in art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., competenta sa judece cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta.
Prin Decizia nr. XXX din 9 octombrie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectiile Unite, publicata in Monitorul Oficial nr. 725 din 26 octombrie 2007, data in interesul legii, s-a statuat ca �instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta, chiar daca, la momentul introducerii cererii, datorita modificarii dispozitiilor legii procesual penale, aceasta nu mai avea competenta de a judeca fondul cauzei in prima instanta.�

Instanta suprema a concluzionat ca, in lipsa unei dispozitii contrare, instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este determinata de reglementarea in vigoare la data pronuntarii hotararii atacate pe aceasta cale, iar nu de aceea existenta in momentul introducerii cererii de revizuire, instituindu-se astfel regula ultraactivitatii legii procedurale anterioare atunci cand, impotriva unei atari hotarari definitive, se exercita calea extraordinara de atac a revizuirii, ulterior modificarii competentei de judecata .

In finalul expozeului hotararii se contureaza o exceptie de la regula de conduita procedurala stabilita pentru interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 401 C. proc. pen., aratandu-se ca, in cazul in care instanta, care a solutionat fondul cauzei, a fost intre timp desfiintata, un asemenea mod de a proceda nu ar mai fi posibil si, de aceea, numai intr-o astfel de situatie se impune sa fie determinata competenta de solutionare a cererii de revizuire potrivit normelor de competenta in vigoare in momentul introducerii cererii.

Dezlegarea data problemei de drept judecate este obligatorie pentru instante, chiar daca, in cuprinsul hotararilor supuse examinarii instantei supreme, nu se regasesc, in concret, rezolvari de practica judiciara asemanatoare spetei de fata.
Trebuie observat, insa, ca, prin Hotararea din 21 septembrie 2006, data in Cauza Maszni impotriva Romaniei, publicata in Monitorul Oficial nr. 585 din 24 august 2007, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Sectia intai, a constatat ca a avut loc incalcarea art. 6 paragraf 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in situatia judecarii civililor de catre instantele militare.

In aceasta privinta Curta a reamintit Raportul din 13 ianuarie 2006 privind problemele administrarii justitiei de catre instantele militare, care enunta principiul ca �instantele militare trebuie, din principiu, sa fie necompetente sa judece civili�, invocand si pozitia similara ce fusese deja adoptata de Curtea Interamericana a Drepturilor Omului (Durand si Ugarte impotriva Peru), care statuase ca instantele militare trebuie sa aiba o competenta exclusiva rezervata personalului militar ce a comis infractiuni sau delicte in timp ce isi exercita indatoririle.
Prin modificarea legislativa operata asupra Codului de procedura penala prin Legea nr. 356 din 21 iulie 2006 publicata in Monitorul Oficial nr. 677 din 7 august 2006, legiuitorul, dand curs unor ratiuni de buna administrare a justitiei si tendintei manifestate in celelalte sisteme judiciare democratice de restrangere a competentei instantelor militare exclusiv in sfera faptelor penale comise de personalul militar si anchetarii si judecarii de catre parchetele si instantele civile a cauzelor in care alaturi de militari sunt implicati si civili, a modificat dispozitiile art. 35 C. proc. pen., consacrand regula cu valoare de principiu a �judecarii civililor de catre instantele civile.�
Aceeasi lege, in cuprinsul art. III alin. (2) si (3), prin norme cu caracter tranzitoriu, a mentinut in mod nejustificat competenta instantelor militare si, respectiv, a parchetelor militare, in cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la data intrarii in vigoare a acestei legi. In aplicarea acestor texte ale legii, urma ca parchetele militare si, respectiv, instantele militare sa continue urmarirea penala si judecata impotriva unor persoane care nu au calitatea de militari.
Constatand ca legiuitorul a mentinut in mod nejustificat competenta instantelor militare si, respectiv, a parchetelor militare, in cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la data intrarii in vigoare a acestei legi, ceea ce ar insemna ca parchetele militare si, respectiv, instantele militare sa continue urmarirea penala si judecata impotriva unor persoane care nu au calitatea de militari, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 610 din 20 iunie 2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 474 din 16 iulie 2007, a concluzionat ca aceasta derogare este vadit discriminatorie in raport cu criteriul avut in vedere de legiuitor in modificarea art. 35 alin. (1) si (2) C. proc. pen., si anume lipsa calitatii de militar a unuia sau unora dintre faptuitori.

S-a conchis, deci, ca textele de lege mentionate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei privind egalitatea in drepturi, intrucat reglementeaza diferit competenta de urmarire penala si de judecata a unor persoane avand acelasi statut si aflate in aceeasi situatie juridica.

Aceasta abordare a legiuitorului si, mai apoi, a instantei de contencios constitutional, vine sa realizeze consacrarea, in dreptul procesual din tara noastra, a principiului nr. 5 din Raportul din 13 ianuarie 2006 al raportorului special al subcomisiei pentru promovarea si protectia drepturilor omului, potrivit caruia �instantele militare trebuie, din principiu, sa fie necompetente sa judece civili�, constituind o garantie in plus a respectarii dreptului la un proces echitabil si a egalitatii in drepturi .
Judecarea civililor de catre civili, ca regula procedurala fundamentala, poate fi constatata si in evolutia ce a marcat ultimul deceniu la nivelul sistemelor de drept international, ceea ce confirma existenta unei tendinte nete de a exclude competenta instantelor militare din domeniul penal atunci cand este vorba de judecarea civililor.

Observand ca prevederile legale interne si internationale amintite sunt norme de reglementare a competentei dupa calitatea persoanei, care restrang abilitarea judiciara a instantelor militare, trebuie sa precizam ca ele intereseaza ordinea publica si sunt de imediata aplicare (tempus regit actum). Incidenta imediata a acestor prescriptii procedurale nu este data numai de principiul activitatii, ca regula aplicabila in absenta unor dispozitii care sa le proclame extraactivitatea, ci si de ratiunea adoptarii legii de modificare a Codului de procedura penala si considerentele deciziei Curtii Constitutionale amintite. Mai mult, la aceasta concluzie se ajunge indubitabil pentru a se asigura protejarea drepturilor procesuale ale persoanelor supuse jurisdictiei penale si, indeosebi, a dreptului la un proces echitabil, a egalitatii in drepturi .

La aceeasi abordare ne obliga si dispozitiile constitutionale inscrise in art. 11 potrivit carora tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern si art. 20 alin. (2) conform carora, daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. Aceasta inseamna ca interdictia judecarii civililor de catre instantele militare opera si inainte de modificarile aduse Codului de procedura penala prin Legea nr. 356/2006, avand in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Obligativitatea principiului ce se degaja din noile prevederi legale interne si optiunile jurisprudentiale ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, regasita in sistemele de drept europene si internationale, limiteaza, sub acest aspect, aplicabilitatea Deciziei nr. XXX din 9 octombrie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectiile Unite, in ceea ce priveste competenta instantelor militare de a judeca cererile de revizuire a hotararilor judecatoresti prin care au fost condamnati civili, chiar daca o instanta din aceasta categorie procedase la judecarea in prima instanta, in ciclul ordinar de judecata .

Chiar daca art. 401 C. proc. pen., care stabileste instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire, nu a suferit textual modificari prin legea de modificare a Codului de procedura penala, acest text de lege, ca rezultat al interpretarii teleologice si sistematice a Codului de procedura penala si a celorlalte dispozitii cu caracter procedural penal amintite, trebuie sa deceleze, in continutul sau, si interdictia solutionarii caii extraordinare de atac a revizuirii de catre o instanta militara, daca priveste o persoana civila condamnata. Nerespectarea acestui principiu consacrat, atat in dreptul intern, cat si in sistemele de drept internationale, ar duce la situatia inacceptabila ca civilii, intr-o eventuala rejudecare a cauzei, dupa admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire, sa fie judecati de catre o instanta militara.

In aplicarea legii procesual penale in timp a fost consacrat principiul activitatii, potrivit caruia legea procesual penala este de imediata aplicare, toate activitatile procesuale realizandu-se numai in conformitate cu legea in vigoare in momentul efectuarii actului (tempus regit actum).

Prin activitatea legii procesual penale se intelege aplicarea ei intre momentul intrarii in vigoare si momentul iesirii din vigoare. Aceasta implica efectuarea tuturor actelor procedurale in conformitate cu legea in vigoare si recunoasterea ca valabile a actelor procedurale efectuate anterior intrarii in vigoare a legii. De asemenea, o lege procesuala iesita din vigoare nu mai produce efecte dupa abrogare.
Prin intrarea in vigoare a normelor de modificare a Codului de procedura penala se introduce in sistemul dreptului procesual penal intern o noua regula de delimitare a competentei personale a instantelor si parchetelor militare, regula caracterizata prin specialitate in raport cu normele de drept comun de stabilire a abilitarilor legale ale organelor judiciare. Norma procedurala de stabilire a instantei competente sa solutioneze cererea de revizuire prescrisa de art. 401 C. proc. pen. reprezinta norma cadru, care stabileste dreptul comun in materie, aplicabila, atat timp cat printr-o regula speciala nu se prevede altfel (specialia generalibus derogant).

Sintetizand cele de mai sus, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, in cauza, competenta de solutionare a cererii de revizuire formulata de sora condamnatului civil executat apartine instantei civile determinata, sub aspect material, de dispozitiile art. 281 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., privind competenta in cazul infractiunilor prevazute in art. 155 - 173 C. pen. si infractiunilor privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale, respectiv Curtii de Apel Cluj, corespondenta, sub aspect teritorial, instantei de condamnare.
Fata de considerentele ce preced, a fost stabilita competenta de solutionare a cererii de revizuire formulata de revizuienta S.E. in favoarea Curtii de Apel Cluj, dosarul fiind trimis acestei instante.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - sectia penala, incheierea nr. 581 din 25 martie 2008


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964