Asa fiind, avand in vedere faptul ca reclamantii au dedus judecatii o actiune in anulabilitate, de drept comun, a conventiei de predare-preluare a imobilului restituit acestora, in raport de prevederile art. 1 pct. 1 si art. 5 Cod procedura civila, competenta de a judeca in prima instanta cauza revine judecatoriei.
Prin sentinta civila nr. 364 din 6 septembrie 2005, ramasa definitiva si irevocabila, Tribunalul Olt a admis contestatia formulata de reclamantii D.L., C.M.D. si D.G.E., a anulat dispozitia nr. 7043 din 20 iulie 2004 emisa de parata Primaria municipiului Slatina si a obligat-o sa restituie in natura reclamantilor suprafata de 1033,87 mp teren, situata in municipiul Slatina.
In executarea hotararii judecatoresti mentionate, Primarul municipiului Slatina a emis dispozitia de restituire nr. 3811 din 30 august 2007 si, la data de 25 aprilie 2008, partile au incheiat procesul verbal de predare a�� primire a imobilului mai sus aratat.
Prin cererea inregistrata la data de 26 iunie 2008, reclamantii D.G.E., D.L., C.M.D. au solicitat anularea partiala a procesului verbal de predare - primire, anume anularea mentiunii referitoare la destinatia acestui teren ca fiind aceea de a��spatiu verdea��, fara a indica temeiul de drept al cererii dedusa judecatii.
In motivarea cererii reclamantii au sustinut ca au efectuat formalitatile de publicitate imobiliara cu privire la dispozitia de restituire, dispozitie care, conform art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, constituie titlu executoriu pentru punerea in posesie si ca, in mod nelegal, in procesul verbal de predare - primire s-a inserat mentiunea contestata, care nu este inscrisa in titlul executoriu, mentiune care este de natura sa le ingradeasca exercitiul dreptului de proprietate .
Prin sentinta civila nr. 229 din 9 septembrie 2008, Tribunalul Olt a admis cererea si a dispus anularea mentiunii a��destinatie spatiu verdea�� din procesul - verbal incheiat la data de 25 aprilie 2008. Prin aceiasi sentinta instanta a respins exceptia inadmisibilitatii cererii.
In motivarea hotararii instanta a retinut ca, potrivit ar. 21 alin. (1) si alin. (2) din Constitutia Romaniei, orice persoana se poate adresa justitiei si exercitiul acestui drept nu poate fi ingradit, motiv pentru care nu poate fi primita exceptia inadmisibilitatii cererii dedusa judecatii.
Pe fondul pricinii, instanta a retinut ca atata timp cat in titlul de proprietate si in registrul de carte funciara nu s-a facut o mentiune referitoare la destinatia terenului, se impune admiterea cererii si inlaturarea mentiunii facuta in acest sens in procesul verbal de punere in posesie.
Prin decizia civila nr. 389 din 4 decembrie 2008, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de parata, a desfiintat sentinta si a trimis cauza spre competenta solutionare Judecatoriei Slatina.
In motivarea deciziei, instanta a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, sunt date in competenta de prima instanta a tribunalelor numai contestatiile formulate de persoanele indreptatite impotriva deciziei sau, dupa caz, a dispozitiei de respingere a notificarii sau a cererii de restituire in natura .
Cum insa reclamantilor li s-a emis o dispozitie de restituire in natura, care s-a consolidat ca si titlu de proprietate, si cum dispozitiile Legii nr. 10/2001 nu prevad o procedura speciala, derogatorie de la dreptul comun, referitoare la eventualele contestatii formulate impotriva actelor de punere in posesie a acestor titluri de proprietate, instanta de apel a retinut ca acestea sunt date in competenta de prima instanta a judecatoriilor.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantii, invocand incidenta motivului prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
In argumentarea criticii de nelegalitate, reclamantii sustin ca procesul verbal de punere in posesie, potrivit dispozitiilor art. 25 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, este o anexa a actului de restituire, fiind supus regulilor de competenta prevazute de legea speciala, motiv pentru care apreciaza ca eventualele contestatii formulate impotriva acestuia se impun a fi solutionate de instanta civila, potrivit Legii nr. 10/2001.
Analizand recursul, Inalta Curte constata ca nu este fondat pentru urmatoarele considerente:
In drept, potrivit dispozitiilor art. 25 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, invocate de reclamanti, a��Proprietarii carora, prin procedurile administrative prevazute de prezenta lege, le-au fost restituite in natura imobilele solicitate vor incheia cu detinatorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, in mod obligatoriu, in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a deciziei/dispozitiei de restituire, termen dupa care, daca protocolul nu a fost semnat, se va incheia in prezenta executorului judecatoresc un proces-verbal de constatare unilaterala a preluarii imobilului.a��
Din continutul normei de drept mentionate rezulta ca protocolul (procesul verbal) de predare a�� primire este o conventie bilaterala, intervenita intre entitatea detinatoare a imobilului si proprietarul caruia i-a fost restituit, avand ca obiect predarea a�� primirea acestuia, conventie care se poate incheia benevol, prin acordul de vointa al celor doua parti.
In cazul in care partile nu incheie benevol conventia mentionata, predarea a�� primirea imobilului se poate face si silit, prin indeplinirea formalitatii de executare silita prevazuta de dispozitia legala mai sus aratata, anume prin incheierea de catre executorul judecatoresc a unui proces-verbal de constatare unilaterala a preluarii imobilului.
Prin dispozitiile Legii nr. 10/2001 nu s-a prevazut o competenta materiala sau teritoriala speciala, derogatorie de la dreptul comun, pentru actiunile prin care se solicita anularea conventiei de predare - preluare sau, dupa caz, pentru contestatiile indreptate impotriva procesului de constatare unilaterala a preluarii imobilului, acte intocmite in baza dispozitiilor art. 25 alin. 5 mai sus aratate.
Asa fiind, in mod just instanta de apel, constatand ca reclamantii au dedus judecatii o actiune in anulabilitate, de drept comun, a conventiei de predare - preluare a imobilului restituit reclamantilor, in raport de prevederile art. 1 pct. 1 si art. 5 Cod de procedura civila, a statuat ca revine Judecatoriei Slatina competenta de a o judeca in prima instanta.
Pentru a hotari astfel, Inalta Curte a retinut si ca, in materie de competenta materiala, prin dispozitiile art. 1 pct. 1 Cod de procedura civila, se consacra principiul plenitudinii de jurisdictie al judecatoriilor.
Prin urmare, toate celelalte instante au o jurisdictie de exceptie, in sensul ca ele pot solutiona cauze in prima instanta numai in baza unor dispozitii normative care le atribuie in mod expres o atare competenta, nefiind permis ca o astfel de competenta sa fie stabilita, prin analogie, pe cale de interpretare a altor dispozitii legale.
Referitor la actiunea dedusa judecatii se constata ca o atare dispozitie nu exista si ca, de altminteri, reclamantii nu au indicat o anume dispozitie legala in acest sens prin recurs.
Solutia se impune si in raport de prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, prin care se reglementeaza o competenta materiala speciala, de prima instanta, a tribunalelor, derogatorie de la dreptul comun.
Potrivit dispozitiilor legale mentionate, sunt in competenta materiala de prima instanta a tribunalelor contestatiile formulate de persoanele indreptatite impotriva deciziei sau, dupa caz, a dispozitiei de respingere a notificarii sau a cererii de restituire in natura, categorie in care nu se incadreaza protocolul de predare primire a imobilelor pentru care s-au emis decizii sau dispozitii de restituire in natura .
Pentru considerentele aratate care, in parte, le completeaza pe cele retinute de instanta de apel, Inalta Curte urmeaza a constata ca recursul dedus judecatii se dovedeste a fi nefondat.
Revizuire. Inscrisurile descoperite in Arhivele Statului nu reprezinta �inscrisuri noi� Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 19/A din 02.02.2018 a Curtii de Apel Galati
Decizia C.C.R. nr. 82/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei
Decizia ICCJ nr. 16/2019 - O hotarare judecatoreasca in materie civila, referitoare la restituirea despagubirilor acordate in baza Legii nr. 10/2001 este asimilata, in vederea executarii, unui titlu executoriu referitor la creante bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale. Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie
Contravaloarea imbunatatirilor efectuate la un imobil restituit fostului proprietar solicitate de cumparatorul evins Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 64 din 21 ianuarie 2016
Imobil preluat de stat fara just titlu. Certificat de atestare a dreptului de proprietate Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 107 din 22 ianuarie 2016
Invocarea incalcarii de catre instanta de apel a limitelor investirii. Contestatie formulata impotriva dispozitiei emise in temeiul Legii 10/2001 Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 149 din 27 ianuarie 2016
Actiune in revendicarea imobilului preluat abuziv de catre stat. Inexistenta unui "bun" in patrimoniul titularului actiunii. Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.726 din 29 martie 2016
Restituirea fructelor civile de catre detinatorul de rea-credinta. Imobil restituit in temeiul Legii nr. 10/2001 Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 743 din 30 martie 2016
Contract de vanzare-cumparare incheiat in temeiul Legii nr. 112/1995, intervenita ulterior pronuntarii hotararii in recursul in anulare Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 393 din 6 februarie 2014
Actiune in constatarea nulitatii unei dispozitii de restituire in natura emisa in temeiul Legii nr. 10/2001 Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 4675 din 22 octombrie 2013
Legea nr. 10/2001, art. 42 - dreptul de preemtiune al chiriasului Sursa: CSM