OUG nr. 114/2018, actualizata 2020 prin OUG nr. 1/2020

tinand cont ca neadoptarea in regim de urgenta afecteaza angajamentele Guvernului stabilite prin Acordul incheiat cu Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii si va perpetua dificultatile legate de asigurarea cu forta de munca specializata in domeniul constructiilor,

avand in vedere necesitatea stringenta de a pune in executare prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, pentru a evita posibile riscuri de natura a conduce la imposibilitatea respectarii angajamentelor asumate in fata Comisiei Europene,

luand in considerare obligativitatea dovedirii in fata Comisiei Europene a punerii in aplicare efectiva a conditionalitatii ex-ante cu privire la deseuri,

tinand cont ca in situatia neadoptarii in regim de urgenta a modificarii Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exista riscul aplicarii procedurii de presuspendare a platilor intermediare din Fondul de coeziune din cadrul axei nr. 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor,

in vederea evitarii sesizarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene in Cauza 2018/0040 - actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor avand ca obiect necomunicarea masurilor nationale de transpunere a Directivei (UE) 2016/2. 258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE in ceea ce priveste accesul autoritatilor fiscale la informatii privind combaterea spalarii banilor si a evitarii stabilirii de sanctiuni pecuniare intr-un cuantum considerabil, in conditiile in care propunerea de sesizare a CJUE este prevazuta pentru ciclul decizional din ianuarie 2019,

luand in considerare ca in situatia neadoptarii in regim de urgenta a masurii exista riscul crearii unui prejudiciu statului roman prin obligarea acestuia la plata unei sume forfetare minime de 1. 887. 000 euro si a unor penalitati cominatorii intre 2. 289 euro si 137. 340 euro/zi de intarziere,

in scopul sprijinirii contribuabililor de buna-credinta si a evitarii incetarii activitatii acestora este necesara flexibilizarea regulilor in materia esalonarilor la plata,

luand in considerare ca in situatia neadoptarii in regim de urgenta a masurii exista riscul concedierii angajatilor societatilor care nu isi pot mentine esalonarile la plata, avand in vedere:

- intarzierile la validarea documentatiilor de atribuire pentru lucrari de pana la 25 de zile lucratoare, se impune adoptarea unor masuri urgente pentru perfectionarea si flexibilizarea sistemului achizitiilor publice, in caz contrar existand riscul diminuarii gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, consecinta cea mai grava in acest caz reprezentand-o amanarea/intarzierea implementarii unor proiecte de investitii majore, cu impact social si economic la nivel national sau local;

- importanta deosebita a fondurilor structurale in ansamblul economiei nationale, precum si efectele negative asupra potentialului de dezvoltare a economiei nationale generate de un nivel redus al absorbtiei fondurilor structurale;

- faptul ca in prezent constatam triplarea numarului de documentatii de atribuire publicate in SICAP corelat cu numarul foarte mare de elemente de noutate introduse in aria de competenta a verificatorilor ex ante si gradul redus de acceptanta din partea autoritatilor contractante a noilor elemente componente ale controlului, este necesara luarea unor masuri de natura sa eficientizeze fluxul operational in procesul de achizitii publice;

- faptul ca autoritatile contractante raspund exclusiv asupra deciziilor de oportunitate, iar in sistemul achizitiilor publice au fost introduse o serie de elemente noi care necesita o corelare urgenta a anumitor prevederi cu situatiile constatate din aplicarea practica a acestora;

- faptul ca Acordul de parteneriat al Romaniei pentru perioada de programare financiara 20142020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5. 515 din 6 august 2014, stabileste conditionalitatile orizontale ex ante care trebuie indeplinite de Guvernul Romaniei in legatura cu utilizarea, in special prin efectuarea de achizitii publice, a fondurilor structurale aferente perioadei de programare financiara 2014-2020, fonduri structurale in valoare de aproximativ 43 miliarde de euro;

- prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1. 303/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozitii comune privind Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala si Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime, precum si de stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european, Fondul de coeziune si Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1. 083/2006 al Consiliului;

- faptul ca absorbtia fondurilor structurale conform Acordului de parteneriat reprezinta un interes public prioritar, data fiind importanta acestora in ansamblul economiei nationale si efectele absorbtiei fondurilor structurale asupra potentialului de dezvoltare a economiei nationale;

- faptul ca nerespectarea prevederilor Acordului de parteneriat, prin neindeplinirea conditionalitatilor ex ante prevazute in cuprinsul sau, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea si implementarea Strategiei nationale de achizitii publice, prevazuta de Hotararea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice, poate conduce la afectarea finantarii din fonduri structurale in cadrul programelor europene finantate din fonduri europene alocate in exercitiul financiar 2014-2020 a unor proiecte de interes public si la corectii financiare, fiind astfel afectata in mod semnificativ indeplinirea obiectivelor de absorbtie a fondurilor structurale, cu impact deosebit asupra dezvoltarii economiei nationale;

- faptul ca toate aceste cerinte necesita intarirea capacitatii institutionale a organismelor mentionate,

avand in vedere ca urmare a intrarii in vigoare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, pretul de vanzare a gazelor naturale, atat pentru piata concurentiala, cat si pentru piata reglementata se bazeaza pe cererea si oferta pietei si au fost instituite obligatii pentru producatorii si furnizorii de gaze naturale de a tranzactiona in cadrul pietelor centralizate din Romania a unui anumit procent din cantitatea de gaze naturale comercializate,

luand in considerare evolutia pretului mediu de vanzare al gazelor naturale de catre producatorii interni pe piata centralizata in perioada aprilie 2017 - august 2018,

avand in vedere situatia de fapt si de drept se impune instituirea unor forme corespunzatoare de control al preturilor gazelor naturale practicate de catre producatorii interni, pentru perioada 1. 04. 2018-28. 02. 2022,

tinand cont ca in situatia neadoptarii acestor masuri exista riscul ca furnizorii sa acumuleze pierderi considerabile, care, pe de o parte, vor genera cresteri deosebit de importante ale pretului la consumatorii finali si, pe de alta parte, vor afecta puternic situatia financiara a furnizorilor si capabilitatea lor de a asigura cantitatile de gaz necesare clientilor lor, punand astfel in pericol continuitatea alimentarii cu gaze naturale,

ca in prezent o mare parte din recolta foarte buna, in special la cereale si fructe a anului 2018 se gaseste fie in depozite, in cantitati mici si eterogena calitativ, fie inca neculeasa; in aceasta situatie valorificarea fiind aproape imposibila pentru ca producatorilor individuali le este dificil sa formeze oferte competitive, sa contacteze spatii de depozitare corespunzatoare si sa asigure o livrare ritmica retelelor de comert,

avand in vedere evolutia ingrijoratoare a unor fenomene negative pentru productia agricola, in special pesta porcina africana, dar si seceta preconizata au produs sau sunt pe cale sa produca grave efecte economice negative,

tinand cont de necesitatea adoptarii de masuri energice si urgente prin organizarea si sustinerea, in special, economica a repopularii fermelor zootehnice afectate, precum si de infiintarea de culturi de primavara cu soiuri specifice, rezistente la seceta si daunatori pentru a asigura o recolta buna in anul agricol viitor, masuri la care Societatea Nationala "Casa de Comert Agroalimentar UNIREA" poate contribui decisiv, evitand astfel riscul aparitiei de probleme imprevizibile asupra economiei in general si a securitatii alimentare in special,

avand in vedere ca, pe parcursul procedurii prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentand taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si timbrul de mediu pentru autovehicule, au intervenit modificari ale termenelor in vederea reglementarii unor situatii, precum cea in care contribuabilul nu anexeaza documentul doveditor al platii ori cea in care autovehiculul pentru care s-a achitat taxa nu a fost inmatriculat, pentru a se asigura depunerea facila a cererilor de restituire de catre persoanele interesate,

luand in considerare ca termenele-limita instituite pentru restituirea de catre organele competente a sumelor cuvenite contribuabililor/platitorilor nu pot fi respectate datorita volumului mare de cereri inregistrate,

tinand cont ca, prin neadoptarea unor masuri urgente pentru deblocarea situatiei, exista riscul de crestere incontrolabila a nemultumirilor cetatenilor care au inregistrat la organele competente cereri de restituire, in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2017,

avand in vedere riscul afectarii bugetelor organele fiscale competente care realizeaza operatiunile de restituire prin cresterea cuantumului dobanzilor calculate si, implicit, afectarea colectarii veniturilor bugetare, respectiv a executiei bugetare,

avand in vedere prevederile din Acordul dintre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii privind masuri pentru o crestere economica sustenabila a Romaniei, bazata pe investitii, in urmatorii 10 ani, precum si cu multiplele situatii in care excesul de activitati in care se poate utiliza munca ziliera a condus la utilizarea de forta de munca care nu beneficiaza de asigurari sociale, fara a fi vorba de munca necalificata cu caracter ocazional,

tinand cont ca este necesara limitarea imediata a posibilitatilor de utilizare abuziva a muncii ziliere pentru evitarea consecintelor sociale grave generate de lipsirea cetatenilor de prestatii de asigurari sociale;

luand in considerare precaritatea sau lipsa unor sisteme informatice la nivelul politiilor locale care sa permita emiterea si transmiterea titlurilor de creanta electronice pentru amenzile contraventionale la regimul circulatiei pe drumurile publice catre Sistemul informatic de gestionare a titlurilor de creanta electronice,

tinand cont ca neadoptarea masurii in regim de urgenta conduce la imposibilitatea aplicarii prevederilor art. 1-17 din Legea nr. 203/2018 privind masuri de eficientizare a achitarii amenzilor contraventionale,

avand in vedere ca, potrivit Acordului intre Guvernul Romaniei si Federatiile Sindicale Reprezentative din invatamant, pana la data de 31 decembrie 2018 va fi adoptat un act normativ care sa reglementeze aplicarea devansata, in trei etape, a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 in Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere, de indrumare si control din invatamant,

luand in considerare necesitatea respectarii acestor angajamente asumate de Guvernul Romaniei,

tinand cont de necesitatea asigurarii unei climat educational corect si sustenabil,

avand in vedere ca majorarea dobanzilor ROBOR la 3 luni si ROBOR la 6 luni afecteaza segmentul de populatie care a utilizat aceasta forma de finantare, se impune instituirea unei taxe pe active financiare datorata de institutiile bancare, diferentiata in functie de depasirea unei anumite valori procentuale.

Avand in vedere majorarea in anul 2018 a veniturilor populatiei, in special cele destinate persoanelor varstnice, cum ar fi valoarea punctului de pensie de la 1. 000 lei la 1. 100 lei si nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, o parte dintre aceste persoane nu mai beneficiaza de dreptul la ajutorul pentru incalzirea locuintei cu gaze naturale, energie electrica si lemne, carbuni, combustibili petrolieri, beneficii sociale pentru care plafonul maxim al veniturilor pana la care se acorda fiind de 615 lei/membru de familie . In aceasta situatie, prin suportarea integrala a cheltuielilor legate de incalzirea locuintei veniturile familiilor, in special ale persoanelor varstnice, nu ar mai putea asigura necesarul de trai.

Fata de numarul de familii beneficiare ale ajutorului pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni, combustibili petrolieri in luna decembrie 2017, pentru sezonul rece 2017-2018, de 236. 355 familii si persoane singure, in luna decembrie 2018, numarul beneficiarilor de ajutor pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni, combustibili petrolieri a scazut la 129. 104 familii si persoane singure. Majoritatea celor care nu mai beneficiaza de acest drept au venituri care depasesc cu putin plafonul maxim de venituri de 615 lei.

Pentru a asigura o protectie sociala adecvata pentru aceste familii, in special pentru persoanele varstnice, este necesara modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 70/2011 privind masurile de protectie sociala in perioada sezonului rece, cu modificarile si completarile ulterioare, prin majorarea nivelului de venituri pana la care se acorda acest drept, in cazul incalzirii cu gaze naturale, energie electrica si lemne, carbuni, combustibili petrolieri. Aceasta majorare nu se impune in cazul incalzirii cu energie termica in sistem centralizat, pentru acest sistem de incalzire, nivelul maxim de venituri fiind stabilit la 786 lei/persoana in cazul familiei si la 1. 082 lei in cazul persoanei singure.

Majorarea nivelului maxim al veniturilor nu va conduce la impact bugetar, cheltuielile mentinandu-se la acelasi nivel ca in sezonul rece anterior.

In considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul general public si constituie situatii de urgenta si extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata,

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta .

CAPITOLUL I: Instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice

SECTIUNEA 1: Infiintarea Fondului de Dezvoltare si Investitii

Articolul 1

(1) Fondul de Dezvoltare si Investitii, mecanism specific de finantare in domeniul investitiilor publice, denumit in continuare Fond, fara personalitate juridica, este gestionat de Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, printr-un cont de disponibil .

(Din 09-ian-2020 Art. 1, alin. (1) din capitolul I, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 1/2020)

(2) Fondul se utilizeaza pentru finantarea proiectelor de dezvoltare, care cuprind investitii sau lucrari de intretinere si reparatii curente, ale unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum si ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara, in domenii prioritare, dupa cum urmeaza:

1. Domeniul prioritar principal: