MOTIVE:In art. 15 al Propunerii legislative privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, se prevede ca:``In aplicarea dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, in recurs, cererile si concluziile partii, persoana juridica, pot fi formulate si sustinute de catre reprezentantul legal al acesteia sau de catre persoana desemnata de acesta, daca este licentiata in drept``.Textul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, prevede ca ``Partile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile legii. In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept``.Necesitatea reprezentarii in recurs numai prin avocat ori consilier juridic este explicata in expunerea de motive ce a insotit Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila: ``ca element de noutate, se propune ca redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului sa se realizeze numai prin avocat sau consilier juridic, urmarindu-se in acest fel, impunerea unei rigori si discipline procesuale si evitarea introducerii unor recursuri in mod abuziv, in scop de sicana, sau informale, care nu se incadreaza riguros in motivele de recurs; este o regula care corespunde, in acelasi timp, si noii viziuni propuse asupra recursului, avand in vedere specificul acestei cai extraordinare de atac, reflectat in conditiile de exercitare, in procedura, precum si in motivele de recurs, limitativ circumscrise respectarii legalitatii``.Prin urmare, la adoptarea Codului de procedura civila, legiuitorul a apreciat ca fiind corecta pozitia Comisiei de elaborare a acestui act normativ, conform careia, fata de noua configuratie a caii de atac a recursului (tehnicitatea deosebita a acestei cai extraordinare de atac) se impune ca reprezentarea sa aiba in mod exclusiv un caracter specializat pentru a se evita recursurile informe sau neincadrabile in motivele limitativ prevazute de lege, dar si pentru a se asigura efectivitatea dreptului de a exercita aceasta cale de atac. S-a apreciat, pe buna-dreptate, ca in lipsa unei reprezentari specializate, calea recursului ar fi in multe cazuri o simpla iluzie si un motiv suplimentar de dezamagire pentru justitiabil, deoarece neindicarea cu precizie si claritate a motivelor de legalitate si neincadrarea lor in limitele restrictive prevazute de lege ar conduce, inevitabil, la respingerea acestuia ca inadmisibil, fara o dezbatere in sedinta publica, asa cum se asteapta partea .I. Aspecte de neconstitutionalitate.a. Sunt incalcate dispozitiile art. 24 alin. (2) din Constitutia Romaniei:``In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu``.Constitutia garanteaza dreptul la aparare in forma specializata, adica realizata de un specialist in drept, care a dobandit dreptul de practica prin includerea intr-un corp profesional ale carui reguli de functionare si organizare sunt stabilite prin lege.Prin urmare, asigurarea dreptului la aparare nu poate fi realizata, in limitele constitutionale, apelandu-se la orice persoana licentiata in drept . Licenta in drept nu reprezinta in niciun stat european, deci nici in Romania, o garantie suficienta pentru exercitiul reprezentarii judiciare nici macar in fata instantelor mai mici, cu atat mai putin in cazul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (principala instanta de recurs).Dreptul pe care legea fundamentala il recunoaste cetateanului de a beneficia de aparare specializata, prin avocat, are drept corespondent firesc o obligatie corelativa a statului: aceea de a permite implicarea in actul de reprezentare judiciara numai acelei categorii profesionale pe care Constitutia a identificat-o ca fiind apta sa asigure realizarea efectiva a ``dreptului la aparare``. Daca statul, fara o justificare rezonabila, permite ca reprezentarea judiciara sa fie realizata de catre orice persoana licentiata in drept, inseamna ca permite ca principiile constitutionale sa fie nesocotite, deoarece statul trebuie, in virtutea acestora, sa se asigure nu numai de existenta dreptului la aparare in abstracto, ci si de exercitarea acestuia intr-o forma care sa asigure efectivitatea acestui drept, adica de catre avocati, deoarece acestia reprezinta categoria profesionala identificata de Constitutie ca fiind factorul calificat pentru a conferi eficienta dreptului la aparare.b. Sunt incalcate dispozitiile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei:``Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept``. coroborate cu dispozitiile art. 129 din Constitutia Romaniei:``Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii``.Este acceptat faptul ca accesul la justitie (art. 21) presupune si accesul la exercitiul cailor de atac (art. 129).Accesul la justitie, in forma exercitiului cailor de atac este, un drept fundamental.Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, statele trebuie sa se preocupe ca drepturile fundamentale recunoscute sa fie efective. Aceasta presupune ca statele sa adopte acele masuri care se impun pentru ca dreptul recunoscut sa poata fi exercitat intro maniera care sa dea posibilitatea realizarii efective a acestuia, iar nu intr-o forma care sa il faca iluzoriu.Potrivit noii structuri a caii de atac a recursului, impusa de noul Cod de procedura civila, care implica cunoasterea profunda si temeinica a legii, jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie, jurisprudentei instantelor europene si a doctrinei, reprezentarea prin persoane care nu se bucura de o garantie a standardelor profesionale realizate in mod unitar, la nivel national, se transforma intr-un simplu exercitiu formal, ineficient pentru justitiabil. De altfel, aceasta a fost si explicatia oferita in expunerea de motive la noul Cod de procedura civila.c. Sunt incalcate dispozitiile art. 75 alin. (1) din Constitutia Romaniei: ``Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele el, k), 1), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii, ca prima Camera sesizata, Senatului``.Dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. k) si lit. l) din Constitutia Romaniei prevad obligativitatea reglementarii prin lege organica a unor domenii speciale, cum este contenciosul administrativ si, respectiv, organizarea si functionarea instantelor judecatoresti iar, in acest caz, prima Camera sesizata trebuia sa fie Camera Deputatilor, situatie in care Senatul ar fi fost Camera decizionala. Propunere legislativa a celor 7 senatori si deputati a fost respinsa de catre Senat la 15 octombrie 2012, dar adoptata, de catre Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, la 23 octombrie 2012. Exista deci o grava problema de constitutionalitate deoarece, fiind o propunere legislativa care viza si contenciosul administrativ, prima camera sesizata ar fi trebuit sa fie Camera Deputatilor, astfel cum prevede art. 75 alin. (1) din Constitutie, si nu Senatul, asa cum s-a procedat. Pe de alta parte, deoarece Senatul a respins propunerea, legea trebuia sa se intoarca, potrivit art. 75 alin. (4) si (5), de la Camera Deputatilor la Senat.II. Aspecte de tehnica legislativa.Proiectul de lege cuprinde grave necorelari ce ar putea conduce la practici judiciare diferite, contrar mentiunilor din ultimul raport al Comisieia. Desi art. 15 prevede ca ``In aplicarea dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, in recurs, cererile si concluziile partii, persoana juridica, pot fi formulate si sustinute de catre reprezentantul legal al acesteia sau de catre persoana desemnata de acesta, daca este licentiata in drept``, dispozitiile art. 21 alin. (3) teza II ale aceluiasi act normativ prevad ca ``Intampinarea trebuie redactata si semnata de avocatul sau consilierul juridic al intimatului, iar raspunsul la intampinare de avocatul sau consilierul juridic al recurentului``. Cele doua dispozitii intra in contradictie si nu pot fi conciliate printr-o interpretare care sa corespunda exigentelor de logica juridica. Ar trebui sa se accepte ca, in cazul persoanelor juridice, intampinarea poate fi semnata numai de avocat sau consilier juridic, in timp ce cererea de recurs (act procesual mai dificil decat intampinarea, sub aspectul tehnicii de redactare) sa poata fi redactata si de catre simpli licentiati in drept, fara drept de practica profesionala. Aceasta concluzie, desi corespunzatoare textelor legale, nu corespunde spiritului reglementarii si logicii.b. Textul art. 15, care permite reprezentarea judiciara a persoanei juridice in recurs de catre orice licentiat in drept, intra in contradictie vadita cu alte acte normative existente si acceptate ca valori incontestabile ale unui sistem judiciar modern.Aceasta prevedere nu este circumstantiata de faptul ca este vorba de reprezentantul persoanei juridice, care este si licentiat in drept sau macar salariat al acesteia.Absenta oricarei circumstantieri a raporturilor dintre persoana juridica si cel licentiat in drept, desemnat sa o reprezinte, deschide larg portile practicarii mascate a actelor specifice profesiei de avocat de catre persoane care, desi licentiate in drept, nu au calitatea de avocati.Textul art. 15, practic, goleste de continut, in privinta persoanelor juridice, atributiile care legal revin in mod exclusiv profesiei de avocat (si, circumstantiat de existenta unui contract de munca, consilierului juridic) - asistenta si reprezentarea juridica in fata instantelor judecatoresti. Propunerea legislativa intra in evident conflict cu prevederile art. 26 din Legea nr. 51/1995, potrivit carora exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale. Cum mai poate fi acuzata o persoana care practica acte specifice profesiei de avocat (asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor de recurs), daca se accepta textul art. 15 din propunerea legislativa, conform caruia in recurs, cererile si concluziile partii, persoana juridica, pot fi formulate si sustinute de persoana desemnata de reprezentantul legal, daca este licentiata in drept? Nu cumva se merge pana la a se permite exercitiul actelor specifice profesiei de avocat oricarei persoane licentiate in drept, golindu-se astfel de continut atributiile exclusive pe care legea le recunoaste avocatilor in domeniul asistentei si reprezentarii judiciare?III. Aspecte de oportunitate.Nu in ultimul rand, trecand peste interesele legitime de aparare a profesiei noastre, va rugam sa observati ca starea sistemului de invatamant universitar in domeniul juridic din tara noastra nu ne da dreptul sa consideram ca simpla licenta in drept, indiferent unde, in ce conditii si cu ce note ar fi obtinuta, este de natura a garanta aptitudini profesionale demne de o reprezentare in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie.Dispozitia art. 15 din proiectul de lege este de natura a cobori reprezentarea judiciara in fata instantei de recurs la un nivel atat de scazut, incat il putem numi fara precedent, tocmai acum cand, in contextul intrarii in vigoare a noilor coduri, nevoia unei reprezentari calificate este mai mare ca oricand.Cu deosebita consideratie, Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, avocat dr. Gheorghe Florea
UNBR: Atentie la avocatura falsa! Verificati Tabloul avocatilor! 08 Apr 2020 | 1439
Efectele noilor reglementari asupra profesiei de avocat, in contextul starii de urgenta 24 Mar 2020 | 2085
UNBR si INPPA au afisat rezultatele examenului de admitere - sesiunea August 2019. Vezi rata de promovabilitate! 08 Sep 2019 | 2759
Au fost publicate actele necesare si programul pentru inscrierea la examenul de admitere in profesia de avocat, sesiunea august 2019 03 Jul 2019 | 1035
UNBR a republicat Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire in profesia de avocat si admitere in cadrul INPPA, in forma consolidata. 22 Jun 2019 | 1288
Solicitare catre UNBR: interdictia expresa ca un avocat sa fie membru acoperit in cadrul organelor de stat 31 May 2019 | 952
Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor Sursa: Liliana Gologan
Sediu profesional adjudecat, proprietate, a Cabinetului de avocat. Inscrierea in Cartea funciara Sursa: Lect. univ. dr. Claudiu Constantin DINU | UNBR
Publicitatea in avocatura. Marketing juridic. Limitari si posibilitati practice Sursa: Irina Maria Diculescu
Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ... Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare
Primirea la munca a unui numar de 3 (trei) salariati in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial Pronuntaţă de: Judecatoria PITESTI - Sentinta civila nr. 1318 din 04.03.2019
Recunoasterea calitatii de avocat definitiv. Reinscriere pe Tabloul Avocatilor Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2851 din data de 7 iunie 2012 pronuntata in recurs de Sectia de contencios-administrativ si fiscal