IMM - Falimente in lant

Din cauza întârzierii platilor contractuale de catre mai multe unitati de stat, aproximativ 20.000 de întreprinderi mici si mijlocii au dat faliment în 2006.

Institutiile de stat din România nu respecta contractele semnate chiar de ele. Potrivit lui Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii, în 2006, circa 20.000 de întreprinderi mici si mijlocii au ajuns în faliment, deoarece unitatile de stat cu care aveau contracte nu au respectat prevederile contractuale si au întârziat platile. Respectivele plati trebuiau facute pentru serviciile prestate sau bunurile livrate. Printre unitatile de stat incriminate se afla universitati, scoli, închisori. Nicolescu a precizat ca la cele 20.000 de IMM-uri ce au ajuns la faliment din cauza întârzierii platilor din partea unor unitati de stat se mai adauga alte 10.000, care au avut aceeasi soarta din cauza altor întreprinderi mici si mijlocii. "Numarul de 30.000 este cu atât mai important cu cât 30.000 este sporul de întreprinderi mici si mijlocii pentru anul 2006", a completat Nicolescu, afirmând ca numarul micilor întreprinderi ar fi fost mult mai mare daca institutiile de stat îsi respectau obligatiile . "Anul trecut IMM-urile au angajat înca 150.000 de oameni, în timp ce marile întreprinderi au concediat 80.000", a mai spus Nicolescu .


PROBLEME. Dar acestea nu sunt singurele semne de întrebare ridicate de micii întreprinzatori. Nicolescu a mai precizat ca exista patru prioritati ale Consiliului pentru IMM-uri. Primul vizeaza respectarea de catre Guvern a promisiunilor facute în 2004, si anume de a aloca 0,4% din Produsul Intern Brut pentru micile întreprinderi în bugetul de pe 2008. Consiliul a mai propus si un proiect de lege pentru cresterea transparentei în procesul de autorizare a IMM-urilor. O alta situatie descrisa este existenta a peste 40 de situatii în care se solicita "avize duble", adica acelasi aviz sau autorizatie, dar cerut de mai multe ori de catre diferite institutii. Urmatoarele doua prioritati sunt parteneriate public-private pentru pregatirea accesarii de fonduri europene, dar si reactualizarea de catre ministerul pentru IMM-uri a strategiei sale referitoare la acestea.


Nu da spaga
Csaka Jozsef, director în cadrul Directiei pentru IMM-uri din cadrul ministerului de resort, a precizat ca, daca întreprinzatorii n-ar mai da bani sau alte bunuri, coruptia s-ar reduce cu 50% în sector. Neculai Vitelaru, vicepresedintele Consiliului pentru IMM-uri, a completat ca nu este normal ca angajatii ministerului de finante care controleaza micile întreprinderi sa ia anumite procente din amenzile date, pentru ca acest fapt duce la abuzuri. Referitor la procedura greoaie de obtinere a avizelor, Csaka a mentionat ca, daca nu se primeste un raspuns într-o anumita perioada de la o institutie, ar fi normal ca atunci sa se considere ca avizul este primit automat.