din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2916 de useri online



Prima pagină » Ştiri juridice » RIL promovat ref. modalitatea de calcul a indemnizatiilor lunare reparatorii, acordate in baza Legii 341/2004

RIL promovat ref. modalitatea de calcul a indemnizatiilor lunare reparatorii, acordate in baza Legii 341/2004

  Publicat: 20 Sep 2013       2988 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,
In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la �Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata raportate la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 in referire la modalitatea de stabilire, in anul 2011, a indemnizatiilor lunare reparatorii si indemnizatiilor lunare acordate potrivit Legii nr. 341/2004, modificata si completata".

Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
In materie penala, conform art.14 Cod Procedura Penala, dreptul persoanei vatamate, constituita ca parte civila, de a alatura si exercita actiunea civila fie celei penale in cadrul procesului penal, fie inaintarea acesteia instantei civile.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra vietii,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.

Urmare sesizarii din oficiu, precum si in considerarea sesizarii formulate de Ministrul Justitiei si a memoriului de recurs in interesul legii nr. 1104 din 07 august 2013 formulat de Avocatul Poporului (transmis prin adresa nr.7/S.U/2013 din 08 august 2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii), s-a verificat practica judiciara in problema de drept enuntata.

Din examinarea hotararilor judecatoresti pronuntate in litigiile, avand ca obiect contestatii formulate impotriva deciziilor emise de casele de pensii pentru recuperarea unor sume incasate cu titlu de prestatii de indemnizatii reparatorii si indemnizatii lunare in anul 2011, precum si in cele avand ca obiect actiuni pentru stabilirea acestor indemnizatii prin raportarea coeficientilor prevazuti de art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata la valoarea castigului salarial mediu brut prevazuta de art. 15 din Legea nr. 287/2010 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2011, s-a constatat caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel:

I. Unele instante au considerat ca indemnizatiile lunare reparatorii si indemnizatiile lunare prevazute de art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata se stabilesc, in anul 2011, potrivit dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, prin majorarea cu 15% a cuantumului indemnizatiilor aflate in plata luna octombrie 2010, fara utilizarea indicatorului de referinta reprezentat de castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011, prevazut de art. 15 din Legea nr. 287/2010.

In motivarea acestor solutii, s-a aratat ca, potrivit dispozitiilor art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, incepand cu data intrarii in vigoare a acestui act normativ, s-a redus cu 15% cuantumul indemnizatiilor prevazute de Legea nr. 341/2004, modificata si completata.

Incepand cu luna ianuarie 2011, potrivit dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fondurile publice, drepturile prevazute de art. 14 din Legea nr. 118/2010 s-au majorat cu 15% fata de cuantumul aflat in plata in luna octombrie 2010.

Dispozitiile cuprinse in Legea nr. 285/2010 sunt imperative, speciale si derogatorii fata de cele cuprinse in art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata in ceea ce priveste modalitatea de stabilire, in anul 2011, a indemnizatiilor prevazute de acest din urma act normativ si, ca atare, prevaleaza in aplicare.

In consecinta, nu este aplicabil algoritmul prevazut de art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata, iar cuantumul indemnizatiilor nu se determina, in anul 2011, prin aplicarea coeficientilor prevazuti de aceste dispozitii la castigul salarial mediu brut prevazut de art. 15 din Legea nr. 287/2010, de vreme ce, printr-un act normativ special, cu caracter temporar - Legea nr. 285/2010 - s-au instituit alte criterii pentru determinarea cuantumului drepturilor respective care nu mai includ, ca element de referinta, salariul mediu brut sau castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat din anul in care se face plata, ci se raporteaza doar la cuantumul indemnizatiilor aflate in plata in luna octombrie 2010.

In aceste conditii, nu se poate recunoaste in favoarea beneficiarilor acestor indemnizatii un drept de optiune intre modalitatea de stabilire prevazuta de Legea nr. 285/2010 si cea prevazuta de Legea nr. 341/2004, modificata si completata.

S-a considerat si ca realizarea unei distinctii intre sintagmele ``salariul mediu brut`` si ``castigul salarial mediu brut``, utilizate in cuprinsul art. 4 si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata, respectiv in art. 15 din Legea nr. 287/2010 nu prezinta relevanta pentru stabilirea indemnizatiilor aferente anului 2011. (Anexa I)

II. Intr-o alta orientare jurisprudentiala, s-a considerat ca, in anul 2011, indemnizatiile reparatorii si cele lunare, prevazute de Legea nr. 341/2004, modificata si completata se determina prin aplicarea coeficientilor prevazuti de art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din acest act normativ la valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010, in cuantum de 1836 lei, prevazut de art. 16 alin.(2) din Legea nr. 12/2010 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2010.

In motivarea acestei opinii, s-a retinut ca art. 4 alin. (2), (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata prin care se indica algoritmul de calcul al indemnizatiilor cuprind norme de trimitere la dispozitii din legile anuale privind bugetul asigurarilor sociale de stat, completandu-se cu prevederile acestor din urma acte normative in care este stabilit cuantumul salariului mediu brut ce a stat la baza fundamentarii bugetului asigurarilor sociale de stat .

Intrucat norma de trimitere este extrem de clara in a face referire la notiunea de ``salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat``, iar nu la notiuni echivalente, precum aceea de ``castig salarial mediu brut``, utilizata de art. 15 din Legea nr. 287/2010 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2011, rezulta ca legiuitorul a intentionat folosirea, in paralel, a doua notiuni economice avand un inteles diferit, la a caror cuantificare s-au folosit indicatori economici diferiti.

S-a retinut si ca, potrivit normelor de tehnica legislativa, cuprinse in art. 50 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicata, la modificarea, completarea sau abrogarea unor dispozitii la care s-a facut trimitere, in actul de modificare, completare sau abrogare trebuie avuta in vedere situatia juridica a normei de trimitere.

Daca legiuitorul ar fi intentionat ca, in toate reglementarile care fac trimitere la ``salariul mediu brut``, aceasta notiune sa fie inlocuita cu aceea de ``castig mediu brut``, ar fi facut aceasta mentiune in cuprinsul legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011, act normativ in care se utilizeaza pentru prima data un atare termen.

Or, necuprinzand o norma in acest sens, rezulta ca legiuitorul a intentionat folosirea, in paralel, a doua notiuni economice care au un inteles diferit si la a caror cuantificare s-au folosit indicatori economici diferiti.

In aceasta situatie nu exista un vid de reglementare, intrucat Legea nr. 341/2004, modificata si completata care consfinteste dreptul reclamantilor la indemnizatii reparatorii si indemnizatii lunare face o trimitere clara si fara echivoc la notiunea de ``salariu mediu brut`` care exista, in continuare, din punct de vedere legislativ.

Nu se poate sustine nici incidenta unui eveniment legislativ implicit, intrucat potrivit art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicata, aceste evenimente nu sunt recunoscute in cazul actelor normative speciale ale caror dispozitii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generala a materiei, decat daca acest lucru este exprimat expres.

Or, fata de legile generale, de stabilire a bugetului asigurarilor sociale de stat, Legea nr. 341/2004 are un caracter special, ceea ce exclude aplicarea dispozitiilor art. 67 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicata, potrivit carora, in cazuri deosebite, in care la elaborarea si adoptarea unei reglementari nu a fost posibila identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma ca acestea au facut obiectul modificarii, completarii ori abrogarii lor implicite.

In acest sens au fost invocate si dispozitiile art. unic din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinta castigul salarial mediu brut in actele normative din domeniul muncii si protectiei sociale, text in care se arata ca sintagma ``salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat`` se inlocuieste cu sintagma ``castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat`` doar in cuprinsul Cap. IV din Legea nr. 329/2009, modificata si completata.

Daca legiuitorul ar fi dorit aceasta inlocuire si in alte acte normative din domeniul asigurarilor sociale, ar fi prevazut aceasta in mod expres, astfel incat, fata de redactarea restrictiva a dispozitiilor art. unic din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/2011, castigul salarial mediu brut prevazut de art. 15 din Legea nr. 287/2010 nu poate fi aplicat intr-un alt domeniu decat cel indicat de ordonanta, iar in aplicarea legii, nu se poate adauga la textul acesteia. (Anexa II)

III. Intr-o a treia orientare jurisprudentiala, s-a considerat ca, in anul 2011, indemnizatiile prevazute de Legea nr. 341/2004, modificata si completata se determina prin raportarea coeficientilor prevazuti de art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din acest act normativ la castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011, in cuantum de 2022 lei, prevazut de art. 15 din legea nr. 287/2010.

In motivarea acestor solutii, s-a aratat ca dispozitiile art. 4 din Legea nr.341/2004, modificata si completata contin norme de trimitere la prevederile legii bugetului asigurarilor sociale de stat, corespunzatoare anilor pentru care se face plata, iar prin modificarea continutului normei de referinta, se modifica si norma de trimitere, fara a fi necesara o prevedere expresa in acest sens.

Imprejurarea ca, in cuprinsul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011 nu se mai regaseste notiunea de ``salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat``, ci aceea de ``castig salarial mediu brut`` nu este de natura a conduce la concluzia ca legiuitorul ar fi avut in vedere o alta institutie juridica, intrucat interpretarea legii trebuie facuta in sensul aplicarii sale.

In plus, nicio dispozitie legala nu defineste cele doua notiuni, de ``salariu mediu brut`` si, respectiv, de ``castig salarial mediu brut``, astfel incat se poate considera, din perspectiva aplicarii legii, ca acestea au acelasi inteles.

De asemenea, Legea nr. 341/2004, modificata si completata nu poate fi lipsita de efecte din cauza unor necorelari terminologice, intervenite in urma inlocuirii unui termen de referinta cu altul, esential fiind faptul ca, indemnizatia prevazuta de acest act normativ se raporteaza la indicatorul care fundamenteaza bugetul asigurarilor sociale de stat .

De altfel, ratiunea legiuitorului a fost aceea ca, indemnizatiile reparatorii si lunare sa se calculeze in functie de un indicator de referinta (suma care se are in vedere la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul in care se face plata), indiferent de modul in care acesta este denumit - ``castig salarial mediu brut`` ori ``salariu mediu brut``.

In consecinta, chiar daca art. unic al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 11/2011 se refera doar la Cap. IV din Legea nr. 329/2009, modificata si completata, din expunerea de motive a ordonantei, rezulta ca adoptarea sa a fost determinata de faptul ca, in unele reglementari, se face referire la indicatorul ``salariul mediu brut``, indicator care nu mai este folosit la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat . Deci, intentia legiuitorul a fost de a inlocui aceasta notiune cu aceea de ``castig salarial mediu brut``.

Contrar, s-ar ajunge ca Legea nr. 314/2004, modificata si completata sa nu mai poata fi aplicata in partea referitoare la stabilirea indemnizatiilor, iar drepturile reclamantilor sa fie golite de continut in lipsa unei valori a indicatorului de referinta pentru determinarea acestora .

In cadrul acestei opinii s-a considerat si ca, masura de majorare cu 15% a cuantumului indemnizatiilor aflate in plata in luna octombrie 2010, incepand cu data de 1 ianuarie 2011, prevazuta de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 trebuie corelata cu modalitatea in care Legea nr. 341/2004 reglementeaza calculul indemnizatiilor.

Fiind un act normativ special, Legea nr. 341/0004 trebuie aplicata cu prioritate si nu poate fi considerata modificata din perspectiva art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010.

Intrucat in cuprinsul acestui din urma act normativ nu se face nicio referire cu privire la modul de calcul al indemnizatiilor, rezulta ca acesta ramane cel prevazut de art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata, intentia legiuitorului fiind aceea de a restitui beneficiarilor reducerea de 15% operata asupra cuantumului acestor drepturi in anul 2010.

Aceasta inseamna ca, pentru anul 2011, s-a constatat ca se poate inlatura masura reducerii indemnizatiilor cu 15%, existand posibilitatea bugetara de a se reveni la situatia anterioara acestei diminuari, fara a fi inlaturat algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 341/2004 constand in aplicarea coeficientilor prevazuti de art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din acest act normativ la valoarea castigului salarial mediu brut, prevazuta de art. 15 din Legea nr. 287/2010. (Anexa III)

Apreciez prima orientare jurisprudentiala ca fiind in acord cu litera si spiritul legii, pentru urmatoarele considerente:

Prin Legea nr. 341/2004 s-a adoptat un ansamblu de masuri, in semn de gratitudine fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la Victoria Revolutiei Romane din Decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987.

In cadrul acestor masuri, a fost instituit un sistem reparatoriu sub forma unor indemnizatii banesti al caror cuantum se determina potrivit algoritmului prevazut de art. 4 si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata.

Astfel, potrivit art. 4 alin. (1) teza I din acest act normativ, persoanele care au obtinut titlurile prevazute de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, de Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite beneficiaza de o indemnizatie lunara reparatorie calculata prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul in care se face plata, numai daca au un venit mai mic decat acest salariu mediu brut.

Totodata, prin art. 5 alin. (1) lit. m) din acelasi act normativ s-a prevazut, in favoarea persoanelor indicate in cuprinsul art. 3 alin. (1) lit. b) si art. 4 alin. (1), respectiv cele care au obtinut titlul de Luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 si urmasii de erou - martir, dreptul la o indemnizatie lunara, adaugata la pensia pentru limita de varsta, echivalenta cu un coeficient de 0,6 calculat la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata .

In contextul crizei economice, a fost adoptata Legea nr. 118 din 30 iunie 2010, privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, iar prin art. 14 alin. (1) lit. d) s-a dispus reducerea cu 15% a indemnizatiilor prevazute de Legea nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Perioada de aplicabilitate a acestui act normativ a fost cuprinsa in intervalul 3 iulie 2010 -31 decembrie 2010.

Prin art.16 din Legea nr. 118/2010 s-a prevazut ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2011 urmeaza a se aplica politici sociale si de personal care sa asigure incadrarea in nivelul cheltuielilor bugetare rezultate ca urmare a aplicarii masurilor de reducere a acestora adoptate in cursul anului 2010, in conditiile Legii-cadru nr. 330/2009, precum si cu respectarea prevederilor legii bugetului de stat si ale legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2011.

In considerarea acestor din urma dispozitii legale, prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 s-a dispus ca, incepand cu luna ianuarie 2011, sa fie majorate cu 15% drepturile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) si d) si alin. (4), art. 13 si 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificarile si completarile ulterioare, fata de cuantumul aflat in plata in luna octombrie 2010.

Din aceste drepturi fac parte si indemnizatiile lunare reparatorii, precum si indemnizatiile lunare prevazute de art.4 alin. (4) si art.5 alin.(1) lit. m) din Legea nr.341/2004, modificata si completata.

Acordarea acestei majorari se circumscrie unor masuri de corectie, aplicate in cursul anului 2011, in contextul economic, invocat de legiuitor in expunerea de motive a Legii nr. 285/2010 in care se arata ca efectele masurilor stabilite prin Legea nr. 118/2010 nu au fost absorbite la nivelul preconizat.

Pe aceasta cale nu s-a urmarit revenirea la algoritmului de calcul prevazut de art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata si determinarea cuantumului indemnizatiilor prin raportarea coeficientilor prevazuti de aceste norme la indicatorul economic ce a stat la baza fundamentarii bugetului asigurarilor sociale de stat din anul 2011, indiferent de modul in care acesta a fost consacrat legislativ ori configurat economic, ci recuperarea unei parti din reducerile operate in cursul anului 2010.

In acest context, prin dispozitiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 s-au instituit norme speciale, cu caracter temporar potrivit carora, prin derogare de la regula generala instituita prin Legea nr. 341/2004, modificata si completata, indemnizatiile reparatorii si cele lunare nu se mai determina, in anul 2011 pe baza algoritmului prevazut de art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, ci prin majorarea cu 15% a cuantumului aflat in plata in luna octombrie 2010.

Rezolvarea conflictului generat de existenta concomitenta, in anul 2011, a doua acte normative care reglementeaza acelasi aspect se realizeaza prin aplicarea cu prioritate a actului normativ special si derogatoriu, in virtutea principiului specialia generalibus derogant.

Asadar, normele speciale continute de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 sunt aplicabile cu prioritate fata de cele cuprinse in Legea nr. 341/2004, modificata si completata, ca lege generala.

Pornind de la aceasta rezolvare a raportului dintre cele doua acte normative care au avut, in anul 2011, un element comun de reglementare, respectiv stabilirea indemnizatiilor reparatorii si a celor lunare prevazute de Legea nr. 341/2004, se observa ca solutiile jurisprudentiale adoptate in celelalte doua orientari observate prin care se da prevalenta algoritmului de calcul prevazut de Legea nr. 341/2004, inverseaza raportul dintre legea speciala si cea generala si o aplica pe aceasta din urma, ceea ce nu corespunde nici continutului normativ al art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 si nici spiritului reglementarii.

Astfel, analiza reglementarilor care s-au succedat aplicarii Legii nr. 285/2010, demonstreaza ca vointa legiuitorului a fost consecventa si in anii 2012 - 2013.

In contextul instituirii unui set de masuri financiare in domeniul bugetar, de adaptare la conditiile economice si sociale existente in aceasta perioada, incluzand si reducerea ori limitarea unor cheltuieli bugetare destinate platii unor drepturi banesti[1], s-au adoptat reglementari similare, respectiv: art. II - art. 8 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea de aprobare nr. 283/2011 prin care s-a stabilit ca, in anul 2012, cuantumul drepturilor prevazute la art. 14 din Legea nr. 118/2010, se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2011 si art. II - art. 18 din aceeasi ordonanta prin care s-a stabilit ca, in anul 2012, indemnizatiile prevazute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata nu se mai acorda.

Tot astfel, potrivit art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor masuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 182/2012, cuantumul drepturilor prevazute de art. 14 din Legea nr. 118/2010, modificata si completata a fost majorat, incepand cu luna iunie 2012, cu 2,3% fata de cuantumul aflat in plata in luna mai 2012, fara a depasi nivelul in vigoare in luna iunie 2010.

Pentru anul 2013, potrivit dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012, privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare, drepturile prevazute la art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2012, aprobata cu modificari prin Legea nr. 182/2012 au fost mentinute in plata la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012.

Unele dintre aceste solutii legislative au fost analizate de Curtea Constitutionala atat in cadrul controlului anterior, cat si al celui posterior de constitutionalitate, iar in jurisprudenta instantei de contencios constitutional s-a stabilit ca, desi temeiul moral al acordarii beneficiilor prevazute de Legea nr. 341/2004, izvorat din sentimentul de recunostinta pentru cei care, prin jertfa si contributia proprie, au condus la caderea regimului comunist si la instaurarea democratiei, este incontestabil, aceasta nu constituie, totusi, potrivit Constitutiei, o obligatie de reglementare a statului in acest sens, neputandu-se vorbi astfel de existenta unui drept fundamental la obtinerea unor indemnizatii in virtutea calitatii de Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite in cadrul Revolutiei Romane din Decembrie 1989. Ca atare, in temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentala, legiuitorul are deplina competenta de a stabili conditiile si criterii de acordare a indemnizatiilor reparatorii, fiind liber sa aprecieze asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum si asupra conditiilor si criteriilor de acordare, tinand seama de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmarite si necesitatea indeplinirii si a altor obligatii ale statului[2].

Nu se poate retine nici considerentul exprimat in cea de-a treia orientare jurisprudentiala, potrivit caruia legiuitorul ar fi intentionat revenirea la modul de calcul al indemnizatiilor prin utilizarea algoritmului prevazut de Legea nr. 341/2004, iar textul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 a avut doar semnificatia restituirii diminuarii cu 15% operate asupra acestor indemnizatii in cursul anului 2010 care se adauga la majorarea rezultata din aplicarea coeficientilor prevazuti de art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 341/2004 la suma de 2022 lei, reprezentand castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011.

Astfel, din cele expuse anterior, rezulta ca reducerea cu 15% operata in temeiul Legii nr. 118/2010 a fost recuperata in baza unor masuri legislative ulterioare Legii nr. 285/2010, astfel incat, in luna iunie 2012, indemnizatiile prevazute de art. 14 din Legea nr. 118/2010 au atins nivelul avut in luna iunie 2010, fara a-l putea depasi in mod legal.

Ca atare, din perspectiva rationamentului juridic la care achiesam, observam ca nu prezinta relevanta, pentru anul 2011, indicatorul economic utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat aferent acestui an, de vreme ce legiuitorul a inteles sa stabileasca, prin acte normative derogatorii, cu caracter temporar, un alt mod de calcul al indemnizatiilor reparatorii si lunare, iar acesta nu mai include in algoritmul utilizat variabila anuala, reprezentata de salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat din anul in care se face plata drepturilor, ci consta in acordarea periodica a unor majorari exprimate in cote procentuale, prin raportare la cuantumul indemnizatiilor, aflat in plata, in anumite perioade de referinta.

In concluzie, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificata si completata raportate la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, indemnizatiile lunare reparatorii si indemnizatiile lunare prevazute de Legea nr.341/2004, modificata si completata se calculeaza, in anul 2011, prin majorarea cu 15% a cuantumului indemnizatiei aflat in plata in luna octombrie 2010.

[1] In acest sens, Curtea Constitutionala, decizia nr. 1576 din 7 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012;
[2] decizia nr. 1087 din 14 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008; decizia nr. 1576 din 7 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012; decizia nr. 1009 din 27 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2013; decizia nr. 1046 din 11 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 101 din 20 februarie 2013; decizia nr. 184 din 2 aprilie 2013, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 361 din 18 iunie 2013; decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013; decizia nr. 306 din 13 iunie 2013, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 482 din 1 august 2013;



Citeşte mai multe despre:    Legea 341/2004    Legea 24/2000    Legea 329/2009    RIL    Indemnizatii

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Detinatorii titlului de Luptator cu Rol Determinant nu datoreaza contributie la asigurarile sociale de sanatate pentru indemnizatiile primite in temeiul Legii nr. 341/2004
20 Feb 2020 | 808

Legi promulgate de Presedintele Romaniei in data de 23 decembrie 2016
25 Dec 2016 | 1091

ANALIZA! Legile si Codurile ex-ministrului Catalin Predoiu
01 Aug 2012 | 2310

Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a Legii privind taxa auto
11 Jan 2012 | 5121

Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov - Cercetari penale pentru inselaciune si uz de fals (dosarul revolutionarilor)
29 Sep 2011 | 2772



Jurisprudenţă

Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Dispozitiile care prevad acordarea voucherelor de vacanta nu instituie un drept fundamental a carui restrangere poate fi impusa numai in conditiile strict prevazute de Constitutie
Pronuntaţă de: Tribunalul Caras Severin Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 154/2017, sedinta din 27 ianuarie 2017

Cerere anulare ordonanta de urgenta si ordin ministerial
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta civila nr. 3298 din 14.10.2009

Anularea hotararii Consiliului local pentru neintrunirea majoritatii prevazute imperativ de lege
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresi, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal,Decizia civila nr. 1740 din 15.09.2011