Toată legislaţia muncii este rigidă şi depăşită

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susţine modificarea legislaţiei muncii, considerând că aceasta este rigidă şi depăşită, creată pentru perioadele în care România se confrunta cu o rată ridicată a şomajului.

Isărescu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, că "toată legislaţia muncii este rigidă şi total depăşită, şi a fost creată pentru perioadele când aveam şomaj ridicat".

"Acum, evident, te uiţi în toate părţile şi toţi angajatorii se plâng de lipsa forţei de muncă. Apar situaţii de blocaj în dezvoltarea economică şi cred că unul dintre domeniile în care reforma structurală trebuie să se mişte extrem de rapid este legislaţia muncii", a spus guvernatorul BNR.

În opinia acestuia, reforma structurală nu este o denumire abstractă, însemnând foarte multe lucruri, cum ar fi "mai puţină birocraţie, o legislaţie fiscală mai clară, mai puţine reguli, mai puţin complicată".

În discursul ţinut, vineri, la Universitatea Babeş-Bolyai, în cadrul unei conferinţe despre educaţie, Mugur Isărescu a arătat că în România s-a discutat prea puţin despre un subiect considerat tabu, şi anume efectele economice şi sociale ale protecţiei exagerate a forţei de muncă.

"Cred că ar fi timpul să explicăm că barierele la ieşirea de pe piaţa muncii se transformă, instantaneu, în bariere la intrare. Cu alte cuvinte, dacă împiedicăm angajatorul să disponibilizeze forţa de muncă devenită excedentară, decizia de a face noi angajări, pentru a fructifica o conjunctură de piaţă favorabilă, se ia cu mult mai mare greutate. O conduită născută din dorinţa de a apăra interesele salariaţilor, are exact efectul opus: limitează capacitatea de creştere a productivităţii muncii, a producţiei şi salariilor", a explicat Isărescu.

Potrivit guvernatorului BNR, la o rată a şomajului de aproximativ 3%, "este nefiresc să fim îngrijoraţi de eventualele disponibilizări din cauze subiective, întrucât angajatorii sunt în permanenţă preocupaţi cum să-şi păstreze oamenii de calitate".

Isărescu a adăugat că acest subiect nu este niciodată abordat deschis în dezbateri publice.

"Se vorbeşte mult despre salariul minim, despre coşul de consum pentru un trai decent, dar se trece cu discreţie totală peste dezbaterea modului cum poate fi promovată creşterea mai rapidă a productivităţii muncii, pentru a oferi substanţă şi sustenabilitate creşterii salariale", a subliniat Isărescu.