Admite sesizarea formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, in dosarul nr. 360/2/2017 si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor, prin creditor de asigurare se intelege si societatea de asigurare care a despagubit pe asiguratul sau, titulara a dreptului de regres izvorat dintr-o polita CASCO impotriva asiguratorului de raspundere civila obligatorie aflat in faliment.
In interpretarea dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 213/2015, prin creanta de asigurare se intelege si creanta izvorata din dreptul de regres al societatii de asigurare care a despagubit pe asiguratul sau impotriva asiguratorului de raspundere civila obligatorie aflat in faliment.
In interpretarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015, plafonul de 450.000 lei se aplica pe creante de asigurare, in situatiile in care se exercita dreptul de regres de catre societatea de asigurare care a efectuat plata indemnizatiei catre propriul asigurat, ca efect al subrogarii in drepturile asiguratului CASCO, pentru fiecare creanta in parte .
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica din 2 martie 2020.
Dezlegare chestiune de drept ref. la perioada in care fondul de garantare poate prelua si plati creantele salariale ale angajatorului aflat in insolventa 24 Oct 2018 | 1437
Monitorul Oficial din data de 08 mai 2017 08 May 2017 | 1870
Monitorul Oficial din data de 05 aprilie 2017 05 Apr 2017 | 1427
RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim