ICCJ: Actiune in regres. Intelesul si aplicarea notiunii de creanta de asigurare

In sedinta din 2 martie 2020, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie civila, legal constituit in fiecare dintre cauze, a solutionat noua sesizari in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a pronuntat Decizia nr. 29 in dosarul nr. 3167/1/2019.

Admite sesizarea formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, in dosarul nr. 360/2/2017 si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor, prin creditor de asigurare se intelege si societatea de asigurare care a despagubit pe asiguratul sau, titulara a dreptului de regres izvorat dintr-o polita CASCO impotriva asiguratorului de raspundere civila obligatorie aflat in faliment.

In interpretarea dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 213/2015, prin creanta de asigurare se intelege si creanta izvorata din dreptul de regres al societatii de asigurare care a despagubit pe asiguratul sau impotriva asiguratorului de raspundere civila obligatorie aflat in faliment.

In interpretarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015, plafonul de 450.000 lei se aplica pe creante de asigurare, in situatiile in care se exercita dreptul de regres de catre societatea de asigurare care a efectuat plata indemnizatiei catre propriul asigurat, ca efect al subrogarii in drepturile asiguratului CASCO, pentru fiecare creanta in parte .

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica din 2 martie 2020.