CSM. Proiect legislativ privind raspunderea materiala a magistratilor

În şedinţa din 11 decembrie 2008 Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiţiei solicitarea de elaborare a unui act normativ privind răspunderea materială a magistraţilor în cadrul unui grup de lucru ,

cu participarea reprezentanţilor asociaţiilor profesionale ale magistraţilor precum şi a reprezentanţilor CSM, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale şi a legislaţiei europene în materie.
Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă necesitatea existenţei unei reglementări clare şi coerente în materia răspunderii materiale a magistraţilor.
Necesitatea refacerii proiectului actului normativ în acord cu dispoziţiile constituţionale şi cu cele europene a rezultat din consultarea magistraţilor şi a asociaţiilor profesionale, cu privire la proiectul ordonanţei de urgenţă privind răspunderea materială a magistraţilor elaborat de Ministerul Justiţiei şi înaintat Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare.
În prezent, răspunderea materială a magistraţilor este reglementată prin normele art. 52 din Constituţia României, în conformitate cu care: „statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.” De asemenea, Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor reglementează cadrul general al acţiunii în regres care aparţine statului şi care are posibilitatea de a se îndrepta cu acţiune în despăgubire împotriva judecătorului sau procurorului care cu rea-credinţă sau gravă neglijentă , a săvârşit eroare judiciară cauzatoare de prejudicii.
Prin proiectul ordonanţei de urgenţă propus de Ministerul Justiţiei se stabilesc raporturi procesuale directe între victimă şi magistrat, fiind astfel în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale în temeiul cărora statul este garantul reparării pagubelor produse prin erori judiciare , dreptul persoanei vătămate la recuperarea prejudiciului suferit neputând fi condiţionat în alt mod.
Această reglementare din proiectul înaintat CSM de către Ministerul Justiţiei este în contradicţie evidentă cu cea cuprinsă , într-un alt alineat din acelaşi proiect, în care se reiau dispoziţiile constituţionale , stabilindu-se imperativ că „pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului…”
Proiectul ordonanţei de urgenţă stabileşte în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii verificarea existenţei relei-credinţe ori gravei neglijenţe a magistratului, prealabil sesizării instanţei de judecată. Potrivit Constituţiei şi legii sale organice CSM nu are competenţă în stabilirea acestor elemente ce vor sta la baza hotărârii pronunţate de o instanţă de judecată. Această dispoziţie legală apare ca fiind contrară atât normelor dreptului intern, dar şi dispoziţiilor dreptului internaţional, respectiv ale art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul oricărei persoane de a fi judecat de o instanţă de judecată, cu respectarea normelor şi garanţiilor procesuale, în faţa căreia este îndreptăţită să-şi formuleze apărări.
Trebuie menţionat că prin acelaşi proiect de act normativ se propune stabilirea unui termen de exercitare a acţiunii în răspundere materială a magistratului , care poate fi mai lung decât termenul de prescripţie a răspunderii penale, contrar tuturor regulilor recunoscute în dreptul intern ori internaţional, ceea ce constituie o eroare.
Ca urmare a consultării magistraţilor, Consiliul Superior al Magistraturii a considerat că deficienţele sesizate sunt suficiente pentru implicarea sa şi a asociaţiilor profesionale în elaborarea unui proiect de act normativ în domeniul răspunderii materiale a magistraţilor, în acord cu normele constituţionale, cu cele europene, inclusiv cele elaborate de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni şi în care să fie instituit un sistem de asigurări pentru riscuri profesionale.