Libertatea de exprimare este susceptibila de restrangeri daca e indreptata impotriva autoritatii si impartialitatii puterii judecatoresti

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat ca politicienii si membrii executivului au depasit limitele admisibile ale discursului public politic, asa cum sunt protejate de dispozitiile articolului 10 din Conventia europeana a drepturilor omului care consacra libertatea de exprimare, in momentul in care acestia au acuzat procurorii de obedienta politica, lipsa de moralitate, obraznicie si comportament abuziv.

Consiliul Superior al Magistraturii a fost sesizat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ca urmare a hotararii adoptate in 29.11.2007 de catre Adunarea Generala a Procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Consiliul Superior al Magistraturii apreciaza ca prin declaratiile publice, ce culpabilizeaza intregul corp al magistratilor procurori, s-a produs o incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, cu consecinta scaderii increderii cetatenilor in sistemul judiciar si, implicit, a scaderii prestigiului procurorilor si a afectarii independentei acestora. Prin articolul 1 pct. 4 din Constitutia Romaniei, se consacra expres principiul separatiei puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Intr-un stat de drept nimeni si cu atat mai mult, un reprezentant al uneia din celelalte doua puteri, nu are dreptul sa extrapoleze nemultumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra intregului sistem judiciar. in masura in care se procedeaza astfel, persoana care face aceste afirmatii aduce inevitabil, atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si implicit a independentei si reputatiei magistratilor.

O justitie puternica influenteaza, determina si mentine o stare economica sanatoasa, o societate in care ordinea sociala se manifesta pe deplin.

In raportul Singhvi catre Comisia drepturilor omului a ONU din 1987 se precizeaza ca "principiile independentei si impartialitatii sunt pietrele de fundament ale motivarii si legitimitatii functiei judiciare in orice stat" � (pct. 75).

In "Principiile fundamentale referitoare la independenta magistratului", adoptate la Milano in anul 1985 si confirmate de Adunarea Generala a O.N.U. din acelasi an, rezulta ca "independenta magistraturii trebuie garantata de catre stat si enuntata in Constitutie sau alta lege nationala, iar toate institutiile guvernamentale sau altele trebuie sa o respecte" (pct.1).

Una din regulile stabilite in Recomandarea (94) 12 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor, adoptata la 13 octombrie 1994, care vizeaza obligatia statelor de a lua toate masurile necesare pentru promovarea independentei sistemului judiciar stabileste faptul ca "independenta judecatorilor" nu se refera exclusiv la judecatori, ci acopera sistemul judiciar in intregime. In document se precizeaza, "ca nu ar trebui sa fie permis grupurilor de presiune sa submineze independenta sistemului judiciar".

Conventia de la Havana pentru prevenirea crimei si tratamentul delicventilor, adoptata la Congresul VIII al O.N.U. la pct. 4 prevede ca "statele vegheaza ca procurorii sa-si indeplineasca atributiile profesionale in deplina libertate, fara a face obiectul unor intimidari, hartuiri, fara a suferi ingerinte nefondate si fara a li se angaja, in mod nejustificat, responsabilitatea civila, penala sau de alta natura".

In Recomandarea (2000) 19 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala, adoptata la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegatiilor ministrilor, la pct. 11 din capitolul "Relatia dintre procurorii publici si puterea executiva si legislativa" se prevede ca "statele trebuie sa ia masurile adecvate pentru a asigura ca procurorii publici isi pot efectua indatoririle si responsabilitatile profesionale fara interventie nejustificata sau expunere la responsabilitatea civila, penala sau de alt tip".

Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrangeri in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara, cum ar fi autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

Referindu-se la restrangerea libertatii de exprimare in scopul garantarii autoritatii si impartialitatii puterii judecatoresti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in afacerea "Braford contra Danemarcei" a decis ca "interesul de a proteja reputatia si a asigura autoritatea magistratilor este superior aceluia de a permite o discutie libera asupra impartialitatii acestora".

In cauza "Pager si Oberschlick contra Austriei" s-a statuat ca "activitatea justitiei nu poate fi discutata fara sa se aiba in vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important intr-un stat de drept".

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat ca, prin declaratii de genul celor analizate, se aduce atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei.

Judecator Cecilia Morariu,
Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii