Prima pagină » Articole juridice » Dreptul Proprietatii Intelectuale » Remuneratia datorata autorilor in cazul unui imprumut public nu poate fi calculata exclusiv in functie de numarul de persoane imprumutate

Remuneratia datorata autorilor in cazul unui imprumut public nu poate fi calculata exclusiv in functie de numarul de persoane imprumutate

Publicat: 30 Jun 2011 3945 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro Secţiunea: Dreptul Proprietatii Intelectuale

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.

Cuantumul remuneratiei ar trebui sa tina seama si de numarul de obiecte puse la dispozitia publicului, astfel incat marile institutii de imprumut public sa plateasca o remuneratie mai mare decat institutiile mai mici

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Participant la savarsirea unei infractiuni,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Participant la savarsirea unei infractiuni,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.

Contractul prin care o persoana, numita comodant, remite spre folosinta altei persoane, numita comodatar, un lucru nefungibil si neconsumptibil, cu obligatia pentru acesta de a-l restitui la termen in natura, in individualitatea sa (art.1560 Cod Civil).

Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,

Participant la savarsirea unei infractiuni,

Act normativ prin care se reglementeaza situatii generale si impersonale (decrete lege) sau situatii individuale concrete (numirea sau revocarea unui ambasador)

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

1. Impozite si taxe locale stabilite in suma globala si invariabila.

Denumire data monedei unice europene.

Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;

Act normativ prin care se reglementeaza situatii generale si impersonale (decrete lege) sau situatii individuale concrete (numirea sau revocarea unui ambasador)

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

1. Impozite si taxe locale stabilite in suma globala si invariabila.

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.

1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Participant la savarsirea unei infractiuni,

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Participant la savarsirea unei infractiuni,

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.

Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.

Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Participant la savarsirea unei infractiuni,

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Participant la savarsirea unei infractiuni,

Potrivit Directivei privind dreptul de inchiriere si de imprumut si anumite drepturi conexe dreptului de autor in domeniul proprietatii intelectuale¹, autorii dispun de un drept exclusiv de a autoriza sau de a interzice inchirierea si imprumutul operelor originale si al copiilor protejate prin dreptul de autor. Cu toate acestea, in ceea ce priveste cazul specific al imprumutului public, statele membre pot deroga de la acest drept exclusiv, cu conditia ca autorii sa obtina cel putin o remuneratie in temeiul acestui imprumut .
VEWA este o societate belgiana de gestiune a drepturilor de autor. La 7 iulie 2004, VEWA a introdus impotriva unui decret regal de transpunere a directivei o actiune in anulare la Raad van State van Belgie (Consiliul de stat, Belgia).

VEWA arata in special ca, prin stabilirea unei remuneratii forfetare de 1 euro pe an si pe adult si de 0,5 euro pe an si pe minor inscris la institutiile de imprumut, cu conditia ca acesta sa fi facut in perioada de referinta cel putin un imprumut, acest decret regal incalca dispozitiile directivei prin care se impune plata unei ``remuneratii echitabile`` pentru un imprumut sau pentru o inchiriere.
In acest context, Raad van State a decis sa se adreseze Curtii de Justitie. Aceasta instanta solicita, in esenta, sa se stabileasca daca directiva se opune unui sistem national potrivit caruia remuneratia datorata autorilor in cazul unui imprumut public este calculata exclusiv in functie de numarul de persoane imprumutate inscrise la institutiile publice, in special biblioteci, pe baza unei sume forfetare stabilite pe an si pe persoana imprumutata.

Curtea aminteste ca remuneratia trebuie sa permita autorilor sa primeasca un venit corespunzator. Asadar, cuantumul sau nu poate fi pur simbolic.

In ceea ce priveste, mai precis, criteriile de stabilire a cuantumului remuneratiei datorate autorilor in cazul unui imprumut public, le revine in exclusivitate statelor membre sarcina sa stabileasca pe teritoriul lor criteriile cele mai pertinente. In aceasta privinta, statelor membre le este rezervata o marja larga de apreciere. Astfel, acestea pot stabili cuantumul remuneratiei datorate autorilor in cazul unui imprumut public in functie de obiectivele lor de promovare culturala.

Cu toate acestea, dat fiind ca remuneratia constituie contraprestatia prejudiciului suferit de autori din cauza utilizarii neautorizate a operelor acestora, stabilirea cuantumului acestei remuneratii nu poate fi integral separata de elementele care constituie un astfel de prejudiciu. Intrucat prejudiciul rezulta din imprumutul public, altfel spus din punerea la dispozitie a unor obiecte protejate de catre institutii accesibile publicului, cuantumul remuneratiei datorate ar trebui sa tina seama de amploarea acestei puneri la dispozitie.

Astfel, cu cat numarul de obiecte protejate puse la dispozitie de o institutie de imprumut public este mai ridicat, cu atat atingerea adusa drepturilor de autor este mai mare. Rezulta ca remuneratia care trebuie platita de o astfel de institutie ar trebui sa tina seama de numarul de obiecte puse la dispozitia publicului si ca, prin urmare, marile institutii de imprumut public ar trebui sa plateasca o remuneratie mai mare decat institutiile mai mici.

In plus, publicul vizat, respectiv numarul de persoane imprumutate inscrise la o institutie de imprumut, se dovedeste la fel de relevant. Astfel, cu cat numarul de persoane care au acces la obiectele protejate este mai ridicat, cu atat atingerea adusa drepturilor de autor este mai mare. Ca atare, cuantumul remuneratiei care trebuie platita autorilor ar trebui sa fie stabilit luand in considerare si numarul de persoane imprumutate inscrise la acea institutie.

In speta, este cert ca sistemul instituit prin decretul regal tine seama de numarul de persoane imprumutate inscrise la institutiile de imprumut public, dar nu de numarul de obiecte protejate puse la dispozitia publicului. Astfel, o asemenea luare in considerare nu tine suficient cont nici de amploarea prejudiciului suferit de autori, nici de principiul potrivit caruia autorii trebuie sa primeasca o remuneratie reprezentand un venit corespunzator.

In plus, decretul prevede ca, atunci cand o persoana este inscrisa la mai multe institutii, remuneratia este datorata doar o singura data pentru acea persoana . In aceasta privinta, VEWA a sustinut ca 80 % din institutii in comunitatea franceza din Belgia afirma ca o mare parte a abonatilor lor sunt inscrisi si la alte institutii de imprumut si ca, prin urmare, acestia nu sunt luati in considerare la plata remuneratiei autorului vizat.

In aceste conditii, acest sistem poate determina ca numeroase institutii sa fie, in realitate, aproape scutite de obligatia de a plati orice remuneratie. Or, o astfel de scutire de fapt nu este conforma dispozitiilor directivei, astfel cum sunt interpretate de Curte, potrivit carora doar un numar limitat de categorii de institutii potential obligate sa plateasca o remuneratie poate sa fie scutit de aceasta plata .

¹Directiva 92/100/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de inchiriere si de imprumut si anumite drepturi conexe dreptului de autor in domeniul proprietatii intelectuale (JO L 346, p. 61, Editie speciala, 17/vol. 1, p. 20), codificata prin Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind dreptul de inchiriere si de imprumut si anumite drepturi conexe dreptului de autor in domeniul proprietatii intelectuale (JO L 376, p. 28, Editie speciala, 17/vol. 3, p. 14).