Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Actiunea pauliana in noul Cod Civil

Actiunea pauliana in noul Cod Civil

  Publicat: 28 Jul 2011       18221 citiri       Sursa: Lect. Univ. Dr. Florin CIUTACU / Av. Dr. Artin SARCHIZIAN        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Preliminarii : In mod traditional, prin obligatie, se intelege, acel raport juridic in puterea caruia o persoana – denumita debitor – este tinuta sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in favoarea unei alte persoane – denumita creditor – astfel, din perspectiva acestuia din urma, vorbim despre un drept de creanta, ce confera titularului acestuia posibilitatea de a pretinde debitorului sau executarea obligatiei sale (a da, a face sau a nu face).

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Care nu este solvabil, care nu-si poate plati datoriile, care se afla in situatia de insolvabilitate.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Drept special conferit de lege ca garantie creditorilor chirografari, in temeiul principiului dupa care debitorul raspunde de indeplinirea obligatiilor asumate in cadrul unui raport juridic civil cu toate bunurile mobile si imobile prezente si viitoare,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra libertatii persoanei,
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Situatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti (creditori, furnizori, buget).
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Situatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti (creditori, furnizori, buget).
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Art. 945 Cod Civil prevede: \"Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj\".
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Act adoptat de organele de stat,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Arhaism utilizat pentru a desemna pe oricare din partile unui contract in raport cu cealalta parte contractanta.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Participant la savarsirea infractiunii, prevazut in cap. III, t. II, art. 26, C. pen., partea generala.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Situatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti (creditori, furnizori, buget).
Art. 945 Cod Civil prevede: \"Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj\".
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Termen care defineste creanta
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Termen care defineste creanta
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Prevazut in sectiunea II, cap. II, t. 1, C. proc. pen., partea genrala,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
A fost promulgat la 11.09.1865
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Care nu poate fi invocat fata de alte persoane si in alte cazuri decat cele determinate de lege.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Care nu poate fi invocat fata de alte persoane si in alte cazuri decat cele determinate de lege.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Care nu poate fi invocat fata de alte persoane si in alte cazuri decat cele determinate de lege.
Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Caracteristica a unui bun mobil sau imobil care nu poate fi impartit,
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Care nu poate fi invocat fata de alte persoane si in alte cazuri decat cele determinate de lege.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Modalitate procedurala prevazuta de lege, prin care, in cursul judecatii, o terta persoana este introdusa in cauza,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana care, in baza unei cambii, isi asuma obligatia de a garanta indeplinirea prestatiei (efectuarea platii) de care este tinut trasul ca debitor cambial principal, putand fi urmarita,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
In domeniul naval, serviciu zilnic la bordul unei nave.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

De altfel, Noul Cod Civil la Art. 1.164, pentru prima data, ofera o definitie (legala) raportului obligational, prevazand ca, Obligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata. Precum am vazut, aceasta indatorire a debitorului formeaza un raport juridic, nefiind, prin urmare o simpla relatie sociala intre doua persoane, ci, este reglementata de normele juridice, cea ce, inprima caracterul obligatoriu acestuia, detasandu-se de simpla facultate (posibilitate) a debitorului (daca executa sau nu). Insa, pentru a da continut, caracterul obligatoriu al indeplinirii indatoririi debitorului, apare ca ca o necessitate de ordine juridical ca, in situatia in care debitorul nu intelege sa isi indeplineasca de bunavoie obligatia,sa se poate trece la executarea silita a acesteia, pentru ca numai astfel, sa poata fi garantata si asigurata, obligativitatea indeplinirii indatoririi si, corelativ al realizarii creantei, care, fiind un drept civil patrimonial la nevoie, se va realiza prin presiune asupra patrimoniului debitorului sau prin forta publica (denumita generic - prin forta coercitiva a statului).


2. Conceptul de executare a obligatiei. In decursul istoriei, perceptia privind indeplinirea (onorarea) obligatiilor si reprezentarea acestora a fost diferita, astfel ca, initial obligatiile erau vazute ca fiind strans legate de persoana debitorului chiar, corporal de aceasta, ceea ce - in dreptul roman reprezenta un vinculum corpis, ce legitima un drept al creditorului asupra persoanei debitorului, ajungandu-se intr-acolo incat, creditorul se manifesta fata de debitor intocmai ca proprietarul unui lucru, astfel, creditorul unei obligatii neonorate, putea dispuune de persoana debitorului insolvabil dupa bunul sau plac, punandu-l sub sclavie sau chiar, ajungandu-se la manifestari extreme prin suprimarea vietii. Graitor sub aspectul conceptiei de atunci sunt cele inscrise in Legea celor XII table (table III) in care se consemneaza, de acum celebra maxima ``adversus hostem aeterna auctoritas esto`` (impotriva dusmanului, revendicarea este eterna).


Cu timpul, tinand pasul cu dezvoltarea reglementarilor vietii sociale prin normele juridice, si conceptia privind obligatiile si executarea acestora s-a modificat (a evoluat) fiind acordata o importanta din ce in ce mai crescanda in favoarea executarii asupra bunurilor debitorului. Insa, acest fapt nu a eliminat intru-totul acele masuri cu caracter represiv asupra persoanei debitorului, aceasta numai daca ne referim la celebra inchisoare pentru datornicii de la Clichy, pe unde numeroase personalitati ale literaturii franceze au trecut (Balzac, Al. Dumas si altii) devenind chiar un subiect de literatura si chiar de satira, fapt care a determinat, cum era si firesc, pierderea eficacitatii acesteia (mai mult chair, nu doar ca nu se achitau datoriile, dar creditorul era indatorat sa suporte toate spetele tinerii datornicului in detentiune, ceea ce determina o pierdere mai mare din partea acestuia). Chiar si in Romania, a fost reglementata o astfel de ``temnita a datornicilor`` respectiv prin legea asupra constrangerii corporale din 1864, care insa nu a fost abrogata expres, ci se considera abrogata tacit, fata de neconcordanta cu ordinea constitutionala actuala.


Observand astfel ca, o data cu inlocuirea executarii asupra persoanei cu executarea asupra bunurilor, se pune accentul pe patrimoniul debitorului (in special activul), ceea ce ne indrituieste a retine ca, patrimoniul debitorului va garanta indeplinirea obligatiilor, idee redata concentrate in maxima franceze qui s`oblige, oblige le bien (cine se obliga, obliga toate bunurile lui). In sensul consacrarii legislative a acestei teze, articolul 1718 din Codul Civil, prevede in termeni precisi ca ``oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile mobile si imobile, prezente si viitoare``, iar, Noul Cod Civil la art. Art. 2.324. - (1) consacra deasemneam regula de drept, potrivit cu care ``Cel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare. Ele servesc drept garantie comuna a creditorilor sai.`` Astfel, ambele texte, consacra asa numitul drept de gaj general al creditorului chirografar, sau, cum marginal denumeste Noul Cod Civil ``Garantia comuna a creditorilor``, respectiv dreptul creditorului de a-si executa creanta sa - neonorata - asupra oricarui bun al debitorului (afara de cele declarate de lege neurmaribile), acest creditor se numeste chirografar, intrucat nu au garantat creanta sa printr-o garantie reala (ipoteca, gaj etc.) ori personala (fidejusiune, garantii autonome etc.), intr-un cuvant ce nu au o garantie anume.


3. Insolvabilitatea, cauza obstaculativa a realizarii creantei. Am observat asadar ca, executarea obligatiilor desi juridiceste, este obligatorie, faptic insa, aceasta nu intotdeauna se executa de bunavoie de catre debitor, caz in care se pune problema executari silite. Cum insa, garantarea obligatiilor se face cu bunurile debitorului, ce pot fi volatizate, prin instrainare de catre acesta, producand o insaracire a sa, creditorul fiind expus situatiei, de a nu avea ce executa, deci, in fata unei insolvabilitati a debitorului (ce in cazul necomerciantilor se numeste deconfitura). Aceasta stare poate fi generata si doatorita situatiei obiectiv precara a debitorului (patrimoniul sau fiind saracit de elemente active - bunuri, creante, etc.) dar, nu putine sunt situatiile in care starea este in mod voluntar indusa de acesta, manifestandu-sei chiar o tendinta a debitorului aflat in dificultate (sub amenintarea iminentei executari -p.n.) de a incheia acte juridice cu tertii fie pentru a prejudicia creditorii, fie pentru a avea un eventual profit viitorii.


4. Insolvabilitatea indusa fraudulos de catre debitor; Remedii. Realitatea dovedeste ca sunt situatii, si nu putine, cand debitorii in mod deliberat isi creeaza sau accentueaza aceasta stare de insolvabilitate (prin instrainarea bunurilor, grevarea lor, etc.), cu scopul de a zadarnici posibilitatea creditorului de a-si executa creanta, fiind fara indoiala un act fraudulos si vatamator acestuia.


Cu scopul de a-l pune la adapost pe creditor fata de astfel de acte frauduloase, legea, pune la dispozitia creditorului un instrument juridic prin care, acesta, poate anihila astfel de acte viclene, vorbind astfel despre actiunea revocatorie sau pauliana (denumire preluata dupa numele preotului Paulus, care, spre anii 150-125 i.Hr. contribuie la formarea acestui instrument juridic), prin care, creditorul poate ataca in justitie actele incheiate de debitorul sau, in frauda sa. Aceasta intrucat, legiuitorul nu poate sa tolereze frauda debitorului care, precum am aratat, prin micsorarea patrimoniului sau, cauzeaza o dauna creditorului Efectul admiterii unei astfel de actiuni fiind acela al desfiintarii actului fata de creditor (ca si in cazul anularii acestuia), vorbind astfel de o inopozabilitate a actului fata de acesta, ce-i va permite sa procedeze la executarea silita asupra bunului, ignorand actul debitorului prin care, eventual il instrainase Rezumand, putem retine ca acest instrument juridic, reprezinta un adevarat remediu, pentru creditorul fraudat, dar, in egala masura si o veritabila garantie legala a exercitarii de catre debitor a obligatiilor sale cu bunacredinta .


5. Actiunea pauliana; Retinand carcaterul de ``remediu``, al actiunii revocatorii, obiectivat in acel mijloc, instrument juridic a carui finalitate (functie) este aceea de a inlatura consecintele actelor frauduloase ale debitorului, prin care acesta, isi creeaza sau potenteaza starea de insolvabilitate (o insaracire deliberata) consideram, deopotriva ca, acest instrument juridic va avea si un rol preventiv, dedus din accea ca, o data atentionati, de existent acestui instrument ``adaptat`` unor astfel de situatii juridice (create in scop de frauda) debitori, tentati, a apela la astfel de masinatiuni, asi vor infrana pornirea antisocial, constinentizand ca o astfel de operatiune ar putea fi zadarnicita, prin exercitarea unei astfel de actiuni .


Sediul materiei, il regasim in, codul civil (in vigoare) la art. 975 prevede ca: ``creditorii pot sa atace, in numele lor personal, actele viclene facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor``, pentru ca Noul Cod Civiliii la art. 1562 sa prevada ca ``Daca dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere sa fie declarate inopozabile fata de el actele juridice incheiate de debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate`` iar la alin.2 sa completeze ca ``Un contract cu titlu oneros sau o plata facuta in executarea unui asemenea contract poate fi declarata inopozabila numai atunci cand tertul contractant ori cel care a primit plata cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate``


6. Conditiile exercitarii actiunii revocatorii: In codul civil in viguare, nu sunt prevazute conditiile de exercitare a acestei actiuni, rolul doctrinei si practicii fiind si in acest caz, decisiv, in sensul trasarii acestora, astfel, conditiile se vor referi: in primul rand la actul incheiat de debitor ce - in rezumat fiind spus - se cere ca acesta sa fi produs un prejudiciu creditorului - respectiv, sa fi creat ori s-a marit insolvabilitatea debitorului si totodata sa fie un act fraudulos si care rezida in aceea ca, debitorul la data incheierii actului a avut (si simpla) cunostinta ca, prin acesta va prejudicia pe creditorul sau, prin provocarea sau marirea starii de insolvabilitate, ceea ce inseamna ca in materia actiunii pauliene, nu este ceruta o intentie doloasa din partea debitorului (adica, directa, calificata prin scopul urmarit ``de a-l prejudicia pe creditor``) ci, este suficient ca debitorul doar sa aiba simpla cunostinta a prejudiciului creat acestora (creditorilor sai). Si totodata, conditiile se refera la creditor. In egala masura, se cere a nota caracterul - in general - subisdiar al actiunii revocatorii, intrucat, ea se justifica numai in situatia in care creditorul nu-si poate realiza creanta impotriva debitorului ce a devenit insolvabiliv. Noul Cod Civil, desi mai generous in a oferi si conditiile de exercitare a acestei actiuni, se limiteaza a consacara, doar doua dintre acestea, respectiv, prima referitoare la prejudiciul incercat de creditor, urmare a incheierii acestui act, consacar in terminis in alin (1) al art. 1562, ce prevede ca ``Daca dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere (...)``, iar cea de a doua condite reliefata d elegiuitor, se refera de acaesat data, la situatia inchierei de acte frauduloase oneroase de catre debitor, caz in care, se cere ca tertul sa fi consocut ca prin acest contract sau plata facuta, ``debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate`` - alin. 2 al aceluiasi articol . Asa fiind, si in actual reglementare, cat si in cea viitoare, conditiile, cu unele deosebiri, raman aceleasi.


7. Conditii referitoare la actul incheiat de debitor; Elementul material si moral. In prealabil, se impune a preciza ca, fata de exprimarea generica a legii ``actele viclene ale debitorului`` fara o circumstantiere a acestora, apare ca intemeiata, teza, potrivit cu care, toate actele prin care o persoana isi diminueze patrimoniul, daca sunt frauduloase pentru creditor, pot fi atacate pe calea actiunii paulienev, ba mai mult, se recunoaste acesta posibilitatea chiar si atunci cand conventia partilor este consfintita printr-o hotarare judecatoreasca, fie ea, sau nu, obiectivata intr-o hotarari de expedientvi Conditiile privind actul implica un element material si unul moralvii, reprezentante de - prejudiciu si frauda - ce, trebuiesc dovedite in cadrul procedurii judiciare de catre reclamant, respectiv de creditorul fraudat, astfel ca, daca elementul prejudiciu, ca element material poate fi in mod facil dovedit prin orice mijloc de proba (de regula prin procesul verbal al executorului de constatare a inexistentei de bunuri susceptibile de executare) elementul frauda (elementul moral) ce reprezinta un element de natura psihica (format in mintea debitorului) este mai dificil de probat, si oricum imposibil prin mijloace de proba directe (pentru ca ar presupune o introspectie), astfel, acest element se va dovedi prin orice mijloc de proba (indirecta) ce va evidentia acele imprejurari care sa formeze covingerea judecatorului investit cu solutionarea cererii, ca debitorul la data facerii actului (sau anterior) cel putin cunoaste ca prin aceasta creeaza un prejudiciu creditorului, in plus, practica judiciara a relevant faptul ca, notiunea de frauda - conditie a actiunii pauliene - are un inteles special, ce nu se confunda cu dolul contractual, ci, este suficient ca debitorul sa fi avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditorviii . Astfel, se apreciaza pe drept cuvant ca, daca se probeaza cunoasterea de catre debitor a rezultatului actului (in sensul ca, proprii creditori nu vor mai avea ce executa, sau desi vor avea, va fi insuficient - p.n.) se poate prezuma ca a vrut sa pagubeasca pe creditorii sai.ix


In practica, sunt reputate ca fiind acte frauduloase: actele de instrainare a bunurilor catre o societate comerciala al carui administrator era membru al familiei administratorului vanzatoarei, urmarindu-se impiedicarea creditorului in executarea creanteixin cazul in care debitorul a instrainat imobilul tertilor dobanditori, care sunt fiul si nora paratului debitor si care locuiesc impreuna cu acesta, la numai patru zile dupa pronuntarea hotararii care constata creanta reclamantei creditoarexi; incheiere unui contract de Imprumut , formal pentru acoperirea unei datorii, scopul real fiind transferarea activelor la societatea concurenta infiintata de fiica si cumnatul administratorului, printr-o executare silita, premeditataxii



Se observa astfel ca, majoritatea actelor atacate sunt acte prin care se constituie sau se transfera drepturi asupra bunurilor debitorului, care, sunt incheiate cu o a treia persoana (fiind acte bilaterale, multilaterale) asa incat, actiunea revocatorie, in mod obligatoriu va fi introdusa si impotriva acestei de a treia persoane (in contra tertului). Bunaoara, se pune rationala intrebare daca tertul este tinut sa suporte consecintele ilicitatii actelor debitorului (celui cu care a contractat) si prin urmare, desi a dobandit dreptul asupra bunului, totusi creditorul sa poata a-l executa (in final, ajungand sa fie lipsit de acesta).


Natura actului fraudulos; Act cu titlu gratuit sau oneros. Observam ca Noul Cod Civil, referinds-se la actele ce pot face obiect al actiunii pauliene, se rezuma numai a arata conditia ceruta in cazul contractului cu titlu oneros si al actului unei plati, caz in care se cere a fi intrunita conditia relei credinte a tertului cocontractant ori, beneficiar al platii. Aceasta nu inseamna nici pe departe ca, in noua reglementare actele cu titlu gratuit exceed domendiului actiuni pauliene, ci dimpotriva, conditiile de exercitare (si de admisibilitatea) ale acesteia, in cazul celor din urma, vor fi mai lesnicioase.


Asadar, solutia, difera, dupa cum, actul de instrainare este unul cu titlu gratuit (spre exemplu donatie) sau cu titlu oneros (spre exemplu vanzare-cumparare), asa incat, in situatia primei categorii de acte, nu este ceruta conditia ca tertul sa fi fost complice la frauda debitorului, ci in acest caz se iveste un conflict intre acesta (tert) care doreste a pastra un castig (certat de lucro captando) si creditorul fraudat, ce tinde spre a evita o paguba (certat de damno vitando), care se va fi finalizat - din ratiuni de echitate - in favoarea creditorului, actul urmand a fi declarat impozabil acestuia, care va putea, proceda la executarea silita asupra sa. Dimpotriva, in cazul unui act cu titlu oneros, in puterea principiului protectiei dobanditorului cu titlu oneros de buna-credinta, se cere, pentru revocarea actului, a fi dovedita si complicitatea la frauda a acestuia, intrucat, pana la proba contrara (spre pilda, in caz de simulatie) a dat o valoare pentru bunul respectiv, pe care ar trebui - teoretic - sa o recupereze de la transmitator, respectiv de la acelasi debitor insolvabil, regres numai iluzoriu, intrucat fata de insolvabilitatea acestuia, este cert ca nu va putea recupera acea valoare .Asa incat,dreptul terului de bun acredinta, ar ramane numai in sfera abstarctului juridic, solutie profund inechitabila. In sensul stabilirii continutului notiunii de ``complicitate la frauda`` practica si doctrina, au relevanta ca este suficient a se proba faptul ca, acesta (tertul) cunostea la data facerii actului ca se creeaza sau agraveaza starea de insolvabilitate a debitorului (transmitatorului sau) cu efectul prejudicierii creditorilor sai, despre care se cer ca acesta sa aiba constiinta, altfel spus, se cere implinirea conditiei ``cunoasterii pagubirii creditorilor``xiii, astfel ca, odata probat acest fapt, se probeaza si intentia (indirect - respectiv nu a urmarit, dar a acceptat) frauduloasa. De altfel, Noul Cod Civil, prevede in terminis ca, Un contract cu titlu oneros sau o plata facuta in executarea unui asemenea contract poate fi declarata inopozabila numai atunci cand tertul contractant ori cel care a primit plata cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate``(art. . 1562 alin 2 NCC), astfel incat, se absolutiezaca conditi arelei credinte a tertului contractatnt sau beneficiar al platii, si in plus, se determina intelesul acestei notiuni, de rea credinta, care in materie, se intruchipeaza sub forma cunaosterii de catre tert, a faptului ca prin incheiere acestui act, debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate, text ce in economia sa, trebuie interpretat in sensul ca, tertul, trebuie sa aiba inclusive reprezentarea faptului ca urmare a acestei stari, creditorii cocontractantui sau, ori, ai platitorului vor fi pagubiti. Cu alte cuvinte, noul text de lege, trebuie interpretat, prin prisma reguli pretoriene in prezent incidentea, ce conditioneaza retinerea de rea credinta a terului, de cunoasterea de catre aesta, inclusive a faptului vatamarii creditorilor.


8. Conditii privitoare la creditor. Pe langa cele doua conditii (material si moral) referitoare la actul debitorului, se cere ca in privinta creantei creditorului, aceasta sa fie certa, lichida si exigibila in momentul pronuntarii hotararii de declarare a impozabilitatii actului atacat prin actiunea paulianaxiv, cu unele observatii legate de situatiile particulare care pot aparea, cand unele dintre aceste conditii nu sunt cerute, de pilda, conditii lichiditatii creantei (adica, creanta sa aiba un cuantul prAA©cis, spre exemplu, o suma de bani determinata) este ceruta numai atunci cand are ca obiect o suma de bani, in cazul celorlalte creante, calitatea de a fi lichida nu este ceruta (spre exemplu in cazul in care prin actele frauduloase se paralizeaza exercitiul unui drept de creanta specializatxv, care are ca obiect un anumit bun al sau, cum ar fi dreptul de optiune nascut dintr-o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare, cand promitentul-vanzator, instraineaza bunul unei terte persoane . Din perspectiva Noului Cod Civil, se impunea a sublinia conditia inpusa de art. 1563, ce referindu-se la ``conditiile privitoare la creanta`` prevede ca, aceasta (creanta) trebuie sa fie certa la data introducerii actiunii. Prin urmare, se cere ca la data promovarii actiunii pauliene, creditorul fraudat, sa detina fata de debitorul sau, o creanta certa, neechivoca, care, in raport de dispozitiile art. 379 alin (3) din Codul de Procedura in viguare, este inteleasa ca fiind acea, Creanta a carei existenta trebuie sa rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. Tot astfel, Noul Cod de Procedura Civilaxvi, la art. 653 alin (2) determina o creanta ca fiind certa, atunci cand, existenta ei neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu.


Asadar, sub aspectul conditiilor cerut epentru exercitarea (cu succes) a actiunii pauliene, va trebui sa deosebim intre regimul actual, si cel ce va urma, o data cu intrarea in viguare a Noului Cod Civil.


In prezent, in practica se pune intrebarea daca, pentru exercitarea actiunii revocatorii se cer existenta unui titlu executoriu in mainile creditorului fraudat, in acest sens conturandu-se doua opinii, diferite, in care, o prima opiniexvii (majoritara) sustine ca nu ar fi necesara detinerea unui titlu executoriu, sub cuvant ca acesta nu reprezinta un act de executare, ci numai se urmareste revocarea unui act fraudulos fata de dreptul de gaj al creditorului chirografar. Cea de a doua opinie, sustine necesitatea existentei titlului executoriu, motivand in esenta prin aceea ca, insolvabilitatea ce determina actiunea in revocare, poate fi constatata numai cu ocazia trecerii la executare silita, ori, executarea silita este de neconceput in lipsa unui titlu executoriu, fapt care, determina (indirect) conditia existentei acestuia.


Cea de a doua opinie, pare a fi fost inbratisata si de redactorii Noului Cod Civil, care, precum am aratat, la art. 1563 inpun conditia ca acaesta sa fie ``certa``, iar in intelesul Noului Cod de procedura Civila, prin creanta certa, s eintelege acea, a carei existenta, neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu - art.653 alin (2) - conditionand, prin urmare, de, detinerea unui ``titlu executoriu``.


9. Efectele actiunii revocatorii. Urmare a admiterii actiunii revocatorii, actul atacat, dovedit ca fiind fraudulos, va fi inopozabil creditorului, el putand, urmari bunul care forma actul ca si cum acesta n-ar fi iesit din patrimoniul debitorului.xviii Desi se observa o apropiere de sanctiunea nulitatii, totusi nu suntem in prezenta acesteia, intrucat, efectele actiunii revocatorii sunt relative, respectiv actul va putea fi ignorat numai de catre creditorul care a introdus actiunea si biruitor in acesta, pe cand, in cazul nulitatii efectele se produc fata de toate celelalte subiecte de drept (erga omnes), altfel spus, admiterea actiunii pauliene, loveste de ineficacitatea actului fraudulos numai in raporturile dintre creditor si tertul parat, sanctiune reputata de practica si doctrina fiind cea a inopozabilitatiixix. De remarcat, este faptul ca, insasi Curtea Constitutionala, considera actiunea pauliana, ca fiind, un mijloc juridic prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice facute in frauda drepturilor sale de catre debitorxx. Astfel, se naste o contradictie relative atat la natura actiunii pauliene, cat si la efectele acesteia, intrucat, pe de o parte este socotita drept o actiune in a nulare, iar pe de alta prte, ca fiind o actiune in inopozabilitatea actului class="sdendnoteanc" name="sdendnote21anc" href="#sdendnote21sym">xxi. Si sub din acaesta perspective, Noul Cod Civil, inalatura pentru viitoraparenta contradictie, consacarand expressis verbis ca, actul atacat va fi declarat inopozabil (art.1565). Referindu-se in continuare la efectele admiterii actiuni pauliene, Noul Cod Civil, in articolul precitat, statueaza ca, acaesat inopozabilitate, va opera, atat fata de creditorul care a introdus actiunea, cat si fata de toti ceilalti creditori care, putand introduce actiunea, au intervenit in cauza. Acestia vor avea dreptul de a fi platiti din pretul bunului urmarit, cu respectarea cauzelor de preferinta existente intre ei.


Din perspectiva efectelor admiterii actiunii, se disting trei aspecte diferite dar, conexe, mai precis raporturile ce se creeaza intre cei ce se bucura de, sau dupa caz suporta, efectele admiterii actiunii.


10. Raportul dintre creditor, tertul dobanditor, tertul subdobanditor, debitor si alti creditori; Astfel, in ce priveste raportul dintre creditorul reclamant si tertul care a incheiat actul, precum am observat, o data declarat inopozabil actul de dobandire al tertului, creditorul poate urmari acest bun (ce a format obiectul material al actului), fara ca tertul sa poata opune dreptul sau dobandit in puterea actului (fraudulos). De precizat insa ca, aceasta inopozabilitate opereaza numai in limita prejudiciului suferit de creditor, ceea ce inseamna ca, in masura in care bunul este divizibil si valoarea creantei este inferioara valorii bunului urmarit, actul de instrainare este opozabil si creditorului pentru ceea ce exced nevoii de realizare a creantei sale; daca, dimpotriva, bunul transmis este indivizibil si in urma vanzarii sale, prin executare silita rezulta un prASt mai mare decat valoarea creantei reclamantului, suma excedentara se cuvine tertului dobanditorxxii. Se recunoaste si dreptul tertului de a achita creditorului urmaritor suma necesara indestularii sale, insa nu mai mare decat valoarea bunului, pentru a putea ramane astfel in continuare in stapanirea respectivului bun, urmand a se subroga in drepturi creditorului si a recupera aceasta suma, de la debitor (transmitatorul sau), evident, aceasta in situatia in care nu decide (ori este constrans a o face) a lasa bunul in mana creditorului urmaritor.


In practica se poate intampla ca, intre data dobandirii bunului si data pronuntarii hotararii de admitere a actiunii revocatorii, tertul sa fi instrainat la randu-i respectivul bun, caz in care se pune rationala intrebare, cum va putea proceda creditorul pentru a inlatura consecintele acestui act? In primul rand, ca si in cazul actului fraudulos incheiat intre debitorul sau si tertul dobanditor, creditorul, poate cere revocarea si a actului intervenit intre tertul dobanditor si subdobanditor, urmand a fi incidente aceleasi reguli ca si in cazul primei situatii. In al doilea rand, in masura in care nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate, creditorul poate pretinde tertului dobanditor a-i achita, cu titlu de despagubire, o suma de bani . Relativ la intinderea acestei obligatii a tertului de a despagubi, urmeaza a distinge dupa cum acesta a fost de buna credinta (ipoteza intalnita numai in cazul actelor cu titlu gratuit) atunci cand tertul va fi tinut, sa plateasca despagubiri numai in masura si limitele in care a realizat o imbogatire, pana la momentul introducerii actiunii paulienexxiii, pe cand, in ipoteza tertului de rea-credinta, se admite ca acesta va fi tinut sa plateasca despagubiri egale cu valoarea reala a bunului, chiar daca instrainarea a avut loc la un pret inferiorxxiv.


Intrebarea care se naste este aceea de a sti daca, acest drept al creditorului de a obtine despagubirile pecuniale de la tert, este conditionata de introducerea unei actiuni infructuase in revocarea actului de instrainare intervenit intre tert si subdobanditor, cu alte cuvinte, daca este o solutie subsidiara. In ce ne priveste, apreciem ca in lumina si respectul principiului echitatii, solutia difera dupa cum suntem in prezenta unui tert de buna-credinta sau de rea-credinta, astfel, in cazul tertului instrainator de buna-credinta, consideram ca ar fi insusit a fi tinut sa suporte consecintele actului fraudulos al altuia (respectiv al transmitatorului sau, debitorului fraudulor) in cazul in care, ar fi posibila revocarea actului intervenit intre acesta si un alt tert, subdobanditor, in aceasta situatie, opinam in sensul ca cererea in pretentii are un caracter subsidiar. Dimpotriva, tertul de rea-credinta, nu ar trebui sa se bucure de acest ``beneficiu``, in cazul sau creditorul avand suveranitatea decizieixxv daca pretinde direct plata sumei de la acesta, ori, in prealabil ``incearca`` revocarea actuluixxvi.


Un alt raport ce se naste in urma admiterii actiunii pauliene, este acela legat intre debitor si tertul dobanditor cu care a incheiat actul declarat fraudulos de catre instanta. Faptul relativitatii inopozabilitatii declarate (in beneficiul strict al creditorului castigator al actiunii pauliene) face ca actul intervenit intre debitor si tertul dobanditor sa fie mentinut (chiar daca in tot, sau numai in parte ineficace), ceea ce inseamna ca, pe de o parte, valoarea ramane definitiv instrainata din patrimoniul debitorului, spre tert, iar pe de alta parte, tertul se poate regresa (intoarcerea cu pretentii) impotriva debitorului, ce in continuare are obligatia de garantie de evictiuni, care este admisa, in principiu numai in favoarea dobanditorului cu titlu oneros, de vreme ce, in cazul actelor cu titlu gratuit, de regula, nu subzista. Cu toate acestea, dobanditorul cu titlu gratuit, ce a suferit un prejudiciu, poate sub conditia dovedirii elementelor raspunderii civil delictuale, a se intoarce cu pretentii in contra debitorului (instrainatorului sau).


In privinta raporturilor dintre creditorii aceluiasi debitor fraudulos, respectiv dupa cum acestia profita ori nu de declararea inopozabilitatii, se impune a sublinia ca in materie civila, in puterea caracterului relativ al efectelor admiterii actiunii pauliene, ceilalti creditori (neparticipanti la actiunea pauliana) nu vor beneficia de admiterea acestuia, actul fiind, declarat inopozabil strict creditorului ce a introdus si castigat actiunea . Evident, ceilalti creditori, ar trebui sa aiba o atitudine diligenta in sensul de a fi introdus o astfel de actiune, sau, de a fi intervenit in actiunile pornite, evident cu conditia admiterii si a cererii de interventie . In materie comerciala, spre exemplu in cazul revocarii actelor frauduloase ale debitorului, in cadrul procedurii insolventei, de efectele admiterii cererii vor beneficia toti creditorii debitorului.


Lect. Univ. Dr. Florin CIUTACU.


Av. Dr. Artin SARCHIZIAN



i P.M.Cosmovici - Drept Civil, Drepturi Reale, Obligatii, Codul Civil, Ed. AllBeck, p.327




ii Spre exemplu, in cazul in care un debitor aflat in pragul executarii, incheie in mod fictiv (simuleaza) un contract de imprumut cu o terta persoana (binevoitoare) care astfel devine si acesta creditor, pentru ca in momentul in care se va distribui pretul obtinut in urma executarii (spre pilda - vanzarii publice a bunului executat) sa se inscrie la tabelul creditorilor, urmand a primi o parte din prASt, ce se va intoarce la debitor .




iii Legea nr. 287/2009, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 24/07/2009, urmand a intra in vigoare la data de 24.07.2011




iv Curtea De A P E L I A S I Sectia Civila Decizie Nr. 103 /19 Martie 2008




v I.N. Micescu - Drept Civil Curs de Teoria Generala a drepturilor de creanta - Ed.Themis Cart 2004, p.171




vi , problema de drept care se impune a fi dezlegata - in aceast cauza- este daca actiunea de revocare a partajului, intemeiata pe prevederile art.975 din Codul civil, este admisibila.Articolul nr.975 din Codul civil, pe care reclamantele si-au fundamentat demersul lor procesual de fata, statueaza ca creditorii pot, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor. Este de observat ca textul de lege anterior enuntat nu face nici o distinctie in ceea ce priveste ``actele viclene``, in sensul ca astfel de acte ar reprezenta conventii materializate in cadrul unui contract ori printr-o hotarare judecatoreasca.
In atare situatie, instanta avea de verificat, in prezentul litigiu, daca sotii B. au urmarit, in cadrul procesului de partaj, obtinerea unei hotarari judecatoresti pentru prejudicierea drepturilor creditoarelor reclamante. Or, exact aceasta cercetare a fost exclusa din preocuparile instantelor, ele focalizandu-si analiza spre problema admisibilitatii actiunii in revocare, concluzionand fara temei ca aceasta ar fi inadmisibila, sens in care nu au mai cercetat indeplinirea cumulativa in speta a cerintelor impuse de lege pentru promovarea unei actiuni pauliene - Curtea de Apel Oradea; Decizia civila nr.1775/R din 3 decembrie 2009 www.jurisprudenta.com.




vii Ibdm.p.272




viii I.C.C.J. (Sectia Comerciala,decizia nr.3833 din 19 octombrie 2004)




ix P.M. Cosmovici - op.cit. p.330




x I.C.C.J. (Sectia Comerciala,decizia nr.3833 din 19 octombrie 2004)




xi Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, decizia nr. 1309/R din 12 iunie 2006.




xii Curtea de Apel Galati - Sectia Civila; Decizia 752 /12.10.2006




xiii Eugen Safta-Romano - Examen Teoretic si practic la actiunea oblica si la actiunea pauliana, in Revista Romana de Drept nr.9-12/1989.




xiv Liviu Pop- Tratat de Drept Civi. Obligatiile, Ed. CHBeck 2006, p.387.




xv Idem, p.391




xvi Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 15/07/2010, ce va Intrare in vigoare: 15/07/2011




xvii C.Statescu, C.Barsan - Drept Civil Teoria Generala a Obligatiilor, edaa‚¬A¦p.309




xviii C.Statescy, C.Barsan - op.cit. p.370.




xix In acest sens L. Pop, op.cit. p.403




xx Decizia Curtii Constitutionale nr. 88/19.03.2002




xxi C.Statescu;C.Barsan, op.cit. p.371




xxii Infra. P.404




xxiii Aceasta dezdaunare, se apreciaza ca se poate solicita si obtine fondand actiunea pe principiul imbogatirii fara justa cauza - in acest sens L. pop, op.cit. p.405




xxiv Justificarea acestei solutii se fondeaza pe regulile rapunderii delictuale - In acest sens L.Pop. op.cit. p.405




xxv Si in acest caz, putand vorbi despre un drept potestativ.






Citeşte mai multe despre:    Actiunea revocatorie    Actiunea pauliana    Noul cod civil



Comentează: Actiunea pauliana in noul Cod Civil
Alte Titluri

Conventia matimoniala. Privire aprofundata
Sursa: EuroAvocatura.ro

Regimul comunitatii legale (Art. 339 - 359 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Modificarea regimului matrimonial (Art. 369 - 372 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Notarea unor drepturi, fapte si raporturi juridice (Art. 902 - 906 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Actiunea revocatorie (Art. 1.562 - 1.565 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Actiune pauliana. Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1698 din 18 aprilie 2013

Abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Neindeplinirea conditiei calitatii de functionar de catre avocat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 816 din 02.03.2011

Constatare inopozabilitate fata de banca a tranzactiei pe care au incheiat-o cu scopul fraudarii drepturilor de creditor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.3 din data 11.01.2011

Actiune revocatorie. Plata suma cu titlu de fructe industriale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.115 din data 13.02.2009