Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » CEDO. Justitie Europeana » Grava eroare a CEDO in stabilirea situatiei de fapt in cauza Pastorul cel bun v. Romania

Grava eroare a CEDO in stabilirea situatiei de fapt in cauza Pastorul cel bun v. Romania

  Publicat: 07 Feb 2012       4888 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: CEDO. Justitie Europeana  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
In esenta, prin hotararea pronuntata in aceasta cauza, CEDO a constatat ca preotii au dreptul la infiintarea unui sindicat si a condamnat statul roman pentru incalcarea art. 11 din Conventie .

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act adoptat de organele de stat,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Ma asteptam ca hotararea CEDO sa fie ireprosabila, cel putin in ceea ce priveste stabilirea situatiei de fapt, deoarece rationamentele, fiind umane, sunt susceptibile de interpretare, in functie de filozofia si viziunea fiecaruia, de puterea de cunoastere si de intelegerea cititorului.

Cu toate acestea, in cauza Pastorul cel bun v. Romania, Curtea realizeaza o grava eroare in stabilirea situatiei de fapt, retinand ca preotii au incheiate contracte individuale de munca si ca aceasta situatie nu a fost contestata.

Grava eroare provine din faptul ca in paragraful 52 Curtea mentioneaza ca Arhiepiscopia Craiovei, ca parte intervenienta, a aratat ca ``partile nu sunt legate printr-un contract supus dreptului muncii si ca, din acest motiv, angajatii Bisericii nu pot invoca legislatia muncii pentru a revendica crearea unui sindicat care sa le apere drepturilor specifice dreptului muncii`` .

In paragraful 64 Curtea retine ca statutul de angajat nu a fost niciodata contestat in fata jurisdictiilor interne si ca aceste jurisdictii se fondeaza pe acest statut pentru a se pronunta: ``De altfel Curtea precizeaza ca statului juridic al angajatilor Bisericii nu a fost contestat in fata jurisdictiilor interne si ca jurisdictiile civile se fondeaza pe acest statut pentru a examina, sub anumite conditii, legalitatea masurii concedieri sau pensionarii salariatilor Bisericii``.

Dar acest statut al preotilor a fost contestat in fata Curtii de la Strasbourg, dupa cum rezulta din hotararea Curtii!

Era de asteptat ca aceasta sa consacre cel putin un singur paragraf analizei statutului de angajat al preotilor, deoarece aceasta relatie nu este un dat ontologic, stabilirea relatiei juridice dintre preoti si Biserica ortodoxa romana sau orice alt cult religios recunoscut este fundamentala in stabilirea dreptului preotilor de a se sindicaliza, mai ales in conditiile in care Curtea se fundamenteaza in hotararea sa tocmai pe statutul de angajat al preotilor. Intr-un silogism logic, este fundamental ca premisele acestuia sa fie corecte. Fundamentandu-se pe premise false, si concluziile silogismului vor fi false.

Intreaga hotarare a Curtii se fundamenteaza pe prezumptia falsa ca preotii au o relatie de munca in baza unui contract individual de munca . In mai multe paragrafe Curtea face trimitere la contractul de munca al preotilor, ca si cum acesta ar fi o realitate necontestata si necontestabila.

Astfel ``Curtea noteaza ca preotii si personalul laic isi exercita atributiile in cadrul Bisericii ortodoxe romane in temeiul unui contract individual de munca`` (AAžAAž 64). ``Angajatii clerici si laici ai Bisericii au dreptul sa de bucure de drepturi sindicale in aceeasi masura ca si ceilalti salariati`` (AAžAAž 62). ``Curtea apreciaza ca relatia fondata pe un contract de munca nu ar putea fi ``clericalizata`` astfel incat sa iasa din sfera de aplicare a oricarei norme civile`` (AAžAAž 65).

Curtea nu precizeaza insa care este temeiul juridic in baza caruia preotii au obligatia incheierii unui contract individual de munca . De unde rezulta faptul ca acestia ar avea incheiate contracte individuale de munca? Este pur si simplu o afirmatie care induce in eroare. Este o afirmatie atat de puternica si de clara, incat nici un cititor al acestei hotarari nu mai analizeaza daca preotii au sau nu au contract individual de munca1.

De altfel, in masura in care in legislatia romana preotii ar fi fost asimilati lucratorilor si ar fi avut obligativitatea incheierii unui contract individual de munca, este de forta evidentei ca s-ar fi aplicat dispozitiile Legii nr. 54/2003 - Legea sindicatelor.

Curtea nu precizeaza care este temeiul juridic care impune preotilor incheierea contractului individual de munca . Dimpotriva, legislatia romana, avand in vedere Legea cultelor, in virtutea autonomiei cultelor, lasa fiecarui cult dreptul de a alege regimul juridic al relatiei de munca dintre preoti si cultul religios recunoscut.

Conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor2, ``cultele isi aleg, numesc, angajeaza sau revoca personalul potrivit propriilor statute, coduri canonice sau reglementari``.

Astfel, sunt culte religioase, precum cel ortodox, musulman s.a., care au optat pentru o relatie de slujire si misiune liber asumata, si sunt culte, precum cel evanghelic, care a decis sa opteze pentru o relatie fundamentata pe incheierea unui contract individual de munca .

Astfel, conform art. 123 alin. (7) din Statutul BOR3, ``raportul intre personalul clerical si Centrul eparhial este unul de slujire si misiune liber asumata, conform marturisirii (declaratiei) solemne publice rostite si semnate de catre fiecare candidat inaintea hirotoniei intru preot.

Conform art. 36 alin. (2) lit. k) din Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Crestine dupa Evanghelie din Romania - Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Romania4: ``Comitetul de presbiteri indeplineste urmatoarele atributii: k) angajarea si desfacerea contractului de munca al personalului spiritual si/sau administrativ``.

Observam asadar faptul ca BOR a optat pentru o relatie bazata pe slujire si misiune liber asumata, in vreme ce Biserica Evanghelica a optat pentru o relatie contractuala cu personalul spiritual.

Este dreptul fiecarui cult religios recunoscut de a optat asupra relatiei pe care doreste sa o dezvolte cu slujitorii ei, in temeiul dreptului absolut de autonomie recunoscut prin Constitutie si lege.

In masura in care se va statua ca si in cadrul BOR trebuie sa existe relatii bazate pe contracte individuale de munca intre preoti si Biserica, desi BOR a optat pentru un tip de relatie spirituala, atunci vom fi in fata unei ingerinte majore a statului in organizarea cultelor religioase, ceea ce este evident inadmisibil din perspectiva jurisprudentei CEDO, deoarece se incalca Canonul 34 Apostolic (vom vorbi de acest canon in studiul pe care l-am dedicat relatiei de munca a preotilor).

In concluzie, CEDO a comis o greseala jenanta in stabilirea situatiei de fapt in cauza Pastorul cel bun v. Romania.


[Vezi articolul de raspuns al autorului la acest articol]


Av. Costel Gilca
Director - Revista de Drept Social
(absolvent al Seminarului Teologic Liceal ``Sf. Nicolae`` si al Facultatii de Drept - Universitatea din Bucuresti)


1- Precizez ca am pierdut mai bine de 5 ore pentru a gasi temeiul juridic in baza caruia preotii trebuie sa incheie contracte de munca, plecand de la afirmatia atat de categorica a judecatorilor CEDO ca preotii au contracte individuale de munca . Concluzia a fost contrara sustinerilor CEDO, preotii nu au contracte individuale de munca, ci relatia lor este una de slujire si misiune liber asumata.
2- Publicata in ``Monitorul Oficial al Romaniei``, partea I, nr. 11/2007.
3- Aprobat prin H. G. nr. 53/2008 privind recunoasterea Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, publicata in ``Monitorul Oficial al Romaniei``, partea I, nr. 50 din 22 ianuarie 2008.
4- Aprobat prin H. G. nr. 897/2008 privind recunoasterea Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Crestine dupa Evanghelie din Romania - Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Romania, publicata in ``Monitorul Oficial al Romaniei``, partea I, nr. 638 din 04/09/2008.





Citeşte mai multe despre:    Costel Galca    Dreptul muncii    Biserica Ortodoxa Romana    CEDO

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Contract individual de munca, Model 2021. PDF si Word editabil
Sursa: MCP Cabinet avocati

Particularitati privind procedura concilierii in litigiile de munca
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Procedura concilierii conflictelor de munca. Suspendarea termenelor de solutionare a conflictelor de munca pe durata concilierii
Sursa: avocat Ioana Emilia | MCP Cabinet avocati

Consultantul extern specializat in legislatia muncii. Calitate, atributii si responsabilitati
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Updatarea Regulamentului intern al angajatorului cu procedura de solutionare amiabila a conflictelor de munca
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati.

Magazinul online prin prisma Regulamentului General privind protectia Datelor Personale
Sursa: avocat STOICA IOANA, BAROUL CONSTANTA

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Decizia nr. 30/2020 privind examinarea recursului in interesul legii privind cauza reala si serioasa a concedierii. Selectarea salariatilor ce ar urma a fi concediati
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Obligarea angajatorului la mentinerea salariatei in activitate pana la varsta de 65 de ani. Incheierea un nou contract de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul NEAMT - SENTINtA CIVILa NR. 345 din 04.06.2019

Contestatie decizie de concediere. Decizie de constatare a incetarii de drept a contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul BRASOV - SENTINtA Nr. 882 din 12 Noiembrie 2019

Raspunderea pentru prejudiciile directe si indirecte revine atat paratilor, care au indeplinit functiile de contabil sef/contabil, cat si administratorului societatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia Sectia I Civila, Decizia nr. 363/2017, in sedinta publica din 2 martie 2017

Prescrierea dreptului la actiune pentru recuperarea foloaselor nerealizate
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 157/2017, in sedinta publica din 22 martie 2017