Limitarea costurilor pentru retransmisia unor scurte extrase de evenimente de mare interes pentru public este valida

Directiva serviciilor mass-media audiovizuale¹ permite oricarui emitator stabilit in spatiul Uniunii sa realizeze reportaje scurte de stiri cu privire la evenimente de mare interes pentru public, atunci cand acestea fac obiectul unor drepturi exclusive de retransmisie. Din semnalul titularului drepturilor exclusive, care poate cere in schimb o compensatie financiara care corespunde numai costurilor suplimentare generate direct de oferirea accesului la semnal, pot fi alese in mod liber scurte extrase.

Sky A–sterreich contesta aceste conditii financiare in cadrul unui litigiu impotriva ORF (statie de emisie austriaca). Sky difuzeaza prin satelit programul de televiziune digital codat ``Sky Sport Austria`` si a achizitionat drepturile exclusive de difuzare a meciurilor din Europa League pentru sezoanele 2009/2010-2011/2012, pentru zona de licenta Austria. Potrivit propriilor declaratii, Sky cheltuieste in fiecare an pentru licenta si costuri de productie o suma de cateva milioane de euro. Or, KommAustria, autoritatea austriaca de reglementare in materie de comunicatii, a obligat-o sa acorde ORF dreptul de a realiza reportaje scurte de stiri, fara a tine seama de astfel de costuri, aceste costuri fiind nule in prezenta cauza.

Bundeskommunikationssenat (Consiliul superior federal pentru comunicatii, Austria), sesizat cu acest litgiu, solicita Curtii sa stabileasca daca Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, in masura in care limiteaza compensatia financiara in discutie la costurile suplimentare generate direct de oferirea accesului la semnal, este compatibila cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care garanteaza dreptul de proprietate si libertatea de a desfasura o activitate comerciala.

Prin hotararea pronuntata, in opinia Curtii, carta nu se opune acestei limitari.

In ceea ce priveste protectia proprietatii, ca drept fundamental, Curtea recunoaste ca drepturile exclusive de emisie, astfel cum sunt achizitionate de Sky, au o valoare patrimoniala si nu sunt simple ocazii de ordin comercial. Totusi, in perioada in care Sky a dobandit aceste drepturi pe cale contractuala (mai precis in luna august 2009), dreptul Uniunii prevedea deja dreptul de a realiza reportaje scurte de stiri, limitand insa compensatia financiara la costurile suplimentare generate direct de oferirea accesului la semnal2. Prin urmare, Sky nu poate invoca o pozitie juridica deja stabilita care sa permita o exercitare autonoma a dreptului sau exclusiv de retransmisie. In consecinta, Sky nu poate invoca protectia proprietatii, prevazuta de Carta drepturilor fundamentale.

In schimb, Curtea constata ca reglementarea in litigiu aduce atingere libertatii de a desfasura o activitate comerciala. Astfel, aceasta reglementare il impiedica printre altele pe titularul drepturilor exclusive de retransmisie sa decida liber pretul la care ofera accesul la semnalul sau si sa solicite astfel participarea statiilor de emisie care realizeaza reportaje scurte de stiri la costurile de achizitie a acestor drepturi .

Curtea subliniaza totusi ca libertatea de a desfasura o activitate comerciala prezinta, ca libertate fundamentala, o particularitate in masura in care poate face obiectul unei serii ample de interventii ale autoritatii publice, susceptibile sa stabileasca, in interesul general, limitari privind exercitarea activitatii economice. Aceasta circumstanta se reflecta in special in modul in care trebuie pus in aplicare principiul proportionalitatii.

Curtea retine ca limitarea in litigiu a libertatii de a desfasura o activitate comerciala este justificata si ca respecta principiul proportionalitatii.

Astfel, fara sa afecteze continutul substantial al libertatii de a desfasura o activitate comerciala, aceasta limitare urmareste un obiectiv de interes general intrucat vizeaza sa protejeze libertatea fundamentala de a primi informatii si sa promoveze pluralismul, garantate de carta . In acest context, Curtea subliniaza ca comercializarea cu caracter exclusiv a evenimentelor de mare interes pentru public are in prezent o tendinta crescatoare si este susceptibila sa restranga in mod considerabil accesul publicului la informatia referitoare la aceste evenimente.

In plus, limitarea in litigiu este apta si necesara pentru a garanta realizarea obiectivului urmarit privind protectia interesului general. Legiuitorul Uniunii putea considera in mod legitim ca o reglementare care prevede o compensare financiara a titularilor de drepturi exclusive de emisie care depaseste costurile generate direct de oferirea accesului la semnal nu ar permite sa se atinga acest obiectiv la fel de eficient.

In sfarsit, trebuie sa se considere ca reglementarea in litigiu este proportionala. Tinand seama, pe de o parte, de importanta pe care o au protectia libertatii fundamentale de a primi informatii, libertatea, precum si pluralismul mass-media, garantate de carta, si, pe de alta parte, de protectia libertatii de a desfasura o activitate comerciala, astfel cum este conferita de carta, legiuitorul Uniunii avea posibilitatea sa adopte norme precum cele in cauza care contin limitari ale libertatii de a desfasura o activitate comerciala, favorizand in acelasi timp, avand in vedere necesitatea ponderarii drepturilor si a intereselor in discutie, accesul public la informatie in raport cu libertatea contractuala.

In mod special, reglementarea in litigiu instaureaza un just echilibru intre diferitele drepturi si libertati fundamentale din prezenta cauza. Astfel, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale prevede ca reportajele scurte pot fi realizate numai pentru programele de stiri generale, iar nu de exemplu pentru programe de divertisment. In plus, aceste extrase scurte nu ar trebui sa depaseasca 90 de secunde si sursa lor trebuie mentionata. Directiva nu exclude in plus posibilitatea titularilor de drepturi exclusive de emisie de a-si exploata drepturile cu titlu oneros. De asemenea, inexistenta unei posibilitati de refinantare printr-o compensatie, precum si o eventuala diminuare a valorii comerciale a acestor drepturi exclusive de emisie pot fi luate in considerare, in practica, cu ocazia negocierilor contractuale referitoare la achizitionarea drepturilor in cauza si sa se reflecte in pretul platit pentru aceasta achizitionare.

Hotararea in cauza Ca€‘283/11 Sky A–sterreich GmbH/Osterreichischer Rundfunk (ORF)

^{1 :} Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispozitii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative in cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (JO L 95, p. 1, si rectificare in JO L 263, p. 15).
^{2 :} Astfel, Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege si acte administrative ale statelor membre cu privire la desfasurarea activitatilor de difuzare a programelor de televiziune(JO L 332, p. 27) a intrat in vigoare la 19 decembrie 2007 si trebuia transpusa de statele membre pana la 19 decembrie 2009.