Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » Incadrarea juridica a faptei persoanei fizice care detine produse accizabile in afara antrepozitului fiscal

Incadrarea juridica a faptei persoanei fizice care detine produse accizabile in afara antrepozitului fiscal

  Publicat: 06 Sep 2013       7625 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
PUNCTUL DE VEDERE formulat de Ministerul Public asupra sesizarii Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bacau, vizand problema de drept : „incadrarea juridica a faptei persoanei fizice, care detine in afara antrepozitului fiscal (desi nu are calitate de antrepozitar autorizat), peste limitele prevazute de lege, produse accizabile nemarcate si care provin din contrabanda”.

Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
A fost promulgat la 11.09.1865
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
A fost promulgat la 11.09.1865
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Distinct de TVA in toate statele exista taxe speciale de consumatie care "lovesc" numai anumite produse.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este format din relatiile sociale care sunt vatamate sau puse in pericolprin actul de conduita (actiunea-inactiunea) al faptuitorului.
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Lucratorii salariati precum si cei independenti din statele membre ale UE au dreptul de a se stabili si lucra in oricare alt stat membru decat cel ai carui cetateni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale tarii de resedinta in aceleasi conditii ca si resortisantii acelei tari, fara nici o discriminare bazata pe nationalitate.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
(Assimilation) Absorbtia unei emisiuni noi de actiuni de catre publicul investitor dupa ce toate actiunile au fost vandute de catre distribuitorii emisiunii,
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Distinct de TVA in toate statele exista taxe speciale de consumatie care "lovesc" numai anumite produse.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Spatiu special amenajat pentru depozitarea stocurilor de marfuri sau de materiale.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Examenul jurisprudentei nationale evidentiaza urmatoarele orientari de practica, confirmand astfel caracterul neunitar al acesteia :

I . Intr-o orientare, instantele au retinut un concurs de infractiuni in structura caruia au intrat :

a) infractiunile prevazute de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006, respectiv Codul vamal si art.2961 alin.1 lit.l din Legea nr.571/2003, respectiv Codul fiscal ;
b) art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal si art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005 ;
c) art.270 alin.3 din Codul vamal, art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal si art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005;

II. Intr-o alta orientare, instantele au retinut o singura infractiune, dupa cum urmeaza :

a) art.270 alin.3 din Codul vamal (Anexele 109 - 139) ;
b) art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal (Anexele 140 - 168) ;
c) art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005 (Anexa 169).

Incadrarea juridica corecta este cea exprimata de prima orientare jurisprudentiala.
Art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal (Legea nr.571/2003 publicata in M.Of. nr.927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare) incrimineaza detinerea de catre orice persoana in afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor accizabile supuse marcarii, potrivit Titlului VII, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 tigarete, 400 tigari de foi de 3 gr., 200 tigari de foi mai mari de 3 gr., peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, bauturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, peste 300 litri, sanctionand-o, conform alin.2 lit.a a aceluiasi articol, cu pedeapsa inchisorii de la 1 an la 4 ani.

Art.270 alin.3 din Codul vamal (Legea nr.86/2006 publicata in M.Of. nr.350 din 19 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare) incrimineaza colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vanzarea bunurilor sau marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscand ca acestea provin din contrabanda sau sunt destinate savarsirii acesteia, asimiland faptele enumerate cu infractiunea de contrabanda si prevazand o pedeapsa de la 2 la 7 ani inchisoare.

Art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial nr.672 din 27 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza ca infractiune de evaziune fiscala ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale, sanctionand-o cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi, respectiv inchisoare de la 7 la 13 ani si interzicerea unor drepturi (in cazul formei agravate - producerea unui prejudiciu mai mare de 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, conform art.9 alin.2 din acelasi act normativ, astfel cum a fost modificat prin articolul unic, punctul 5 al Legii nr.50/2013 privind modificarea Legii nr.241/2005).

Din reglementarea primelor doua infractiuni evocate rezulta ca obiectul material al acestora il reprezinta produse accizabile, in cazul infractiunii prevazute de art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal, respectiv bunuri sau marfuri care trebuie sa fie plasate sub un regim vamal si care, totodata, provin din contrabanda, in cazul infractiunii prevazute de art.270 alin.3 din Codul vamal.

Cele doua aspecte care circumscriu obiectele materiale precizate (acciza, respectiv regimul vamal) sunt reglementate de cele doua coduri, fiscal si vamal, ambele legi cu caracter special care protejeaza valori sociale diferite.

Din aceasta perspectiva, sunt necesare unele precizari :

Astfel, produsele accizabile (alcool, bauturi alcoolice si tutun prelucrat, conform art.2062 lit.a si b din Legea nr.571/2003) sunt supuse accizei din momentul importului acestora, chiar neregulamentar (art.2065 lit.b si art.2067 alin.1 lit.d din acelasi act normativ). Mai mult, detinerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora (art.20621 pct.7 din Legea nr.571/2003).

Conform art.2066 alin.1 din Codul fiscal, acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum care, potrivit art.2067 alin.1 lit.b si d din acelasi act normativ are intelesul de detinere de produse accizabile in afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute (lit.b), respectiv importul de produse accizabile, chiar si neregulamentar, cu exceptia cazului in care produsele accizabile sunt plasate, imediat dupa import, in regim suspensiv de accize (lit.d a art.2067 alin.1, anterior mentionata).

Din coroborarea punctelor 4 si 11 ale art.2063 din Codul fiscal rezulta ca regim suspensiv de accize este antrepozitul fiscal.

In consecinta, detinerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal exclude existenta unui regim suspensiv de accize si naste, in persoana care detine astfel produsele accizabile, obligatia de plata a accizei (art.2069 alin.1 lit.b din Codul fiscal). Acciza devine exigibila, asa cum s-a aratat anterior, din momentul detinerii (art.2066 alin.1 coroborat cu art.2067 alin.1 lit.b si art.20621 pct.7 din Codul fiscal), fie din momentul importului, chiar si neregulamentar (art.2066 alin.1 coroborat cu art.2067 alin.1 lit.d si art.20621 pct.7 din acelasi cod).

In conditiile in care produsele accizabile detinute in afara antrepozitului fiscal sunt nemarcate, ori cu marcaje necorespunzatoare sau false si, totodata, depasesc si limitele cantitative prevazute de art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal, sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni .

Avand in vedere ca premisa de fapt ce face obiectul analizei vizeaza si conditia provenientei din contrabanda (cunoscuta de autorul faptei) a produselor accizabile, nemarcate si detinute in afara antrepozitului fiscal, se impune analiza art.270 alin.3 din Codul vamal, respectiv a dispozitiilor acestuia referitor la regimul vamal (conditia bunurilor sau marfurilor ce fac obiectul infractiunii prevazute de art.270 alin.3 din Codul vamal fiind aceea a obligativitatii supunerii unui regim vamal).

Astfel, conform art.71 din Codul vamal, marfurilor straine introduse in tara li se atribuie o destinatie vamala. Potrivit art.4 pct.19 lit. a din acelasi cod, destinatia vamala poate fi plasarea marfurilor sub un regim vamal, iar regimul vamal, conform art.4 pct.20 lit.a, poate fi punerea in libera circulatie .

Punerea in circulatie a marfurilor supuse dreptului de import da nastere datoriei vamale la import, conform art.223 alin.1 din Codul vamal; aceasta, intr-o procedura legala de introducere a marfurilor in tara, cu respectarea dispozitiilor Legii nr.86/2006.

Totusi, chiar si introducerea ilegala pe teritoriul vamal al Romaniei a marfurilor supuse dreptului de import da nastere datoriei vamale la import, conform art.224 alin.2 din Codul vamal.

Debitori ai acestei datorii, printre altii, sunt si orice persoana care a cumparat sau a detinut marfurile in cauza si care stia sau trebuia sa stie, in momentul achizitionarii sau primirii marfurilor, ca acestea au fost introduse ilegal, conform art.224 alin.3 lit.c din Codul vamal.

In consecinta, in considerarea celor anterior expuse, rezulta ca in momentul introducerii, chiar ilegale, pe teritoriul Romaniei de produse (bunuri sau marfuri) accizabile care, totodata trebuie supuse unui regim vamal, se nasc in persoana autorului faptei; doua obligatii fiscale, respectiv datoria vamala si acciza. Acestea sunt, de altfel, expresii ale valorilor sociale ocrotite prin cele doua legi speciale, Codul fiscal si cel vamal, inclusiv prin norme cu caracter penal.

Incalcarea acestor valori sociale prin savarsirea unor fapte care indeplinesc conditiile prevazute de art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal, respectiv de art.270 alin.3 din Codul vamal, tinand seama si de caracterul de legi speciale al acestor acte normative este argumentul pentru retinerea celor doua infractiuni in concurs ideal.

In consecinta, pledeaza pentru retinerea concursului ideal de infractiuni valorile sociale diferite ocrotite prin cele doua legi cu caracter special (regimul fiscal si cel vamal), absenta unitatii de interes juridic protejat.

Acestea sunt, totodata, si argumente care exclud un raport de absorbtie intre cele doua infractiuni, in oricare dintre variante (a infractiunii prevazute de art.270 alin.3 din Codul vamal in infractiunea prevazuta de art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal si invers). La aceste argumente se adauga si faptul ca oricare dintre infractiunile mentionate se poate, in abstracto, consuma fara absorbtia celeilalte datorita elementelor de diferenta situate la nivelul obiectului material (cel al infractiunii de contrabanda, desi il include pe cel al infractiunii prevazute de art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal, este mai larg decat acesta, nefiind circumscris exclusiv produselor accizabile, ci tuturor bunurilor sau marfurilor care trebuie supuse unui regim vamal; al premisei atasate acestui obiect - in cazul contrabandei, acela de a proveni din aceasta si care nu este necesar in cazul infractiunilor reglementate de Codul fiscal), al subiectului activ care, in cazul infractiunii de contrabanda, este supus conditiei de a cunoaste provenienta ilicita a bunurilor sau marfurilor, conditie indiferenta in cazul infractiunilor reglementate de Codul fiscal.

Retinand in concurs ideal infractiunea prevazuta de art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal si art.270 alin.3 din Codul vamal, autorul, condamnat sub aceasta incadrare juridica, va fi obligat si la plata accizei si datoriei vamale, obligatii care ii incumba si care sunt exigibile astfel cum s-a aratat in cele ce preced.

Faptul recuperarii sumelor ce reprezinta obiectul obligatiei fiscale (acciza), respectiv vamale exclude posibilitatea retinerii, in concurs, si a infractiunii de evaziune fiscala, prevazuta de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005.

Aceasta infractiune incrimineaza ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile daca s-a realizat in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Conform art.2 lit.e din Legea nr.241/2005, obligatii fiscale sunt cele prevazute exclusiv de Codul fiscal si de procedura fiscala, printre acestea regasindu-se si acciza (art.2 lit.g din Codul fiscal).

Or, sustragerea de la plata accizei, prin ascunderea bunului sau sursei impozabile sau taxabile, se realizeaza intr-o maniera particulara prin savarsirea infractiunii prevazute de art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal. Intr-adevar, aceasta infractiune este o modalitate faptica de savarsire a infractiunii prevazute de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005 (detinerea in afara antrepozitului fiscal de produse accizabile, pentru care accizele nu au fost percepute conform legii, fapt ce face exigibila obligatia de plata a accizei reprezinta o ascundere a bunului taxabil in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale), insa ea a fost reglementata distinct, printr-o norma cu caracter special care va exclude de la aplicare norma cu caracter general, respectiv art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005.

Retinerea ambelor infractiuni, atat a art.2961 alin.1 lit.l din Legea nr.571/2003, cat si a art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005 ar avea caracter redundant, ilustrand un concurs de calificari sau de texte care se rezolva prin aplicarea principiului specialia generalibus derogant.

Concluzia de mai sus nu este infirmata nici de faptul ca infractiunea din Codul fiscal nu prevede expres cerinta scopului sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale, cerinta regasita doar in continutul constitutiv al infractiunii prevazute de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005.

Intr-adevar, formal, aceasta cerinta nu apare in continutul constitutiv al infractiunii prevazute de art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal, insa este consubstantiala acestuia. Argumentul il constituie art.20621 alin.2 din Codul fiscal, interpretarea acestuia. Potrivit acestei dispozitii legale, cand acciza nu a fost platita, detinerea produselor accizabile poate avea loc doar intr-un antrepozit fiscal. Per a contrario, detinerea produselor accizabile in afara antrepozitului fiscal presupune o acciza neplatita.

Existand, conform art.20621 alin.2 din Codul fiscal, obligatia detinerii de produse accizabile cu acciza neplatita exclusiv in cadrul antrepozitului fiscal, incalcarea sa, prin detinerea unor astfel de produse in afara antrepozitului fiscal, semnifica intentia si scopul sustragerii de la plata accizei.

De altfel, nici pentru argumentul recuperarii datoriei vamale nu poate fi retinuta infractiunea de evaziune fiscala, prevazuta de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005. Asa cum s-a precizat anterior, aceasta infractiune incrimineaza fapta de ascundere a bunului ori a sursei impozabile sau taxabile daca urmareste sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale, obligatii care, conform art.2 lit.l din Legea nr.241/2005 sunt numai cele prevazute de Codul fiscal si de procedura fiscala.

Or, datoria vamala este reglementata de Codul vamal, iar nu de cel fiscal, ratiune pentru care nu sunt intrunite elementele continutului constitutiv al infractiunii prevazute de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, respectiv nu este realizat caracterul obligatiilor a caror eludare/sustragere circumscrie scopul acestei infractiuni .

De altfel, datoria vamala nu va ramane nerecuperata, aceasta realizandu-se prin incadrarea faptei in dispozitiile art.270 alin.3 din Codul vamal.

Pentru neretinerea si a infractiunii prevazute de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, urmeaza a fi retinute si urmatoarele argumente. Astfel, detinerea produselor accizabile in afara antrepozitului fiscal, nemarcate, peste limita prevazuta de lege, stiind ca provin din contrabanda, reprezinta o activitate ilicita. Or, a considera ca orice venituri, licite sau ilicite, sunt supuse impozitelor extinde excesiv incidenta legii privind evaziunea fiscala deoarece presupune obligatia autodenuntarii pentru persoanele care comit infractiuni din care realizeaza venituri. In ipoteza de fata, sursa potential generatoare de venit este insasi activitatea infractionala care intruneste elementele constitutive ale infractiunilor prevazute de art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal si art.270 alin.3 din Codul vamal.

Infractiunea de evaziune fiscala, prevazuta de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, nu poate fi retinuta ori de cate ori veniturile nedeclarate provin din savarsirea unor infractiuni . O asemenea ipoteza este posibila numai in masura in care exista o dispozitie legala expresa in acest sens (de pilda, art.17 lit.g din Legea nr.78/2000 care incrimineaza evaziunea fiscala comisa in legatura cu infractiunile de coruptie), ceea ce in cauza de fata nu exista.

In considerarea argumentelor prezentate, apreciez ca ``incadrarea juridica a faptei persoanei fizice care detine in afara antrepozitului fiscal (desi nu are calitatea de antrepozitar autorizat), peste limitele prevazute de lege, produse accizabile nemarcate si care provin din contrabanda``, este cea a unui concurs ideal intre infractiunea prevazuta de art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal (Legea nr.571/2003) si art.270 alin.3 din Codul vamal (Legea nr.86/2006).


[1] Sesizarea a fost transmisa Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie cu adresa nr.4/S.U/2013 din 27 mai 2013 si inregistrata sub nr. de mai sus la 29 mai 2013.




Citeşte mai multe despre:    Accize    Contrabanda    Codul fiscal    Concurs ideal    Legea 241/2005



Comentează: Incadrarea juridica a faptei persoanei fizice care detine produse accizabile in afara antrepozitului fiscal
Alte Titluri

Care sunt riscurile persoanelor care trec vama cu marfuri de contrabanda sau fara documente?
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Care sunt riscurile persoanelor care trec vama cu marfuri fara documente?
Sursa: EuroAvocatura.ro

Competenta tribunalului in materie penala. Art. 36 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Declaratiile fiscale care pot fi depuse online
Sursa: EuroAvocatura.ro

Punerea in libera circulatie si distrugerea "marfurilor contrafacute"
Sursa: EuroAvocatura.ro

Lipsa de diligenta a autoritatilor vamale nationale poate crea o situatie speciala care sa justifice remiterea unei datorii vamale
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Sentinta nr. 263/CA/2016 -Actiune in Contencios administrativ S.D. - S.A. impotriva Guvernului Romaniei si intervenientului Ministerul Finantelor Publice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea

Decizia C.C.R. nr. 331/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 72/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2331 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala si ale art. 350 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Confiscare extinsa. Infractiune prevazuta in art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 129/A din 30 martie 2016