Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Noul Cod de procedura Penala (Comparatii cu vechiul Cod) » Recursul in casatie. Art. 433 - 451 - NCPP

Recursul in casatie. Art. 433 - 451 - NCPP

  Publicat: 13 Nov 2013       11012 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Noul Cod de procedura Penala (Comparatii cu vechiul Cod)  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
TITLUL III: Judecata

CAPITOLUL V: Caile extraordinare de atac

SECTIUNEA 1: Recursul in casatie

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Moment al procesului, care marcheaza terminarea discutiilor contradictorii ale partilor, intrucat constituie un moment de referinta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Fapta care constituie, dupa caz, potrivit legii penale: a) o modalitate de savarsire a unor infractiuni cum ar fi ;nerespectarea regimului armelor si munitiilor, .
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (ex. arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).

Art. 433: Scopul recursului in casatie si instanta competenta
Recursul in casatie urmareste sa supuna Inaltei Curti de Casatie si Justitie judecarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile.


Art. 434: Hotararile supuse recursului in casatie
(1)Pot fi atacate cu recurs in casatie deciziile pronuntate de curtile de apel, ca instante de apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.
(2)Nu pot fi atacate cu recurs in casatie:
a)sentintele in privinta carora persoanele prevazute la art. 409 nu au folosit calea de atac a apelului ori cand apelul a fost retras, daca legea prevede aceasta cale de atac. Persoanele prevazute la art. 409 pot declara recurs in casatie impotriva deciziei pronuntate in apel, chiar daca nu au folosit apelul, daca prin decizia pronuntata in apel a fost modificata solutia din sentinta si numai cu privire la aceasta modificare;
b)deciziile pronuntate in apel de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c)incheierile pronuntate in materia masurilor preventive si a altor masuri procesuale;
d)hotararile definitive pronuntate in materia plangerilor impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata, cand plangerea a fost respinsa, cele privind cererile de revizuire sau de redeschidere a procesului penal in cazul judecarii in lipsa persoanei condamnate, respinse, precum si cele in materia executarii pedepselor sau a reabilitarii.
(3)Recursul in casatie exercitat de procuror impotriva hotararilor prin care s-a dispus achitarea inculpatului nu poate avea ca scop obtinerea condamnarii acestuia de catre instanta de recurs in casatie.


Art. 435: Termenul de declarare a recursului in casatie
Recursul in casatie poate fi introdus de catre parti sau procuror in termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei instantei de apel.


Art. 436: Declararea recursului in casatie
(1)Pot formula cerere de recurs in casatie:
a)procurorul, in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
b)inculpatul, in ceea ce priveste latura penala si latura civila, impotriva hotararilor prin care s-a dispus condamnarea sa sau incetarea procesului penal;
c)partea civila si partea responsabila civilmente, in ceea ce priveste latura civila, iar referitor la latura penala, in masura in care solutia din aceasta latura a influentat solutia in latura civila.
(2)Inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot formula cerere de recurs in casatie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3)Pana la inchiderea dezbaterilor la instanta de recurs, partile si procurorul isi pot retrage recursul in casatie declarat. Retragerea trebuie sa fie facuta personal de parte sau prin mandatar special, iar daca partea se afla in stare de detinere, printr-o declaratie atestata sau consemnata intr-un proces-verbal de catre conducerea locului de detinere . Declaratia de retragere se poate face fie la instanta a carei hotarare a fost atacata, fie la instanta de recurs.
(4)Reprezentantii legali pot retrage recursul in casatie cu respectarea, in ceea ce priveste latura civila, a conditiilor prevazute de legea civila. Inculpatul minor nu poate retrage recursul in casatie declarat personal sau de reprezentantul sau legal.
(5)Recursul in casatie declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior.
(6)Decizia instantei de apel prin care a fost respins apelul nu poate fi atacata cu recurs in casatie de persoanele care nu au exercitat calea de atac a apelului ori cand apelul acestora a fost retras.


Art. 437: Motivarea recursului in casatie
(1)Cererea de recurs in casatie se formuleaza in scris si va cuprinde:
a)numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii, numele, prenumele si domiciliul profesional al avocatului sau, dupa caz, numele si prenumele procurorului care exercita recursul in casatie, precum si organul judiciar din care acesta face parte;
b)indicarea hotararii care se ataca;
c)indicarea cazurilor de recurs in casatie pe care se intemeiaza cererea si motivarea acestora;
d)semnatura persoanei care exercita recursul in casatie si/sau semnatura avocatului.
(2)La cerere se anexeaza toate inscrisurile invocate in motivarea acesteia.


Art. 438: Cazurile in care se poate face recurs in casatie
(1)Hotararile sunt supuse casarii in urmatoarele cazuri:
1.in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei;
2.hotararea a fost pronuntata de alt complet decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
3.instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
4.judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;
5.judecata a avut loc in lipsa avocatului, cand asistenta juridica a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
6.sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;
7.inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;
8.in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal;
9.hotararea cuprinde motive contradictorii ori motive straine de natura cauzei sau exista o contradictie intre considerentele si dispozitivul hotararii;
10.instanta nu a procedat la audierea inculpatului prezent, daca audierea era legal posibila;
11.nu s-a constatat gratierea sau in mod gresit s-a constatat ca pedeapsa aplicata inculpatului a fost gratiata;
12.s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege;
13.instanta si-a intemeiat hotararea pe probe pentru care a fost aplicata sanctiunea excluderii sau in mod gresit s-a aplicat sanctiunea excluderii cu privire la probe legal administrate;
14.instanta nu s-a pronuntat asupra unuia sau mai multor motive de apel.
(2)Cazurile prevazute la alin. (1) pot constitui temei al casarii hotararii doar daca nu au fost invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori daca, desi au fost invocate, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.
(3)In cazul in care cererea de recurs in casatie a fost respinsa, partea sau procurorul care a declarat recursul in casatie nu mai poate formula o noua cerere impotriva aceleiasi hotarari, indiferent de motivul invocat.


Art. 439: Procedura de comunicare
(1)Cererea de recurs in casatie impreuna cu inscrisurile anexate se depun la instanta a carei hotarare se ataca.
(2)Presedintele instantei a carei hotarare se ataca ori judecatorul delegat de catre acesta va comunica procurorului si partilor copii de pe cererea de recurs in casatie si celelalte inscrisuri doveditoare, cu mentiunea ca se pot depune concluziile scrise in termen de 10 zile de la primirea comunicarilor, la aceeasi instanta.
(3)Nedepunerea de catre parti si procuror de concluzii scrise nu impiedica judecarea recursului in casatie.
(4)In termen de 5 zile de la depunerea concluziilor scrise sau de la expirarea termenului de depunere a acestora, presedintele instantei sau judecatorul delegat de catre acesta va inainta Inaltei Curti de Casatie si Justitie dosarul cauzei, cererea de recurs in casatie, inscrisurile anexate, dovezile de comunicare efectuate, precum si, dupa caz, concluziile scrise.
(5)In cazul in care nu este indeplinita procedura de comunicare prevazuta la alin. (2) si (4) ori daca aceasta nu este completa, magistratul-asistent de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, desemnat cu verificarea indeplinirii procedurii de comunicare si de intocmire a raportului referitor la cererea de recurs in casatie, va indeplini sau va completa, dupa caz, procedura .


Art. 440: Admiterea in principiu
(1)Admisibilitatea cererii de recurs in casatie se examineaza in camera de consiliu de un complet format din un judecator, dupa depunerea raportului magistratului-asistent si atunci cand procedura de comunicare este legal indeplinita.
(2)Daca cererea de recurs in casatie nu este facuta in termenul prevazut de lege sau daca nu s-au respectat dispozitiile art. 434, 437 si 438 ori daca cererea este vadit nefondata, instanta respinge, prin incheiere definitiva, cererea de recurs in casatie.
(3)Daca cererea de recurs in casatie a fost retrasa, instanta ia act de retragere, prin incheiere .
(4)In cazul in care instanta constata ca cererea indeplineste conditiile prevazute la art. 434-438, dispune prin incheiere admiterea in principiu a cererii de recurs in casatie si trimite cauza in vederea judecarii recursului in casatie.


Art. 441: Suspendarea executarii
(1)Instanta care admite in principiu cererea de recurs in casatie sau completul care judeca recursul in casatie poate suspenda motivat, in tot sau in parte, executarea hotararii, putand impune respectarea de catre condamnat a uneia dintre obligatiile prevazute la art. 215 alin. (1) si (2).
(2)In cazul in care persoana condamnata nu respecta obligatiile impuse prin incheiere, completul care va judeca recursul in casatie, din oficiu sau la cererea procurorului, poate dispune revocarea masurii suspendarii si reluarea executarii pedepsei.
(3)Aducerea la indeplinire a dispozitiilor de suspendare a executarii hotararii si supravegherea respectarii obligatiilor impuse se fac prin instanta de executare .


Art. 442: Efectul devolutiv si limitele sale
(1)Instanta judeca recursul in casatie numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de recurs in casatie si numai in raport cu calitatea pe care recurentul o are in proces.
(2)Instanta de recurs in casatie examineaza cauza numai in limitele motivelor de casare prevazute la art. 438, invocate in cererea de recurs in casatie.


Art. 443: Efectul extensiv si limitele sale
(1)Instanta examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs in casatie sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.
(2)Procurorul, chiar dupa expirarea termenului de recurs in casatie, poate cere extinderea recursului in casatie declarat de el in termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea.


Art. 444: Neagravarea situatiei in propriul recurs in casatie
(1)Instanta, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat recursul in casatie.
(2)In recursul in casatie declarat de procuror in favoarea unei parti, instanta de recurs in casatie nu poate agrava situatia acesteia.


Art. 445: Prezenta partilor si a procurorului
(1)Judecarea recursului in casatie admis in principiu se face cu citarea partilor. Dispozitiile art. 90 si art. 93 alin. (5) se aplica in mod corespunzator.
(2)Participarea procurorului la judecarea recursului in casatie este obligatorie.


Art. 446: Judecarea recursului in casatie
(1)Presedintele completului da cuvantul recurentului, apoi intimatului si procurorului. Daca intre recursurile in casatie declarate se afla si recursul procurorului, primul cuvant il are acesta.
(2)Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.


Art. 447: Verificarea legalitatii hotararii
Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cazurilor de recurs in casatie invocate prin cerere de procuror sau de parti, verificand exclusiv legalitatea hotararii atacate.


Art. 448: Solutiile la judecata recursului in casatie
(1)Instanta, judecand recursul in casatie, pronunta una dintre urmatoarele solutii:
1.respinge recursul in casatie, mentinand hotararea atacata, daca recursul in casatie este nefondat;
2.admite recursul in casatie, casand hotararea atacata, si:
a)il achita pe inculpat sau dispune incetarea procesului penal ori inlatura gresita aplicare a legii;
b)dispune rejudecarea de catre instanta de apel ori de catre instanta competenta material sau dupa calitatea persoanei, daca sunt incidente celelalte cazuri de casare prevazute la art. 438.
(2)Daca recursul in casatie vizeaza gresita solutionare a laturii civile, instanta, dupa admiterea recursului, inlatura nelegalitatea constatata sau dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost casata, in conditiile alin. (1) pct. 2 lit. b).
(3)In cazul prevazut la alin. (1) pct. 2 lit. a) instanta de recurs in casatie desfiinteaza si hotararea primei instante, daca se constata aceleasi incalcari de lege ca in decizia recurata.
(4)In cazul in care condamnatul se gaseste in cursul executarii pedepsei, instanta, admitand recursul in casatie si pronuntand casarea cu trimitere, dispune asupra starii de libertate a acestuia, putand lua o masura preventiva.


Art. 449: Desfiintarea hotararii si continutul deciziei
(1)In caz de admitere a recursului in casatie, hotararea atacata se caseaza in limitele prevazute la art. 442 si 443.
(2)Hotararea poate fi desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai in ceea ce priveste latura penala sau civila, daca aceasta nu impiedica justa solutionare a cauzei.
(3)Decizia instantei de recurs in casatie trebuie sa cuprinda, in partea introductiva, mentiunile prevazute la art. 402, iar in expunere, temeiurile de drept care au dus la respingerea sau admiterea recursului in casatie. Dispozitivul trebuie sa cuprinda solutia pronuntata de instanta de recurs in casatie, data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
(4)Cand s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie sa indice care este ultimul act procedural ramas valabil de la care procesul penal trebuie sa isi reia cursul.


Art. 450: Limitele judecarii
(1)Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de recurs in casatie, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la admiterea recursului in casatie.
(2)Cand hotararea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, instanta se pronunta in limitele in care hotararea a fost casata.


Art. 451: Procedura de rejudecare
Rejudecarea cauzei dupa casarea hotararii atacate se desfasoara potrivit dispozitiilor cap. II sau III din titlul III al partii speciale, care se aplica in mod corespunzator.




Citeşte mai multe despre:    Noul cod de procedura penala    Procedura de rejudecare    Recurs in casatie    Verificarea legalitatii hotararii    Admiterea in principiu    Judecarea recursului in casatie    Efectul devolutiv    Efectul extensiv



Comentează: Recursul in casatie. Art. 433 - 451 - NCPP
Alte Titluri

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Termenul de motivare a apelului in procesul penal
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Importanta distinctiei dintre proba, mijloc de proba si procedeu probatoriu in procesul penal
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Judecarea cauzei in cazul recunoasterii vinovatiei
Sursa: EuroAvocatura.ro

RECHIZITORIUL conform Noului cod de procedura penala
Sursa: EuroAvocatura.ro

ORDONANTA de restituirea pentru completarea urmaririi penale
Sursa: EuroAvocatura.ro

ORDONANTA renuntare la urmarire penala dupa inceperea urmaririi penale cand autorul faptei nu este cunoscut
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Cerere de revizuire sub aspectul laturii civile a unei decizii penale pronuntata sub imperiul vechiului Cod de procedura penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 249 din 3 februarie 2016

Inadmisibilitatea cererii de revizuire formulate impotriva unei hotarari judecatoresti nedefinitive
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 63/A din 19 februarie 2016

Recurs in casatie admis pe motiv ca s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, decizia nr. 124/RC din 8 aprilie 2015

Declararea recursului prin e-mail
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 570 din 15 februarie 2011

Exceptia nulitatii tuturor actelor de urmarire penala. Exceptia neregularitatii actului de sesizare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.708 din data 06.11.2009