Decizia nr. 271/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de L.F.C. in Dosarul nr. XXXX/109/2016 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie . Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal se constata lipsa autoarei exceptiei. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea, ca inadmisibila, a exceptiei de neconstitutionalitate. Arata ca autorul exceptiei doreste modificarea dispozitiilor de lege criticate pornind de la o situatie particulara, aceea referitoare la exercitarea apelului impotriva sentintei prin care s-a respins cererea de revizuire. Or, revizuirea este o cale extraordinara de atac, legiuitorul putand, in considerarea acestui aspect, sa dispuna reguli distincte de solutionare. Pe de alta parte, sustinerea autorului exceptiei nu este intemeiata, intrucat chiar si in aceasta ipoteza, partea in cauza nu ar fi lipsita de dublu grad de jurisdictie. In masura in care instanta de apel considera ca, in mod gresit, s-a respins ca inadmisibila cererea de revizuire, dispune admiterea in principiu si trimiterea cauzei la instanta de fond pentru solutionarea cererii de revizuire.

C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
4. Prin Incheierea din 21 septembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/109/2016, Curtea de Apel Pitesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de L.F.C., cu ocazia solutionarii apelului declarat impotriva sentintei penale pronuntate de Tribunalul Arges.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine ca textul criticat "nu vizeaza, explicit, si situatia in care prima instanta, investita cu o cerere (de exemplu, o cerere de revizuire), nu analizeaza si fondul cererii (o respinge ca inadmisibila), aspect care face ca instanta de apel, ulterior admiterii apelului si desfiintarii hotararii atacate sa nu aiba temei legal de trimitere a cauzei, pentru judecarea fondului, la prima instanta". Prin urmare, instanta de apel este constransa ca, ulterior efectuarii cercetarii judecatoresti, sa statueze si cu privire la fondul cauzei, referitor la infractiunile deduse judecatii, in prima si ultima instanta. Or, aceasta chestiune este contrara prevederilor art. 20 din Constitutie, prin raportare la art. 6 din Conventie si la art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventie . "Chiar daca in practica judiciara si in literatura de specialitate s-a aratat, in mod constant, ca intr-o astfel de situatie, instanta de control judiciar trebuie sa trimita cauza spre rejudecare la prima instanta, aceasta interpretare, desi normala si in acord cu litera si spiritul Conventiei, nu corijeaza defectuozitatea textului art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala".
6. Curtea de Apel Pitesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Calea de atac a apelului are un caracter devolutiv si actualele reglementari, chiar in ipoteza in care instanta pronunta o hotarare in baza dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala, permit instantei de control judiciar sa realizeze o examinare completa, in fond a cauzei, prin aceasta neaducandu-se atingere principiului dublului grad de jurisdictie. Mai mult decat atat, actualele reglementari in materie, chiar si in domeniul institutiei caii extraordinare de atac a revizuirii, cuprind principiul dublului grad de jurisdictie, in sensul solutionarii cauzei in prima instanta si in apel. Solutiile pe care prima instanta le poate pronunta in apel, inclusiv in cazul desfiintarii hotararii primei instante, nu aduc atingere dreptului la un proces echitabil, sub forma dublului grad de jurisdictie.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
8. Guvernul apreciaza ca, intrucat prin Sentinta penala a Tribunalului Arges a fost respinsa cererea de revizuire ca inadmisibila, revizuenta a declarat apel impotriva acesteia, iar cu ocazia solutionarii apelului a invocat prezenta exceptie de neconstitutionalitate. Potrivit dispozitiilor tezei a doua a art. 459 alin. (7) din Codul de procedura penala, "sentinta prin care este respinsa cererea de revizuire, dupa analiza admisibilitatii in principiu, este supusa aceleiasi cai de atac ca si hotararea la care se refera revizuirea". De asemenea, conform art. 408 alin. (1) din acelasi act normativ, numai sentintele [hotararile prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza - art. 370 alin. (1) din Codul de procedura penala] pot fi atacate cu apel. Or, intrucat in speta revizuirea priveste o decizie a instantei de apel, iar apelul impotriva unei decizii pronuntate in apel este inadmisibil, in raport cu prevederile art. 29 alin. (1) si (5) din Legea nr. 47/1992, Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, aceasta neavand legatura cu solutionarea cauzei. In acest sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, statuand ca "exceptia de neconstitutionalitate ridicata intr-o actiune ab initio inadmisibila este, de asemenea, inadmisibila in conditiile in care nu sunt contestate chiar dispozitiile legale care determina o atare solutie in privinta cauzei in care a fost ridicata exceptia . Aceasta, deoarece, indiferent de solutia pronuntata de Curtea Constitutionala referitor la exceptia de neconstitutionalitate ridicata intr-o cauza ab initio inadmisibila, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauza.
9. In subsidiar, Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Conform dispozitiilor art. 459 alin. (5) din Codul de procedura penala, in etapa verificarii admisibilitatii in principiu a cererii de revizuire, instanta nu se pronunta asupra fondului cauzei penale, ci asupra indeplinirii sau neindeplinirii in speta a cerintelor prevazute de art. 459 alin. (3) din acelasi act normativ. Astfel, in aceasta etapa, instanta examineaza daca: (i) cererea a fost formulata in termen si de o persoana dintre cele prevazute la art. 455 din Codul de procedura penala; (ii) cererea a fost intocmita cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) si (3) din Codul de procedura penala; (iii) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale; (iv) faptele si mijloacele de proba in baza carora este formulata cererea nu au fost prezentate intr-o cerere anterioara de revizuire care a fost judecata definitiv si conduc, in mod evident, la stabilirea existentei unor temeiuri legale ce permit revizuirea . Intrucat, prin ipoteza, in sentinta de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibila instanta nu se pronunta nici asupra faptelor retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare, nici asupra actiunii civile, rezulta ca admiterea apelului impotriva acesteia nu va atrage rejudecarea fondului de catre instanta de apel, ci trimiterea cauzei pentru rejudecare primei instante. Asadar, si in acest caz, partile vor beneficia de dublul grad de jurisdictie in materie penala.
10. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
11. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
12. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala.
Dispozitiile criticate au fost modificate prin art. II pct. 107 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Dispozitiile criticate au urmatorul continut:
"Instanta, judecand apelul, pronunta una dintre urmatoarele solutii:
[...]
2. admite apelul si:
[...]
b) desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate, invocata de acea parte . Rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata se dispune si atunci cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra actiunii civile ori cand exista vreunul dintre cazurile de nulitate absoluta, cu exceptia cazului de necompetenta, cand se dispune rejudecarea de catre instanta competenta ."
13. Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului. Totodata, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventie .
14. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile art. 459 alin. (2) sunt incluse in partea speciala a Codului de procedura penala, titlul III "Judecata", capitolul V "Caile extraordinare de atac", sectiunea a 3-a destinata revizuirii. Analizand reglementarea de ansamblu, cuprinsa in art. 452-465 din noul Cod de procedura penala, Curtea a observat caracterul de cale extraordinara de atac al revizuirii, prin folosirea careia se pot inlatura erorile judiciare comise cu privire la faptele retinute printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, cauzate de necunoasterea de catre instanta a unor imprejurari de care depinde adoptarea unei hotarari conforme cu legea si adevarul.
15. Totodata, Curtea a retinut faptul ca solutionarea cererii de revizuire parcurge doua faze procesuale, respectiv cea a admisibilitatii in principiu, in care se examineaza indeplinirea conditiilor cerute de lege, si aceea a rejudecarii cauzei dupa admiterea in principiu. Existenta a doua faze procesuale in judecarea cererilor de revizuire este o solutie traditionala nu numai pentru procesul penal roman, examinarea admisibilitatii in principiu a cererii de revizuire fiind de natura a deschide sau nu cea de-a doua etapa a revizuirii - rejudecarea - in care, conform art. 461 alin. (1) din noul Cod de procedura penala, se aplica regulile privind judecarea in prima instanta.
16. Curtea a retinut ca procedura admisibilitatii in principiu a cererii de revizuire, reglementata in alin. (2) al art. 459 din Codul de procedura penala, este faza procesuala in care instanta verifica, in camera de consiliu, cu citarea partilor si cu participarea procurorului: daca cererea a fost formulata in termen si de o persoana avand calitatea procesuala prevazuta de art. 455 din Codul de procedura penala; daca au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale; daca faptele si mijloacele de proba in baza carora este formulata cererea nu au fost prezentate intr-o cerere anterioara de revizuire care a fost judecata definitiv si, totodata, daca acestea conduc, in mod evident, la stabilirea existentei unor temeiuri legale ce permit revizuirea; daca persoana care a formulat cererea s-a conformat cerintelor instantei si a completat cererea, in termenul stabilit de instanta, atat cu privire la cazurile de revizuire pe care se intemeiaza, la mijloacele de proba in dovedirea acestora, cat si cu privire la anexarea copiilor certificate de pe inscrisurile de care revizuentul intelege a se folosi in proces.
17. In cazul in care instanta constata ca sunt indeplinite conditiile enumerate anterior, dispune prin incheiere definitiva admiterea in principiu a cererii de revizuire, in caz contrar dispunand, prin sentinta, respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibila, aceasta din urma fiind supusa acelorasi cai de atac ca hotararea la care se refera revizuirea (Decizia nr. 255 din 7 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 361 din 26 mai 2015, paragrafele 12-15).
18. Avand in vedere aceste aspecte, Curtea retine ca, in conditiile in care hotararile la care se refera revizuirea sunt supuse caii de atac a apelului, atunci, potrivit art. 459 alin. (7) din Codul de procedura penala, si hotararea prin care, in cadrul etapei admisibilitatii in principiu, se respinge cererea de revizuire ca inadmisibila este supusa acestei cai de atac.
19. Solutionarea apelului impotriva incheierii prin care, in cadrul etapei admisibilitatii in principiu, s-a respins cererea de revizuire ca inadmisibila presupune fie pronuntarea unei decizii de respingere a acestuia, fie pronuntarea unei decizii de admitere prin care se caseaza sentinta primei instante si se rejudeca cauza sub aspectul elementelor ce fac obiectul etapei admiterii in principiu.
20. Solutionarea apelului impotriva sentintei prin care, in cadrul etapei admisibilitatii in principiu, s-a respins cererea de revizuire ca inadmisibila, are in vedere aceleasi elemente pe care prima instanta si-a intemeiat hotararea . Astfel, in acest cadru, instanta de apel va verifica cererea de revizuire doar sub aspectul regularitatii sale, respectiv al indeplinirii conditiilor in care poate fi exercitata, hotararile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifica, titularii cererii si termenul de introducere.
21. Curtea constata ca, in aceasta etapa, dispozitiile art. 421 si cele ale art. 459 alin. (7) din Codul de procedura penala trebuie, in mod esential, coroborate cu cele ale art. 458 din acelasi act normativ, care stabilesc instanta judecatoreasca competenta sa judece cererea de revizuire, si anume instanta care a judecat cauza in prima instanta sau, cand temeiul cererii de revizuire consta in existenta unor hotarari ce nu se pot concilia, instanta a carei competenta se determina potrivit dispozitiilor art. 44 din acelasi act normativ.
22. Curtea observa ca, desi nu este prevazuta expres in dispozitiile art. 421 din Codul de procedura penala solutia trimiterii cauzei instantei prevazute de art. 458 din Codul de procedura penala, ca urmare a admiterii apelului impotriva sentintei prin care, in cadrul etapei admisibilitatii in principiu, s-a respins cererea de revizuire ca inadmisibila, acest lucru se desprinde fara echivoc din coroborarea prevederilor procesual penale ale art. 421, 458 si art. 459 alin. (7). Astfel, solutionarea apelului in acest cadru priveste exclusiv examinarea admisibilitatii exercitarii unui drept, iar nu o judecata asupra temeiniciei solicitarii ce face obiectul exercitarii acelui drept, asadar nu vizeaza insasi solutionarea caii extraordinare de atac a revizuirii (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 79 din 6 martie 2015, Decizia nr. 382 din 7 octombrie 2016, Decizia nr. 73 din 28 martie 2018, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, prin care s-au admis apelurile declarate de revizuenti, s-au desfiintat in totalitate sentintele si, rejudecand, s-au admis in principiu cererile de revizuire si s-au trimis cauzele la instantele judecatoresti ce au pronuntat sentintele apelate in vederea judecarii cererii de revizuire).
23. Avand in vedere aceste aspecte, Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala este neintemeiata, urmand sa o respinga in consecinta.
24. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de L.F.C. in Dosarul nr. XXXX/109/2016 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie si constata ca dispozitiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta din data de 23 aprilie 2019.