Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Afaceri, Crime si Procese celebre » Afacerea SKODA - Romania si Cehoslovacia

Afacerea SKODA - Romania si Cehoslovacia

  Publicat: 01 Jan 2008       9673 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Afaceri, Crime si Procese celebre  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Coruptia, in sens larg, reprezinta folosirea abuziva a puterii incredintate, fie in sectorul public fie in cel privat, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Afacerea SKODA – cum a fost numita in presa vremii a ramas cunoscuta in istoria proceselor celebre din Romania perioadei interbelice – a fost una dintre afacerile in care escrocheria si coruptia au atins culmi inimaginabile, in dauna Statului roman si a contribuabilului de rand.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Legatura juridico-politica permanenta ce exista intre stat si cetatean se numeste cetatenie.In societatea noastra se discuta pe larg problema cetateniei.
Infractiune care face parte din grupul de infractiuni contra sigurantei statului,
Situatie a unei piete pe care nu exista decat un singur vanzator (monopolist) care, data fiind absenta concurentei, detine o putere de piata extrem de puternica, echivalenta cu existenta unei pozitii dominante.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Un contract individual de munca de tip particular, incheiat pe durata determinata, in temeiul caruia o persoana fizica, denumita ucenic,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Timp de mai bine de un an incepand din primavara lui 1933, marile ziare din tara noastra au publicat in paginile lor cu lux de amanunte nenumarate articole privind scandalul izbucnit in jurul lui Bruno Seletzky, reprezentantul uzinei SKODA la Bucuresti. Ziarul Adevarul scria la 1 iulie 1923 “Nici o afaceredin cate cunoaste cronica scandalurilor politice de la noi nu a produs atata valva si nu a dat atatea pagini de senzational cu afacerea Skoda”.

Fundalul afacerii Skoda a fost constituit de comenzile militare facute de Romania in strainatate in vederea dotarii armatei, prilej cat se poate mai nimerit pentru unii politicieni romani sa isi rotunjeasca averile fara scrupule, subminand interesele tarii. Referindu-se la aceasta situatie deplorabila, generalul Rujinski nu se sfia sa afirme intr-o sedinta a senatului, la inceputul lunii aprilie 1933, ca …”oriunde exista un samsar exista un spert, oriunde exista spert, sunt si oamenii slabi care pot fi la indemana acestui spertar.”

In cazul afacerii SKODA “oamenii slabi” apartineau, potrivit presei vremii unui partid politic de guvernamant. Slabiciunea acestor oameni, in fond politicieni verosi, se manifesta doar atunci cand era vorba de banii statului, nu de propriul lor buzunar. Acestia alcatuiau o clica de spertari, mai mari si mai mici,constituiti din aventurieri de talie intenationala cum a fost cazul lui bruno Seletzky si politicieni romani corupti si sfarsind cu militari ce indeplineau functii de raspundere; dupa unele inormatii, firele afacerii conduceau chiar pana la palatal regal…

Fundalul afacerii SKODA a fost constituit de comenzile militare intentionate de a fi facute in Romania in strainatate. Se stie ca la inceputul deceniului al treilea, data fiind conjuncture politica europeana si situatia in care se gasea Romania, cercurile guvernamentale romanesti erau preocupate de a gasi o solutie optima problemei inzestrarii armatei cu tehnica de lupta moderna. Prin urmare, forurile competente studiau posibilitatile comandarii in strainatate a furniturilor necesare. Dar, asa cum se dovedise si in cazul altor tari, era valabil faptul ca incheierea unor tranzactii de comenzi militare putea oferi prilejul unor afaceri veroase.

Dar sa urmarim principalele momente care au configurat aceasta afacere. Pe la sfarstul anului 1922 isi face aparitia in Romania in calitate de sef al reprezentantei Uzinelor Skoda, numitul Bruno Seletzky. Nascut in Polonia , la Zakopane, a trait peste doua decenii in Austria dupa care a trecut in Cehoslovacia, unde s-a angajat sa lucreze intr-o uzina de armament apartinand Uzinelor Skoda. Tin sa mentionam ca inca de la venirea sa in tara sanoastra, Bruno Seletzky a atras atentia organelor de contrainformatii romanesti, fapt care, din nefericire, a ramas fara urmari, datirta relatiilor pe care seletzky a stiut in cele din urma sa si le creeze la cele mai neasteptate nivele si pecare sa le utilizeze in folosul sau, la momentul oportun.

Asa a ajuns sa fie director al reprezentantei uzinelor SKODA la Bucuresti.
Datorita experientei acumulate in uzinele de armament din Cehoslovacia, el s-a remarcat caun bun cunoscator al tehnicii militare si al posibilitailor de modernizare a vechiului armament, care era in dotarea armatei romane, fiind in nenumarate randuri invitat de autoritatile militare la Depozitul de armament, la Arsenalul armatei, pentru a examina tehnica militara de provenienta straina si a-si spune parerea in privinta eventualelor modificari ce s-ar fi putut aduce armamentului din dotare, spre a li se inbunatati calitatile, ca si pentru contractarea unor tiuri noi de armament. Cu acest prilej a avut posibilitatea sa afle o serie de secrete militare privitoare la inzestrarea armatei romane. Seletzky a reusit sa cucereasca simpatia multor ofiteri superiori si personae influente, creind in jurul sau o atmosfera binevoitoare, in care nu lipseau elogiile privind competenta sa. El a lasat sa circule zvonul ca ar intentiona chiar sa solicite cetatenia romana. Cei care au cazut in plasa tesuta cu abilitate de seletzky nu au intarziat sa emita parerea ca acesta ar merita chiar sa fie recompensat cu o decoratie pentru loialitateafata de statul roman.

Aceasta era atmosfera ce a favorizat pe reprezentantul uzinelor SKODA sa se lanseze in afaceri necinstite de mare anvergura, incalcand systematic legile statului roman. Pentru a-si putea desfasura netulburat tranzactiile veroase, Seletzky a apelat la relatiile de care aminteam, reusind sa obtina autorizatia de a se ocupa in Romania cu vanzarea armamentului reconditionat si a masinilor agricole rovenite din import. O a doua latura a activitatii lui Seletzky era spionajul military. Fiind la current cu toate demersurile ce se faceau pentru satisfacerea nevoilor militare ale Romaniei, el lucra pentru crearea unui monopol in favoarea SKODEI, impiedicand concurarea acesteia, fie din partea unor firme romane importante, fie a altor firme din afara.

Reprezentantul uinelor SKODA pentru a-si atinge scopurile, a impartit comisioane importante nu numai functionarilor si tehnicienilor civili si militari insarcinati cu urmarirea contractelor incheiate cu uzinele Skoda, ci si altor persoane care ocupau functii importante in aparatul de stat sau in organelle de conducreale unor partied politice. Concomitent, s-au incheiat in aceasta perioada cu uzinele Skoda numeroase contracte in anii: 1922, 1927, 1929 si 1930. La incheierea fiecarei comenzi s-au gasit si profitori carenu s-au sfiit sa-si rotunjeasca averile pe seama statului roman.

In luna noiembrie 1928, Seletzky a fost invitat sa intocmeasca un studio privind modernizarea armamentului romanesc, pe care il efectueaza intr-un timp record si astfel, in luna mai 1929 oferta uzinelor SKODA pentru furnizarea de armament statului roman era deja pe cale de a se perfecta. La scurt timp dupa aceasta, are loc o sedinta a oficialitatilor romane, avand acelasi scop – al inzestrarii armatei romane. Printer participanti se numarau primul ministru Iuliu Maniu, ministrul apararii nationale, generalul Cihoschi, precum si o serie de ofiteri superiori de specialitate. Cu acest prilej s-a luat hotararea de a comanda la uzinele SKODA o parte din munitiile si armamentul necesar inzestrarii tarii spre a o face apta sa faca fata unei agresiuni militare. In ceea ce priveste piesele de artilerie grea, urma sa se faca comanda acestora in Franta. In acest scop a fost trimisa in Franta o delegatie de experti militari care, in referatul intocmit, a comuniat insa conducerii Ministerului Apararii Nationale informatia falsa ca tunurile fabricate la uzinele franceze “Schneider” erau cu cca 60.000 dolari mai scumpe decat cele oferite de “Skoda”. Toata aceasta inscenare s-a datorat jocului de culise regizat cu abilitate deSeletzky, cu alte cuvinte ea a fost urmarea “atentiilor” grase pe care acesta in urma le-a distribuit cu larghete factorilor responsabili de incheierea afacerii, iar in urma acestui raport fals Ministerul Apararii Nationale se decide sa faca o comanda uzinelor “Skoda” la data de 17 martie 1930 privind munitii si armamente, inclusive artileria grea, in valoare de peste 5 miliarde lei, cifra foarte mare pentru acele vremuri. Prin acest contract, uzinele “Skoda” se angajau sa furnizeze armatei romane tancuri de camp si tunuri antiaeriene de 75 mm, obuziere de 100 mm model 1928 si obuziere de 150mm, precum si 181.138 proiectile pentru acestea. La toate cele mentionate se mai adaugau 444 chesoane, 688 care de transport, 180 carute port-teava etc.

Contractul mentionat, nr. 6.102 din 17 martie 1930, a fost incheiat avand numeroase clause defavorabile partii romane, iar reprezentantii autoritatilor militare si civile romanesti au procedat la incheierea acestuia fara consultarea organelor competente ce erauin masura sa se pronunte in privinta alegerii materialului si caracteristicilor precise ale armamentului. Cu totul neobisnuit a fost faptul ca o serie de organe precum Directia armamentului, Comitetul materialului, Directia tehnica si Consiliul superior al armatei, pana in preziua definitivarii formalitatilor nu au fost instiintate sin u li s-a cerut avizul privitor la aceasta comanda.

Ancheta facuta ulterior avea sa stabileasca faptul ca contractul a fost incheiat dupa un proiect elaborate de Seletzky si acceptat integral de ministrul apararii nationale, generalul Cihoschi, care l-a semnat fara sa adauge nici cea mai mica modificare. Mai mult, el nu era insotit , dupa cum era normal si se obisnuieste, de caiete de sarcini in care sa se specifice o serie de detalii. Cu asemenea vicii, contractul a generat dupa aceea o serie de neintelegeri si dificultati, mai ales in faza de executie a comenzii. Acest contract a adus statului roman n prejudiciu de 900 milioane lei, cifra rezultata din comparatia cu valoarea unui contract similar incheiat de Iugoslavia in aceeasi perioada (comparative cu contractul incheiat de iugoslavia, preul furniturilor pentru armata romana era cu 18-25% mai ridicat, difrenta care intra in buzunarele lui Seletzky). In acelasi timp nu trebuie uitat faptul ca uzinele Skoda si anterior alte numeroase contracte (in 1922, 1925) si acestea toate fusesera mai avantajoase.

Cum a fost oare posibila incheierea unor tranzactii atat de pagubitoare pentru statul roman? Explicatia consta in faptul ca Seletzky a impartit “comisioane” insemnate nu numai functionarilor si tehnicienilor civili si militari insarcinati cu urmarirea contractelor incheiate cu uzinele Skoda ci si a altor persoane care ocupau functii importante in aparatele de stat sau in organelle de conducere ale unor partied politice.

Prejudiciile ause statului roman nu se datorau lipsei de interes sau ignorantei factorilor de decizie din govern sau Ministerului de Razboi. Semnificativ in acest sens este documentul compromitator publicat de ziarul Dimineata din 22 septembrie 1933 sub titlul Un document in afacerea Skod, defapt o scrisoare adresata de Seletzky conducerii uzinelor Skoda la 1 septembrie 1931, in care se arata ca “Ministrul de Razboi s-a convins ca subsemnatul este insufletit de cele mai bune intentiuni si nu va face nimic in chestiunea armamentului pentru armata si marina, precum si pentru aviatie, fara a cere sfatul meu”. In aceasta scrisoare se repetau adeseori cuvintele “romiman” (comision), ministrul de finante aparea sub numele de “reprezentant al cauciucului”, iar ministrul Apararii Nationale era mentionat ca “reprezentant al lemnului“. Ultimul era convins ca Seletzky – dupa cum relata in scrisoare- “era insufletit de cele mai bune intentiuni”. Epistola mai cuprindea si termenul “Akyfxcsyafsyxhe”, nume atribuit colonelului Georgescu care fusese delegate de Ministerul Apararii nationale pe langa reprezentanta Skoda. Dupa cum se mentiona in articolul publicat in ziarul Dimineata, acesta a beneficiat de un commission de peste 100.000 lei drept recompense pentru activitatea desfasurata in defavoarea statului roman, adica aceea de a informa “despre intentiile Ministerului Apararii Nationale in legatura cu comenzile, astfel incat sa fiu intotdeauna la current cu comenzile de material pentru armata”. Semnificativ este si faptul ca in perioada in care Seletzky era inchis la Jilava, colonelul georgescu nu a ezitat sa-l viziteze.

Un alt colonel, Aristide Tanasescu, care lucra la Directia armamentului, sustragea in permanenta acte de la aceasta institutie, iar dup ace a fost transferat in alta parte a contiunuat sa procure documente secrete prin intermediul domnisoarei Dom, dactilografa directiei, care avea grija sa-I puna la dispozitie cate o copie cu indigo dupa documentele cele mai importante. In cele din urma, pentru a nu fi divulgat, colonelul Tanasescu a fost nevoit sa o ia de sotie pe serviabila dactilografa.

Nici organelor financiare de control, si nici justitia militara nu au reusit sa lamureasca pe deplin unele aspecte ale afacerii “Skoda” si mai ales sa-I identifice pe toti acei care si-au insusit banii statului. Astfel multi din afaceristi au ramas necunoscuti datorita isparitiei celor mai edificatoare probe, ca urmare a interventiei ministrului de justitie Mihai Popovici si a generalului Cihoschi, semnatarul contractului, dar mai ales prin interesul de a se ascunde numele unor fruntasi politici implicate. Dupa calculele specialistilor comisioanele primite de cei care sub o forma sau alta au facilitate acest contract, au totalizat 19.219.335 de lei.
Dezvaluirea dedesubturilor veroase ale afacerii “Skoda” a cunoscut doua etape : prima datorita experimentarii tunurilor, iar a doua ca urmare a perchezitiei efectuate la sediul reprezentantei din Bucuresti.
In cea de a doua jumatate a nului 1931, au avut loc trageri experimentale cu tunurile model, fabricate la uzinele “Skoda”. Reprezentantul trimis de noul ministru al apararii nationale Amza Stefanescu, a constatat ca “tunurile nu corespund necesitatii armatei”. Consiliul superior alarmatei a hotarat pentru moment sistarea comenzii, decomandarea tunurilor de camp si a cerut inlaturarea lui Seletzky din conducerea reprezentantei Skoda.

Primele semne ale divergentelor cu Uzinele Skoda au aparut in cea de a doua jumatate a anului 1931, cu prilejul experimentarii tunurilor fabricate la Uzinele Skoda. Rezultatele experimentarii au atras dupa sine aprecieri contradictorii. In vreme ce delegatul numit de fostul ministru al apararii nationale sa supravegheze executarea comenzii a conchis ca tunurile model indeplineau conditiile cerute, expertul trimis de Amza Stefanescu, noul ministru al apararii nationale a constatat ca dimpotriva “tunurile nu corespund necesitatilor armatei”. Consiliul Superior al Armatei a hotarat, dupa consultarea celor mai buni specialisti in materie, suspendarea temporara a comenzii si decomandarea tunurilor de camp. In plus, Ministrul apararii Nationale a solicitat imediat schimbarea lui Seletzky din fruntea reprezentantei Skoda si a delegat ca organ de legatura intre minister si uzina pe colonelul in rezerva Constantin Georgescu.
Atata timp cat in fruntea Ministerului Apararii Nationale s-a aflat generalul Stfanescu Amza, Bruno Seletzky nu s-a mai ocupat decat de conducerea biroului administrative al reprezentantei Uzinelor Skoda.

Ministrul Apararii Nationale a dat imediat dispozitie sa fie continuate cercetarile privitoare la modul de intocmire al contractului de armament incheiat si semnat de predecesorul sau, dispunand in acelasi timp sa fie date publicitatii toate informatiile care demascau caracterul oneros al acestei comenzi. In acest timp in presa apar o serie de articole prin care sunt demascate manevrele celor care au semnat contractul . Cercul incepe sa se stranga in jurul lui Seletzky: organelle de contrainformatii romanesti culeg dovezi despre activitatea sa de spionaj privind dotarea armatei romane. Pe de alta parte, rapida imbogatire areprezentantului Skoda a determinat o urmarire insistenta a acestuia, pentru evaziune fiscala, de catre organele Ministerului de finante, carespre sfarsitul anului 1932, au constatat ca reprezentanta Skoda trebuie sa plateasca statului roman, sub forma de impozite, cca 69 milioane lei. Drept urmare in ziua de 10 martie 1933 organele financiare romane efectueaza, avand aprobarea parchetului, o descindere la reprezentanta Uzinelor Skoda stuata in strada Batistei nr. 6 si la locuinta lui Seletzky. Rezultatele perchezitiei au depasit asteptarile: procedandu-se la deschiderea caselor de fier au fost scoase la iveala numeroase documente secrete care contineau informatii privitoare la mijloacele de aparare ale Romaniei; a fost gasita tabela cu calibrul tuturor gurilor de foc ale armatei romane, copiile de pe contractele MAN cu toate casele furnizoare de armament, rapoartele prin care generalul Samsonovici arata Consiliului de ministrii concluziile sale asupra desfiintarii uzinelor de armament Copsa Mica – Cugir, copii de pe foaia calificativa a Ministerului Apararii Nationale, note de apreciere defavorabile asupra unor generali si ofiteri precum si o serie de scrisori cu caracter confidential.

A reiesit clar ca directorul reprezentantei Uzinelor Skoda se angajase in actiuni de spionaj impotriva statului roman. La toate acestea s-au mai adaugat o serie de dovezi, chitante, state de plata din care reiesea caracterul dubios al afacerilor patronate de reprezentantul Skodei si comisioanele enorme acordate unor persoane desemnate cu nume cifrate. In acest moment intra in scena Ministrul de Justitie Mihai Popovici, a carui interventie avea semnificatia unui ordin de incetare a anchetei. Urmeaza o intensa activitate de culise in care sunt antrenati toti cei care primisera comisioane. Discutiile intre membrii guvernului, comandantul corpului II armata si Parchetul militar au durat pana in ziua de 12 martie 1933 cand s-a hotarat reluarea anchetei. Profitand de acest ragaz, Seletzky a strans principalele documente compromitatoare si a distrus majoritatea probelor scrise, fapt care a facut ca membrii comisiei de ancheta, , atunci cand au reluat cercetarile, sa nu descopere decat foarte putine documente noi.

Afacerea Skoda a intrat pe rol in dimineata zilei de 10 martie 1933. Probele concludente pe care le-a administrat comisia de ancheta au determinat in cele din urma arestarea lui Seletzky care a fost apoi deferit justitiei. Inainte de arestarea sa au fost luate toate masurile pentru a preintampina izbucnirea unui conflict diplomatic cu Cehoslovacia, tara in care isi avea sediul uzinele Skoda.In acest scop, Ministrul de externe al Romaniei, Nicolae Titulescu, s-a consultat cu ambasadorul Cehoslovaciei la Bucuresti si cu Eduard Benes, omologul sau, explicandu-le situatia in detaliu. In fata probelor evidente prezentate de Ministrul roman de externe, acestia au fost de accord ca reprezentantul Skodei sa fie arestat si deferit justitiei.
Seletzky nu si-a pierdut sperantele si nu a eznadajduit. El spera sa fie salvat in primul rand de persoanele sus-puse cu care venise in contact si cu care facuse afaceri, carora le daduse mari sume de bani . De aceea pe tot timpul desfasurarii anchetei el a refuzat sad ea orice relatii despre aceste persoane si spera sa poata imparti in continuaresume importante pentru a-si salva pielea.

Faptele pe care seletzky a incercat sa le acopere prin tacere sau raspunsuri pe jumatate, a fost insa partial reconstituit prin studierea actelor si dosarelor de casa care contineau o serie de indicii referitoare la comisioanele acordate unor persoane corupte de catre directorul reprezentantiei Uzinelor Skoda.
O problema importanta cu implicatii pe planul relatiilor diplomatice, a fost aceea a scoaterii din cauza a uzinelor Skoda. Implicarea acestora ar fi daunat nu numai relatiilor cu Cehoslovacia, aliata Romaniei in cadrul Micii intelegeri, ci si cu Franta, stiind ca cca 60% din actiunile Skodei erau detinute de bancile franceze. Ceea ce avea sa surprinda si mai mult opinia publica din tara noastra a fost faptul ca dupa negocieri Guvernul Tatarascu, care a urmat, a declarat la 18 iulie 1934, fara sad ea explicatii, ca este gata sa primeasca propunerea facuta de uzinele Skoda de a executa contractul in valoare de 5 miliarde lei, contract ale carui preturi initiale au fost reduse cu 15%.

Afacerea Skoda a relevat totodata faptul ca Seletzky, prin manevre iscusite dar si cu concursul generalului Henry Cihoschi, ministrul apararii nationale cat si al altor politicieni si militari care s-au pretat la comisioane substantiale, au urmarit nu numai sa inlature concurenta straina, ci si sa loveasca fara crutare in uzinele romanesti producatoare de armament, care se aflau la primele lor inceputuri.

Bruno Seletzky a fost condamnat la 5 ani inchisoare, pedeapsa mult prea blanda considerate de opinia publica. Ceilalti vinovati au scapat nepedepsiti, numai datorita faptului ca erau reprezentanti ai unor cercuri influente din tara.




Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Afacerea SKODA - Romania si Cehoslovacia
Jurisprudenţă

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea 50/2017 privind modificarea Legii-cadru salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice
Legea nr. 50/2017 privind modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a persona ...

Legea 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata
Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata Publicata in ...

Legea 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi Publicata Mo ...