Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Constitutionalitatea suspendarii contractului individual de munca la initiativa angajatorului atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta

Constitutionalitatea suspendarii contractului individual de munca la initiativa angajatorului atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta

  Publicat: 25 Mar 2019       1252 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Notiuni introductive. Suspendarea contractului individual de munca este o decizie de natura a aduce consecinte grave, atat pentru salariat cat si pentru angajator .

Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Solutie dispusa de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Reprezinta ansamblul actelor cu caracter normativ emise de catre institutiile comunitare, in principal de catre Consiliul UE si Comisia Europeana, in cursul exercitarii competentelor ce le sunt atribuite prin Tratat. Tratatul CEE enumera cinci astfel de instrumente:
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
A fost promulgat la 11.09.1865
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.


Dat fiind acest fapt, legea reglementeaza restrictiv situatiile in care acesta poate fi suspendat la initiativa uneia dintre parti. O situatie particulara care a fost adusa si in trecut in atentia Curtii Constitutionale este aceea a suspendarii contractului individual de munca la initiativa angajatorului in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.


Cu privire la situatia suspendarii ca o consecinta directa a formularii unei plangeri penale de catre angajator, Curtea s-a pronuntat anterior, prin Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 constatand ca nu intruneste conditia caracterului proportional, masura fiind excesiva in raport cu obiectivul ce trebuie atins.


In ceea ce priveste, insa, situatia in care contractul este suspendat ca efect al trimiterii in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta s-a pus, in practica, problema existentei unei similitudini cu situatia anterior prezentata in cazul in care plangerea penala ar fi fost depusa chiar de catre angajator . O astfel de situatie a dus la sesizarea Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate cu privire la dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.


2. Exceptia de neconstitutionalitate


Prin Incheierea din 10 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 46.123/3/2016, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Exceptia a fost ridicata de Dumitru Dumitru in cadrul unui litigiu de munca .


2.1 Sustinerile autorului exceptiei


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile de lege criticate, care prevad posibilitatea angajatorului de a suspenda, din initiativa proprie, contractul individual de munca atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, sunt contrare art. 41 (cu privire la munca si protectia sociala a muncii) si art. 53 (cu privire la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati) din Constitutie . In acest sens arata ca decizia angajatorului poate fi abuziva, iar dispozitiile legale ar trebui sa prevada garantii care sa asigure obiectivitatea si temeinicia suspendarii raportului de munca . Or, art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 lasa aprecierea temeiului de suspendare in intregime la dispozitia angajatorului.


In sustinerea criticilor formulate arata ca in cazul sau plangerea penala a fost formulata de angajator, iar faptul ca plangerea astfel formulata a ajuns sa fie trimisa in judecata subliniaza faptul ca suspendarea de catre angajator a contractului individual de munca este arbitrara, nefiind temeiuri si fundamentari concrete care sa conduca la existenta suspiciunii rezonabile ca mentinerea sa in activitate pe perioada solutionarii de catre instantele de judecata a cauzei penale ar justifica apararea intereselor angajatorului de un eventual pericol rezultat prin continuarea activitatii de catre salariat . Mai arata ca a fost trimis in judecata doar pentru una dintre cele trei fapte pentru care s-a formulat plangere penala, imprejurare care demonstreaza atat prestabilirea unor situatii voit incriminatoare, cat si subiectivismul si incapacitatea angajatorului, prin reprezentantii sai, de a stabili proportionalitatea intre gravitatea unor fapte si masurile pe care acesta le poate dispune. Caracterul disproportionat al suspendarii raportului de munca este demonstrat si de faptul ca, in raport cu alti salariati, angajatorul nu a dispus aceeasi masura .


Prin urmare, textul de lege criticat lasa loc angajatorului de a dispune discretionar si inadecvat asupra imprejurarilor concrete pe care isi fundamenteaza decizia de suspendare, cu incalcarea prevederilor art. 23 alin. (11) (cu privire la prezumtia de nevinovatie), art. 41 alin. (1) (cu privire la munca si protectia sociala a muncii), art. 47 alin. (1) (cu privire la nivelul de trai), art. 53 (cu privire la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati) si art. 16 alin. (1) (cu privire la egalitatea in drepturi) din Constitutie .


Autorul exceptiei considera ca masura suspendarii reprezinta o sanctiune accesorie sanctiunii principale ce se stabileste prin hotararea de condamnare definitiva si nu poate fi anterioara acesteia din urma. Totodata, arata ca, in conditiile in care pe tot parcursul procesului penal, pana la pronuntarea definitiva a hotararii de catre instanta de judecata, opereaza principiul prezumtiei de nevinovatie, nu poate fi lasata la latitudinea angajatorului posibilitatea ca acesta sa stabileasca daca faptele pentru care angajatul a fost trimis in judecata sunt incompatibile cu functia detinuta. De asemenea sustine ca, pe tot parcursul procesului penal, ii este afectat nivelul de trai prin suprimarea veniturilor realizate din munca .


2.2 Pozitia instantei sesizate


Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor din Constitutie invocate. In acest sens arata ca reglementarile legale prezuma buna-credinta a partilor in exercitarea drepturilor prevazute de lege, astfel ca nu se poate presupune ca angajatorul a actionat plecand de la convingerea ca salariatul se face vinovat de faptele pentru care a fost trimis in judecata . Din intentia legiuitorului si din expunerea de motive a masurii nu rezulta ca scopul masurii de suspendare ar fi unul punitiv, ci mai degraba de precautie si provizoriu, in masura in care priveste apararea interesului public prin suspendarea din functie a unei persoane acuzate de comiterea unei infractiuni de serviciu, prevenindu-se astfel alte posibile acte similare sau consecinte ale unor asemenea acte . De asemenea retine ca legea a prevazut ca garantie a respectarii dreptului individual al salariatului plata unei despagubiri egale cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.


Instanta de judecata considera ca nu sunt incalcate prevederile art. 41 din Constitutie, intrucat masura suspendarii contractului individual de munca reprezinta o masura temporara, putand fi dispusa de angajator fata de salariatul impotriva caruia s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea de infractiuni incompatibile cu functia detinuta. Pe perioada suspendarii, salariatul nu poate detine functia cu care este incompatibila fapta pentru care s-a formulat plangerea penala, dar nu este impiedicat sa se incadreze la alta unitate ori in alta functie chiar la aceeasi unitate . Pentru aceleasi motive nu poate fi retinuta nici critica raportata la art. 47 alin. (1) din Constitutie . In ceea ce priveste art. 49 si art. 51 din Constitutie apreciaza ca acestea nu sunt incidente.


In sfarsit, referitor la critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 53 din Constitutie, instanta de judecata arata ca restrangerea exercitiului drepturilor fundamentale invocate de autorul exceptiei este temporara si proportionala cu scopul urmarit de legiuitor si angajator si nu presupune decat o ingradire minima a dreptului la munca, care poate fi exercitat la acelasi angajator pe alta functie sau chiar la altul, fiind dublat si de o garantie materiala.


Incheierea de sesizare a fost comunicata, conform prevederilor legale, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului in vederea formularii unor puncte de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate. Atat Guvernul cat si Avocatul Poporului au aratat ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata invocand, in acest sens, jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.


3. Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei


Dupa analiza punctelor de vedere exprimate de autoritatile aratate mai sus, precum si dupa constatarea legalitatii sesizarii si a competentei sale, Curtea Constitutionala a analizat exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata si a constatat urmatoarele: Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii republicata, dispozitii potrivit carora: "(1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in urmatoarele situatii: [...] b) in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti."


Acest text de lege a mai facut, anterior, obiectul analizei Curtii Constitutionale, dupa cum am amintit, ocazie cu care s-au retinut urmatoarele: ``dispozitiile art.52 alin.(1) lit. b) din Legea nr.53/2003 impun o analiza distincta a celor doua teze continute, cauzele suspendarii contractului individual de munca prevazute de acest text de lege fiind, in mod evident, diferite.``[1]


In continuare, Curtea a observat ca in cazul primei teze a textului de lege indicat ``initiativa suspendarii contractului individual de munca este lasata in totalitate la dispozitia angajatorului, cel care formuleaza plangerea prealabila si dispune, in acelasi timp, suspendarea raportului de munca .`` Desi cu aceasta ocazie Curtea a retinut ca prin suspendarea contractului individual de munca la initiativa angajatorului acesta nu se pronunta, in fapt, asupra vinovatiei sau nevinovatiei salariatului, ci ia doar o masura preventiva, neafectand, astfel, prezumtia de nevinovatie, si ca nu se poate vorbi de o negare a dreptului la munca, in sensul impiedicarii persoanei de a alege liber o profesie ori un alt loc de munca, in egala masura nu se poate omite ca masura suspendarii contractului individual de munca reprezinta o restrangere a exercitiului dreptului la munca . Astfel, ``in urma efectuarii testului de proportionalitate vizand masura restrangerii exercitiului dreptului la munca, suspendarea contractului individual de munca ca efect al formularii unei plangeri penale de catre angajator impotriva salariatului nu intruneste conditia caracterului proportional, masura fiind excesiva in raport cu obiectivul ce trebuie atins, prin urmare, dispozitiile art.52 alin.(1) lit. b) teza intai din Legea nr.53/2003 sunt neconstitutionale.``[2]


Revenind la cauza de fata, examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca argumentele invocate de autorul exceptiei in critica pe care o formuleaza impotriva dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 reiau, in esenta, considerentele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, prezentate anterior. Astfel, autorul exceptiei arata ca posibilitatea angajatorului de a suspenda contractul individual de munca din proprie initiativa, atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, nu este insotita de suficiente garantii pentru a proteja salariatul impotriva unor decizii abuzive si nejustificate ale angajatorului, astfel ca sunt incalcate o serie de drepturi fundamentale ale salariatului.


Fata de aceste critici aduse tezei a doua a textului de lege, Curtea a aratat ca aceleasi argumente nu pot fi retinute deoarece ``cea de-a doua teza a art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 se deosebeste de teza declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala prin caracterul obiectiv al cauzei care determina suspendarea, respectiv trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, independent de initiativa angajatorului. Chiar daca, asa cum este cazul in speta, plangerea penala a fost formulata de catre angajator, aceasta imprejurare nu mai constituie in prezent, ca urmare a Deciziei nr. 279 din 23 aprilie 2015, o cauza de suspendare a contractului individual de munca, fiind necesar ca organele judiciare sa dispuna trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta``, aspect ce nu mai tine de vointa angajatorului.


Pentru aceste considerente Curtea, prin Decizia nr. 844/2018 a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Dumitru Dumitru in Dosarul nr. 46.123/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si a constatat ca dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


4. Concluzii


Conchidem ca posibilitatea angajatorului de a suspenda contractul individual de munca la propria initiativa in situatia in care salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, desi reprezinta o restrangere a exercitiului dreptului la munca, ea nu trebuie privita ca fiind una arbitrara, nici macar in situatia in care chiar angajatorul este cel care a depus plangerea penala.


Una dintre cele mai puternice prezumtii din lumea juridica este prezumtia de nevinovatie. Implicatiile acesteia sunt numeroase, in toate domeniile vietii juridice, impunand limitari, comportamente si atitudini. ``Se considera in general ca prezumtia de nevinovatie are natura unei garantii procesuale acordate persoanelor urmarite penal sau judecate. Chiar daca o singura persoana cercetata ar fi fost gasita nevinovata, tot s-ar fi justificat instituirea acestei prezumtii pentru toate persoanele care urmeaza a fi cercetate. Prezumtia de nevinovatie depaseste, insa, cadrul unui principiu fundamental al procesului penal, fiind, totodata, un drept fundamental al omului.``[3]


Cu toate acestea, este evident ca prezumtia de nevinovatie nu trebuie privita ca fiind o prezumtie absoluta de natura a impiedica orice masuri pana la pronuntarea unei hotarari definitive. O astfel de abordare ar impiedica instituirea masurilor preventive in materie penala si ar putea zadarnici actiunile intreprinse in vederea aflarii adevarului. Astfel de masuri au rolul de a proteja societatea si de a preintampina o eventuala agravare a consecintelor unei fapte penale. Ele nu se regasesc doar in materie penala ci si in alte ramuri ale dreptului pentru realizarea eficienta a scopurilor de preventie. Dreptul muncii nu este nici el o exceptie, iar din analiza pozitiei Curtii Constitutionale prezentate anterior, precum si din pozitia instantei sesizate initial cu exceptia putem conclude ca ``luand masura suspendarii contractului individual de munca, angajatorul nu se pronunta asupra vinovatiei sau nevinovatiei angajatului si nici asupra raspunderii sale penale, acestea fiind chestiuni a caror solutionare intra in sfera de activitate a organelor judiciare, iar masura suspendarii are un caracter provizoriu.``


Prin urmare, dreptul angajatorului de a initia suspendarea contractului individual de munca atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta este in deplin acord cu prevederile Constitutiei si nu poate fi contestat nici atunci cand chiar angajatorul a depus plangerea penala, atata timp cat salariatul a fost trimis in judecata, in baza respectivei plangeri, de catre organele competente.


Autor:Diculescu Irina-Maria,Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal


Bibliografie


I. Tratate, monografii:


1. N. Volonciu; colectiv, ``Noul Cod de Procedura Penala comentat``, Editura Hamangiu, 2015


II. Legislatie:


1. Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii


III. Jurisprudenta:


1. Decizia Curtii Constitutionale nr.279 din 23 aprilie 2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.52 alin.(1) lit. b) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii


2. Decizia nr. 844/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii


[1] Decizia Curtii Constitutionale nr.279 din 23 aprilie 2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.52 alin.(1) lit. b) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii




[2] Ibidem




[3] N. Volonciu; colectiv, ``Noul Cod de Procedura Penala comentat``, Editura Hamangiu, 2015








Citeşte mai multe despre:    Suspendare contract individual de munca    Prezumtia de nevinovatie    Codul muncii



Comentează: Constitutionalitatea suspendarii contractului individual de munca la initiativa angajatorului atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Alte Titluri

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Poate fi obligat Statul Roman la plata cheltuielilor de judecata efectuate de inculpatul achitat pentru ca fapta penala nu exista?
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Prezumtia de nevinovatie in noul cod de procedura penala. Art. 4 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Sarcina probei. Art. 99 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Cauza Michaud v. France. Datoria de “vigilenta continua” asupra avocatilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Compromiterea intereselor justitiei in Noul Cod penal (art. 276)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut



Jurisprudenţă

Decizia Curtii Constitutionale nr. 738/2018 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 844/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala, Decizia nr. 844/2018

Savarsirea de catre angajator a unei fapte prin care se aduce atingere valorilor personale nepatrimoniale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1158 din 19.05.2016

Plata indemnizatiei concediului de odihna neefectuat
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna, Sectia Civila, Sentinta civila nr. 271 din 17.03.2016

Anularea deciziei de suspendare a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Decizia nr. 321 din data de 22.03.2016