Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante

  Publicat: 30 Mar 2019       1161 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Notiuni introductive. Stabilirea, controlul si supravegherea sarcinilor salariatului si modului in care acesta isi desfasoara activitatea si le indeplineste sunt drepturi pe care legiuitorul le-a oferit, prin Codul Muncii, angajatorului.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
A fost promulgat la 11.09.1865
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
A fost promulgat la 11.09.1865
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Lista electorala - lista ce cuprinde toti alegatorii care isi exercita dreptul de vot in cadrul unei sectii de votare;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Opera legislativa, care are ca scop redactarea intr-o conceptie unitara
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
CODUL MUNCII
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

De asemenea, acestuia i se ofera si posibilitatea ca in situatia in care constata ca salariatul sau nu isi indeplineste, ori isi indeplineste in mod defectuos atributiile, sa aplice o sanctiune corespunzatoare. Acest drept nu presupune insa posibilitatea angajatorului de a sanctiona in mod arbitrar salariatii.


Aceasta forta coercitiva pusa la dispozitia angajatorului este intemeiata pe raspunderea disciplinara. Desi ``spre deosebire de Codul penal si legile cu dispozitii penale sau contraventionale, Codul muncii nu enumera faptele care ar reprezenta abateri disciplinare, lasand la aprecierea angajatorului sa precalifice, prin regulamentul intern, sau sa califice, de la caz la caz, daca o fapta a salariatului constituie sau nu abatere disciplinara``[1], aceasta apreciere nu trebuie interpretata ca discretionara.


2. Abaterea disciplinara - notiune si caracteristici


2.1 Notiunea de ``abatere disciplinara``


Codul ofera chiar in definitia notiunii de ``abatere disciplinara`` o serie de conditii care trebuie indeplinite pentru ca o fapta sa poata fi astfel calificata. Conform art. 247 (2) din Codul Muncii, ``abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care costa intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.``.


2.2 Caracteristicile abaterii disciplinare


2.2.1 Sa fie o fapta in legatura cu munca


Fapta savarsita de salariat pentru care angajatorul doreste sa aplice o sanctiune disciplinara trebuie sa fi fost savarsita in cadrul raporturilor de munca . Este, prin urmare, evidenta necesitatea existentei unui Contract Individual de Munca si a calitatii de salariat .


``Pentru a constitui o abatere disciplinara, este necesar ca salariatul sa savarseasca o fapta care are legatura, directa sau indirecta, cu neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor ori sarcinilor de serviciu care sunt stabilite prin contractul individual de munca, fisa postului, regulamentul intern, contractul colectiv de munca aplicabil sau, prin dispozitii scrise sau verbale, ale conducatorului unitatii sau persoanelor special insarcinate de catre angajator.``[2]


Conform jurisprudentei, pentru ca fapta sa fie in legatura cu munca salariatului nu este obligatoriu ca ea sa fi fost savarsita neaparat in timpul programului de lucru.[3]


In doctrina s-au dat exemple de fapte savarsite in legatura cu munca, insa in afara programului de lucru, dupa cum urmeaza: ``un salariat bancar este incorect in tinerea in afara programului sau de lucru, a gestiunii unei asociatii/fundatii; un gardian, in afara timpului sau de lucru, sustrage bunuri/valori dintr-un centru comercial; un salariat, in afara programului de lucru, aflat la domiciliul sau, savarseste un act de agresiune asupra unui subordonat trimis sa recupereze un vehicul al unitatii.``[4]


Dupa cum ilustreaza si exemplele anterioare, pentru a fi indeplinita conditia existentei legaturii cu munca nu este obligatoriu nici ca fapta sa se fi petrecut la locul de munca . Desi savarsirea faptei la locul de munca, in timpul programului de lucru este regula, pot exista si exceptii, fapta fiind savarsita ``in anexele unitatii, depozite, rampe, camine, cantine, pe traseu in situatia conducatorilor de mijloace de transport, a personalului operativ din unitatile de posta si telecomunicatii. Fapta ilicita poate fi savarsita si la locul de munca in care o persoana se afla in delegare sau este detasata.``[5]


Reversul medaliei il constituie faptele savarsite la locul de munca sau intr-o anexa a unitatii, dar care nu au legatura cu munca . Un astfel de exemplu ar fi un conflict violent intre un salariat si o terta persoana, desfasurat in parcarea unitatii in afara programului de lucru.


Un alt exemplu, consacrat jurisprudential, il reprezinta pescuitul in incinta societatii in perioada in care salariatul se afla in concediu medical. Instanta a retinut ca aceasta fapta nu constituie abatere disciplinara, nefiind indeplinita conditia legaturii cu munca, imprejurarea ca activitatea de pescuit s-a desfasurat in incinta societatii nefiind suficienta pentru stabilirea unei astfel de legaturi.[6]


``Rezulta ca, pentru a fi incadrata ca abatere disciplinara, fapta savarsita de catre salariat trebuie sa se rasfranga negativ asupra relatiilor de munca, ordinii si disciplinei la locul de munca, aspecte ce se pot determina in functie de datele concrete ale comiterii faptei.``[7]



3. Practica judiciara


In doctrina s-a retinut ca ``distinctia intre viata privata si viata profesionala se impune sa fie avuta in vedere. Concedierea pentru fapte din viata personala in principiu nu se poate admite, cu exceptia situatiei in care s-a produs o tulburare caracteristica in organizarea si functionarea unitatii tinand seama de functia salariatului si de finalitatea proprie unitatii in cauza.``[8]


2.2.2 Fapta sa fie savarsita printr-o actiune sau o inactiune a salariatului


Prin urmare, putem vorbi fie de o fapta comisiva, fie de una omisiva, care sa presupuna o incalcare de catre salariat a obligatiilor stabilite in sarcina sa.


``Aceasta dispozitie stabileste ca raspunderea disciplinara a salariatului este personala, in sensul ca nici un salariat nu poate fi sanctionat disciplinar pentru o fapta savarsita de o alta persoana, salariat sau nu al angajatorului, ori pentru fapte colective. De asemenea, nu poate fi cercetata disciplinar o persoana careia i-a incetat contractul individual de munca si a pierdut calitatea de salariat.[10]``


Mai mult decat atat, se subliniaza ca pentru a putea fi incadrata drept abatere disciplinara si cercetata si eventual sanctionata ca atare, fapta trebuie sa existe, materializandu-se printr-o actiune sau inactiune.


Jurisprudenta arata ca ``fapta poate fi savarsita printr-o actiune, manifestata printr-o atitudine activa, sau printr-o inactiune, manifestata printr-o atitudine pasiva, in sensul ca desi era obligat sa indeplineasca anumite activitati [salariatul] nu le indeplineste. Angajatorul pentru a stabili a€¹neglijenta in rezolvarea lucrarilora€º trebuie sa stabileasca, pe de o parte, ca salariatul nu si-a exercitat atributiile ce-i revin, sau nu a exercitat intocmai atributiile (a apelat la alte proceduri de lucru sau le-a exercitat partial) si, pe de alta parte, ca acesta le-a nesocotit in mod constient, neprevazand rezultatul.``[11]


2.2.3 Fapta sa fie savarsita cu vinovatie


Pentru a putea fi retinuta o abatere disciplinara in sarcina salariatului legea prevede ca acesta trebuie sa fi savarsit fapta ce ar putea fi astfel incadrata cu vinovatie. ``Legea nu stabileste forma vinovatiei, astfel ca si cea mai usoara culpa (neglijenta sau imprudenta) poate atrage raspunderea disciplinara a salariatului. In cazul in care neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a sarcinilor de serviciu nu este cauzata de vreo culpa a salariatului, angajatorul are posibilitatea de a demara procedura de verificare a corespunderii profesionale a acestuia si sa aplice o sanctiune corespunzatoare, inclusiv concedierea pentru necorespundere profesionala.``[12]


In jurisprudenta s-a relevat faptul ca pentru a putea fi retinuta vinovatia unui salariat este necesar ca fapta si consecintele acesteia sa fie un rezultat direct al conduitei salariatului. Un astfel de exemplu, este cel al unui sef de tren care a fost sanctionat disciplinar cu reducerea salariului de baza cu 10% pentru o perioada de o luna pentru nerealizarea plafonului lunar de incasari. Instanta a constatat ca ``pretinsa norma de munca impusa intimatului-reclamant nu depinde numai de conduita acestuia, ci si de un eveniment viitor si incert, si anume acela ca in luna respectiva sa se urce in tren, fara bilet, un numar suficient de calatori care sa asigure realizarea normei de incasari lunare. Or, in acest context, Curtea a apreciat ca nu se poate retine in sarcina unui salariat nerealizarea unei norme lunare de incasari care depinde nu numai de conduita acestuia, ci si de un fapt viitor si incert, fara legatura cu vinovatia salariatului, ci legat de imprejurari exterioare, respectiv de numarul de persoane care s-au urcat in tren fara bilet de calatorie, dar care doresc procurarea unei legitimatii de calatorie in tren .


In plus, s-a aratat ca regula instituita pentru calatori este aceea a cumpararii tichetelor de la casele de bilete, intrarea pe peroanele stabilite fara legitimatie de calatorie si calatoria fara o astfel de legitimatie constituind contraventii ce se sanctioneaza cu amenda conform dispozitiilor legale in materie. In aceste conditii, s-ar impune sefului de tren sa asigure prezenta in mijlocul de transport a unui anumit numar de calatori care nu respecta dispozitiile legale si care sa cumpere, astfel, legitimatii de calatorie de la seful de tren, ceea ce nu poate constitui, in opinia Curtii, o obligatie de serviciu . Astfel, nu se poate retine vinovatia intimatului-reclamant in nerealizarea plafonului lunar de incasari impus [a€¦]``.[13]


2.2.4 Fapta sa constituie o incalcare a normelor legale, Regulamentului intern al angajatorului, contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil, ordinele si/sau dispozitiile legale ale sefilor ierarhici


Respectarea normelor legale, Regulamentului intern al angajatorului, contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca aplicabil daca este cazul, precum si a ordinelor sau dispozitiilor legale ale sefilor ierarhici constituie una dintre obligatiile esentiale ale salariatului.


Totodata, nerespectarea acestor norme constituie o conditie esentiala pentru posibilitatea retinerii unei abateri disciplinare in sarcina salariatului. Prin urmare, orice fapta care indeplineste cumulativ toate celelalte conditii enumerate anterior, insa nu incalca niciuna dintre dispozitiile aratate, nu poate constitui abatere disciplinara.


``In cadrul raportului juridic de munca salariatul are obligatia de a respecta o serie de norme legale, contractuale, reguli stabilite de catre angajator prin actele si procedurile interne, precum si dispozitiile scrise sau verbale ale persoanelor care au atributii de conducere sau de coordonare a activitatii salariatului. Este esential ca toate aceste norme, reguli si dispozitii sa fi fost aduse, in prealabil, la cunostinta salariatului pentru ca aceasta sa fie in masura a le respecta, deci sa nu fie clandestine.``[14]


Prin urmare, chiar daca aceste dispozitii exista, insa din culpa angajatorului salariatul a fost pus in imposibilitate de a le lua la cunostinta, incalcarea lor nu ii poate fi imputata.


Dispozitiile Regulamentului intern au o importanta majora si prin prisma faptului ca ele pot fi de natura a califica o actiune sau inactiune a salariatului drept abatere disciplinara, sau chiar abatere disciplinara grava, chiar daca o astfel de calificare nu este facuta in alte acte normative.


In doctrina s-a aratat ca in legatura cu acest articol poate aparea o problema de interpretare: aceea de a determina daca enumerarea facuta de legiuitor este sau nu una exhaustiva, si, prin urmare, de a determina si daca ``nerespectarea unor normative de lucru, a unor coduri deontologice, a unor alte tipuri de documente interne prin care se reglementeaza diferite actiuni sau inactiuni, comportamente sau atitudini pe care salariatul trebuie sa le adopte reprezinta sau nu abatere disciplinara.``[15] S-a afirmat ca aceasta enumerare ar fi una exemplificativa, a tipurilor de acte a caror incalcare ar putea constitui o abatere disciplinara. Prin urmare, ``incalcarea oricarei norme interne, indiferent de denumirea actului respectiv, constituie abatere disciplinara, cu conditia ca aceasta norma interna sa fi fost adusa in prealabil la cunostinta salariatului.``[16]


3. Fapte care pot constitui abateri disciplinare - consideratii generale si consacrari jurisprudentiale


Din moment ce legiuitorul enumera doar un numar restrans de fapte ce ar putea fi clasificate ca abateri disciplinare (incalcarea obligatiei de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu - art. 39 alin. (2) lit. d) din Codul muncii; nerespectarea masurilor de securitate si sanatate a muncii in unitate - art. 39 alin. (2) lit. e) din Codul muncii si Legea nr. 319/2006) acordand o mai mare importanta oferirii criteriilor necesare unei astfel de incadrari, a ramas in caderea angajatorilor, a doctrinei si a jurisprudentei consacrarea unor astfel de exemple.


In acest sens, vom releva mai intai o serie de aspecte ce ar putea fi considerate exceptii de la regulile prezentate anterior.


3.1 Consideratii generale


In ceea ce priveste adoptarea unor comportamente, atitudini sau savarsirea unor fapte in cadrul vietii personale s-au retinut in doctrina urmatoarele: ``betia, furtul, actele de violenta domestica, actele flagrant imorale sau altele de aceeasi natura, daca, depasind cadrul vietii personale, devin notorii, inclusiv prin mass-media si afecteaza renumele unitatii pot fi avute in vedere pentru incadrarea lor ca abateri disciplinare. Este evident [a€¦] ca nu se pot disocia onorabilitatea, renumele firmei ca atare, de onorabilitatea salariatilor sai, purtatori ai imaginii sale publice. Ca urmare, abaterile din zona vietii intime, familiale si private, ar putea fi apreciate, in atare conditii, de la caz la caz, ca abateri in legatura cu munca .``[17]


Cu privire la abaterile disciplinare pot fi retinute si cauze de exonerare, similar raspunderii penale: legitima aparare, starea de necesitate, cazul fortuit, constrangerea fizica sau constrangerea morala, executarea ordinului de serviciu emis in mod legal.


Desi astfel de situatii intervin rar in practica, pot fi imaginate situatii in care ele ar putea duce fie la aplicarea unei sanctiuni mai blande, fie la neincadrarea faptei ca abatere disciplinara. Un astfel de exemplu ar putea fi retinut in situatia unui conflict violent intre doi salariati in conditiile in care unul dintre ei indeplineste cerintele legale pentru retinerea legitimei aparari. O asemenea situatie impune, bineinteles, o analiza diferentiata a situatiei celor doi, precum si aplicarea unor sanctiuni corespunzatoare.



3. Practica judiciara


3.2 Consacrari jurisprudentiale


Pentru a ilustra modul de aplicare al regulilor prezentate anterior ne vom apleca in continuare atentia asupra unei serii de exemple din practica judiciara in care se releva incadrarea unor situatii de fapt drept abateri disciplinare:


Prin Sentinta civila Nr. 1570/CM din data de 29.11.2010 a Tribunalului Arges s-au constatat, printre altele, incadrarea corecta a faptei de a fi ``acceptat starea de fapt a modului de utilizare a echipamentelor de protectie utilizate de catre electricienii care efectuau lucrari la inaltime`` drept abatere disciplinara, prin incalcarea dispozitiilor din Regulamentul Intern al angajatorului cu privire la savarsirea de ``greseli in organizarea, executarea sau dispunerea executarii unor operatii sau lucrari care au condus la accidente de munca si neindeplinirea atributiilor de organizare, coordonare si control``.


Prin Sentinta civila nr. 700 din data de 05.04.2017 a Tribunalului Constanta s-a retinut incadrarea faptei de a dormi la locul de munca drept abatere disciplinara, avand in vedere reglementarile existente in acest sens in Regulamentul Intern al angajatorului precum si in contractul colectiv de munca la nivel de unitate .


Fapta salariatului ce isi desfasoara activitatea in functia de sef de coloana de a nu asigura o parte dintre cursele convenite pe unul dintre trasee a fost retinuta ca abatere disciplinara prin Sentinta civila nr. 2694 din data de 20.12.2012 a Tribunalului Galati. Aceasta fapta a fost incadrata ca atare luandu-se in considerare prevederile Regulamentului Intern al angajatorului ce statueaza ca ``neindeplinirea corespunzatoare a atributiilor de organizare, coordonare si control prevazute in fisa postului salariatului constituie abatere disciplinara``.


Este evident, atat din definitia oferita de Codul Muncii notiunii de ``abatere disciplinara``, cat si din practica judiciara ca nerespectarea dispozitiilor (legale) date de superiorii ierarhici poate fi incadrata ca abatere disciplinara. Astfel, fapta unui salariat ce ocupa functia de sef divizie tehnica in cadrul unei companii de transport feroviar, de a nu pune la dispozitia conducerii datele si informatiile solicitate in cadrul unei sedinte si de a nu intocmi in mod corespunzator situatiile cerute, a fost retinuta ca abatere disciplinara prin raportare la prevederile legale dar si la fisa postului salariatului care stabileste printre altele ca acesta ``executa orice alte sarcini sau atributii ce decurg din prevederi legale si din dispozitia conducerii [a€¦]``.[18]


La o scurta analiza a situatiilor ilustrate anterior se poate observa cu usurinta ca lista faptelor ce pot constitui abateri disciplinare este una diversificata putand fi concepute nenumarate actiuni sau inactiuni ale salariatilor ce ar putea primi aceasta incadrare. Avand in vedere acest aspect, o enumerare exhaustiva a tuturor abaterilor disciplinare din toate domeniile de activitate ar fi fost imposibil de realizat de catre legiuitor, ramanand, astfel, in sarcina angajatorului sa stabileasca prin Regulamente Interne in functie de propriile interese si de domeniul de activitate o astfel de lista .


Prin urmare, se poate trage concluzia ca angajatorul poate stabili, in limitele legii si ale bunei-credinte, prin Regulamentul Intern, orice fapta care ar putea aduce atingere intereselor sale drept abatere disciplinara sau abatere disciplinara grava.


Printre cele mai intalnite fapte prevazute ca abateri disciplinare in regulamentele interne ale angajatorilor se numara: parasirea locului de munca in timpul programului de lucru fara aprobarea angajatorului sau superiorului ierarhic; executarea in timpul programului a unor lucrari personale ori straine intereselor angajatorului; scoaterea din unitate, prin orice mijloace, a oricaror bunuri si documente apartinand acesteia, fara acordul scris al angajatorului; absenta nemotivata; intarzierea la programul de lucru; nerespectarea dispozitiilor superiorului ierarhic; efectuarea de mentiuni, stersaturi, rectificari sau semnarea pentru un alt salariat in condica de prezenta; acte de violenta sau insulte la adresa colegilor sau a conducatorilor; hartuirea sexuala; hartuirea psihologica; folosirea in scopuri personale, aducerea la cunostinta pe orice cale sau copierea pentru altii, fara aprobarea scrisa a conducerii, a unor documente sau informatii privind activitatea angajatorului sau a datelor specificate in fisele sau dosarele personale ale angajatilor; comiterea de fapte care ar putea pune in pericol siguranta angajatorului, a propriei persoane sau a colegilor; manifestari de natura a aduce atingere imaginii angajatorului.


4. Concluzii


In incheierea acestui studiu putem desprinde urmatoarele concluzii: notiunea de ``abatere disciplinara`` este mult prea complexa, iar domeniile de activitate ale angajatorilor mult prea diversificate pentru a se putea bucura de o forma de codificare sau reglementare legala, alta decat stabilirea unor principii diriguitoare pentru incadrarea faptelor salariatilor in aceasta.


Cel mai puternic instrument pus la indemana angajatorilor in sensul concretizarii notiunii de ``abatere disciplinara`` este Regulamentul Intern. Prin intermediul acestuia angajatorul poate decide, limitat fiind doar de lege si buna-credinta, actiunile sau inactiunile concrete ce ar constitui abateri disciplinare sau chiar abateri disciplinare grave in sensul propriilor sale interese. Astfel, pe langa detalierea obligatiilor salariatilor prin contracte colective de munca, precum si individualizarea acestor obligatii prin contracte individuale de munca si fise ale postului, angajatorului i se pune la dispozitie posibilitatea crearii unui veritabil cod de norme in vederea asigurarii ordinii si disciplinei in munca si a realizarii intereselor sale.


Prin urmare, atata timp cat faptele sunt astfel calificate prin Regulamentul Intern iar acesta este adus la cunostinta salariatilor si conceput cu respectarea normelor legale si ale bunei-credinte, natura lor de abatere disciplinara este aproape imposibil de disputat.


Asadar, nu natura propriu-zisa a faptei unui salariat este cea care trebuie avuta in vedere la incadrarea acesteia in notiunea de abatere disciplinara, ci indeplinirea unor criterii bine stabilite de lege, precum si calificarea oferita de angajator respectivei actiuni sau inactiuni prin Regulamente Interne, contracte colective de munca si contracte individuale de munca .


Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal.


Bibliografie: I. Tratate si monografii:



1. C. Glica, Codul Muncii comentat si adnotat, editia a II-a, Editura Rosetti, Bucuresti, 2015


2. J. Pelissier, A. Supiot, A. Jeammaud, ``Droit du travail``, p. 476, apud I.T. Stefanescu, ``Tratat teoretic si practic de drept al muncii`` Editia a III-a, revizuita si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 737


3. M. C. Predut, ``Codul Muncii comentat``, Universul Juridic, Bucuresti, 2016, p. 453


4. A. Ticlea, ``Tratat de dreptul muncii - editia a 8-a``, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 777


II. Legislatie:


1. Legea 53/2003 - Codul Muncii


III. Jurisprudenta:


1. Decizia nr. 1220/2008 a Curtii de Apel Craiova, sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale


2. Decizia nr. 9994 din 17.11.2008, pronuntata de sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale a Curtii de Apel Craiova


3. Decizia civila nr . 1500 r din data de 25.11.2010 pronuntata de Curtea de Apel Galati, sectia conflicte de munca si asigurari sociale


4. Sentinta civila Nr. 1570/CM din data de 29.11.2010 a Tribunalului Arges


5. Sentinta Civila nr. 1084/PI din data de 05.04.2012 pronuntata de Tribunalul Timis


6. Sentinta civila nr. 2694 din data de 20.12.2012 a Tribunalului Galati


7. Decizia civila nr. 120 din data de 04.03.2014, pronuntata de Curtea de Apel din Galati


8. Decizia nr. 1057 din 13.10.2014 a Curtii de Apel Ploiesti, sectia I civila


9. Sentinta civila nr. 700 din data de 05.04.2017 a Tribunalului Constanta


IV. Alte surse:


1. www.rolii.ro


[1] M. C. Predut, ``Codul Muncii comentat``, Universul Juridic, Bucuresti, 2016, p. 453


[2] M. C. Predut, op. cit., p. 453


[3] Decizia Nr. 1220/2008 a Curtii de Apel Craiova, sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale


[4] J. Pelissier, A. Supiot, A. Jeammaud, ``Droit du travail``, p. 476, apud I.T. Stefanescu, ``Tratat teoretic si practic de drept al muncii`` Editia a III-a, revizuita si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 737


[5] A. Ticlea, ``Tratat de dreptul muncii - editia a 8-a``, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 777


[6] Decizia civila nr . 1500 r din data de 25.11.2010 pronuntata de Curtea de Apel Galati, sectia conflicte de munca si asigurari sociale, www.rolii.ro


[7] Decizia civila nr. 120 din data de 04.03.2014, pronuntata de Curtea de Apel din Galati apud M.C. Predut op. cit.


[8] J. Pelissier, A. Supiot, A. Jeammaud, ``Droit du travail``, p. 476, apud I.T. Stefanescu, op. cit., p. 736)


[9] M.C. Predut, op. cit., p. 454


[10] Ibidem


[11] Decizia nr. 9994 din 17.11.2008, pronuntata de sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale a Curtii de Apel Craiova


[12] M. C. Predut, op. cit., p. 454


[13] Decizia nr. 1057 din data de 13.10.2014 a Curtii de Apel Ploiesti, sectia I civila


[14] M. C. Predut, op. cit., p. 454


[15] C. Glica, Codul Muncii comentat si adnotat, editia a II-a, Editura Rosetti, Bucuresti, 2015


[16] Ibidem


[17] I.T. Stefanescu, op. cit., p. 737


[18] Sentinta Civila nr. 1084/PI din data de 05.04.2012 pronuntata de Tribunalul Timis





Citeşte mai multe despre:    Codul Muncii    Abatere disciplinara    Sanctiune disciplinara    Decizie de sanctionare



Comentează: Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Alte Titluri

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea suspendarii contractului individual de munca la initiativa angajatorului atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Sursa: Irina Maria Diculescu

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Precizari privind stabilirea salariilor in constructii ca urmare a adoptarii OUG 114/2018
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Nu rezulta cu certitudine ca prejudiciul a fost cauzat din vina si in legatura cu munca paratilor, intrucat acestia sunt angajati ai autoritatii contractante, dar nu semnatari ai contractelor
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 494, in sedinta publica din 23 februarie 2017

Prevederile art.41(1) din Codul muncii sunt incidente numai in situatia clauzelor de care partile pot sa dispuna prin acordul lor de vointa, nu si a celor privitoare la drepturi si obligatii care nu sunt negociabile, pentru ca beneficiaza de reglementare legala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1238, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Nu se poate vorbi despre o suma nedatorata cata vreme plata acesteia s-a efectuat in baza unei decizii a angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1467, in sedinta publica din 9 martie 2017

Decizia Curtii Constitutionale nr. 800/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 274 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Recunoasterea grupei de munca pentru activitatea de tesatorie covoare
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 790/2017, in sedinta publica din 7 martie 2017