Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » C.C.R: Respingerea motivata a probelor nu aduce atingere oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii.

C.C.R: Respingerea motivata a probelor nu aduce atingere oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii.

  Publicat: 11 Apr 2019       3448 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Penal  


Principiu de baza al judecatii, asezat in cap. I, t. II, C, proc. pen., partea speciala, potrivit caruia probele administrate in cauza sunt supuse discutiei.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1.Notiuni introductive

Oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea sunt principii fundamentale care guverneaza orice sedinta de judecata .

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Principiu de baza al judecatii, asezat in cap. I, t. II, C, proc. pen., partea speciala, potrivit caruia probele administrate in cauza sunt supuse discutiei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este mijlocul de proba folosit in epoca feudala, ce consta in folosirea fata de invinuit a unor metode pline de cruzime, spre a se ajunge la relevarea adevarului cu ajutorul interventiei divine.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Potrivit articolului 351 din Noul Cod de Procedura Penala, ``Judecata cauzei se face in fata instantei constituite potrivit legii si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu.. Instanta este obligata sa puna in discutie cererile procurorului, ale partilor sau ale subiectilor procesuali si exceptiile ridicate de acestea sau din oficiu si sa se pronunte asupra lor prin incheiere motivata. Instanta se pronunta prin incheiere motivata si asupra tuturor masurilor luate in cursul judecatii.``


``Reglementarile nu sunt noi, dar raman foarte importante, deoarece stabilesc regulile esentiale care trebuie sa insoteasca orice activitate de judecata, exceptiile fiind de stricta interpretare.


Cum s-a subliniat de multe ori in doctrina, in practica judiciara, dar si in jurisprudenta Curtii Europene, se cere ca motivarea sa fie efectiva, ceea ce inseamna ca nu este suficienta reluarea si reproducerea continutului unor texte de lege sau o formulare de maxima generalitate, ci este necesar sa se argumenteze in concret, de la caz la caz, pentru fiecare dispozitie data, fie ca este in sensul admiterii sau in sensul respingerii unor cereri, exceptii etc. Altfel, activitatea de judecata ar crea o aparenta discretionara ce afecteaza impartialitatea actului de justitie, iar controlul in exercitarea cailor de atac este foarte greu de realizat.


Contradictorialitatea, element al principiului egalitatii de arme, constituie o componenta a procesului echitabil si presupune posibilitatea efectiva a participantilor la proces de a-si sustine punctul de vedere, de a cunoaste observatiile si argumentele exprimate de ceilalti si de a raspunde la acestea.``[1]


In ciuda reglementarii specifice si a numeroaselor clarificari oferite de doctrina si jurisprudenta, modalitatile prin care se poate aduce atingere acestor principii care constituie, in fapt, drepturi fundamentale ale partilor, nu ar putea fi enumerate exhaustiv. Prin urmare, jurisprudenta in domeniu este in continua formare . Un astfel de exemplu il reprezinta interpretarea oferita prin decizia nr. 694/2018 a Curtii Constitutionale.


2. Exceptia de neconstitutionalitate


Intr-un dosar al Curtii de Apel Brasov, inculpatul A.M.S a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul de procedura penala.


2.1 Pozitia partilor


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca incalcarea dispozitiilor privind oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea trebuie sanctionata cu nulitatea absoluta. Incalcarea acestor dispozitii echivaleaza, in opinia autorului exceptiei, cu lipsa cercetarii judecatoresti in prima instanta. Desi, in baza efectului devolutiv al apelului, se produce o noua judecata in fond, ca regula, pe baza probatoriului deja administrat in cauza, dar si a altor probe pertinente concludente si utile administrate pentru prima data in apel, acesta nu poate fi insa inteles ca o administrare a intregului material probator si deci ca o efectuare a intregii cercetari judecatoresti de catre instanta de apel, caci aceasta din urma este una de control judiciar.


Sustine ca, "in caz contrar, s-ar putea ajunge la situatii inacceptabile, cum este si cea din speta, in care prima instanta in urma lipsei totale a cercetarii judecatoresti, a solutionat cauza in fond, considerandu-se dispensata de respectarea principiilor care guverneaza faza de judecata, intemeindu-se pe imprejurarea ca, in baza efectului devolutiv, instanta superioara va administra ea insasi probele pe care, din motive subiective, judecatoria nu le-a administrat in mod nemijlocit".


Ministerul Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca inadmisibila. Apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate se circumscrie, in realitate, unei critici aduse hotararii judecatoresti pronuntate in cauza. Intrucat intreaga motivare a exceptiei se raporteaza la respingerea de catre instanta judecatoreasca a cererii de administrare a unor probe, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila. Arata ca situatia extrema cand un judecator de fond pronunta o solutie fara sa administreze nicio proba isi gaseste corespondent in dispozitiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala. Astfel, neadministrarea niciunei probe echivaleaza cu nerezolvarea fondului cauzei, ceea ce determina admiterea apelului, desfiintarea hotararii si trimiterea spre rejudecare. Prin urmare, Codul de procedura penala prevede garantii pentru respectarea art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventie .


2.2 Pozitia instantei


Curtea de Apel Brasov - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca, potrivit art. 351 din Codul de procedura penala, judecata cauzei se face in fata instantei constituite potrivit legii si se desfasoara in sedinta oral, nemijlocit si in contradictoriu. Oralitatea este asigurata prin modul in care legea prevede desfasurarea sedintei de judecata, cauza fiind solutionata cu garantarea respectarii drepturilor subiectilor procesuali si asigurarea administrarii probelor pentru lamurirea completa a imprejurarilor cauzei in scopul aflarii adevarului. Instanta este obligata sa puna in discutie cererile procurorului, ale partilor sau ale celorlalti subiecti procesuali, astfel ca actele procesuale si procedurale care dau continut sedintei de judecata sunt indeplinite direct in fata completului de judecata .


Totodata, toate probele administrate in fata instantei trebuie supuse discutiei partilor/aparatorului si procurorului. Aceasta constituie o garantie a procesului echitabil. Probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.


Mai mult, prin respingerea audierii unor martori propusi de catre inculpat, prin incheiere motivata, nu inseamna ca se incalca principiul oralitatii, nemijlocirii ori contradictorialitatii ori ca legea este lipsita de claritate, previzibilitate si predictibilitate. Aceasta cu atat mai mult cu cat, potrivit art. 420 alin. (5) din Codul de procedura penala, instanta de apel poate readministra probele administrate de prima instanta si poate administra probe noi, in conditiile art. 100 din acelasi act normativ. Prin urmare, o cauza nu poate fi trimisa spre rejudecare primei instante pe motiv ca nu au fost audiati toti martorii propusi de inculpat, astfel ca o atare nulitate absoluta nu poate fi prevazuta in art. 281 din Codul de procedura penala.


2.3 Pozitia autoritatilor


Sesizate conform legii pentru a-si expune punctul de vedere, Guvernul si Avocatul Poporului au emis urmatoarele opinii:


Guvernul sustine, in principal, ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila. Apreciaza ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate nu formuleaza veritabile critici de neconstitutionalitate. Astfel, dispozitiile art. 281 din Codul de procedura penala nu sunt criticate pentru ceea ce contin, ci pentru ceea ce nu contin. Rezulta ca autorul doreste de fapt completarea textelor de lege criticate, ceea ce excedeaza, in opinia Guvernului, competentei Curtii Constitutionale.


In subsidiar, Guvernul apreciaza ca exceptia este neintemeiata. Stabilirea competentei instantelor judecatoresti si instituirea regulilor de desfasurare a procesului constituie, potrivit art. 129 si art. 126 alin. (2) din Constitutie, atribute exclusive ale legiuitorului infraconstitutional. Cele doua articole ale Legii fundamentale fac referire la "conditiile legii" atunci cand reglementeaza exercitarea cailor de atac, competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata urmand a fi prevazute "numai prin lege". Astfel, dispozitiile de lege criticate, care instituie sanctiunea nulitatii absolute numai pentru anumite nerespectari ale dispozitiilor legale referitoare la desfasurarea procesului penal, nu aduc atingere accesului liber la justitie si dreptului la un proces echitabil, intrucat nu inlatura posibilitatea de a beneficia de drepturile si garantiile procesuale instituite prin lege, in cadrul unui proces judecat de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita prin lege, intr-un termen rezonabil.


Avocatul Poporului arata ca norma juridica trebuie sa fie enuntata cu suficienta precizie pentru a permite cetateanului sa isi controleze conduita, sa fie capabil sa prevada, intr-o masura rezonabila, fata de circumstantele spetei, consecintele care ar putea rezulta dintr-o anumita fapta . Sustine ca regimul juridic al celor doua forme ale nulitatii, sub aspectul cazurilor in care pot fi invocate si al momentului pana la care pot fi invocate, reprezinta optiunea legiuitorului, potrivit politicii sale penale. Prin urmare, textele legale criticate nu sunt de natura a incalca prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie .


Apreciaza ca celelalte norme constitutionale invocate nu au incidenta in cauza. Mai mult, Avocatul Poporului apreciaza ca sustinerile autorului exceptiei tind la completarea textului legal, prin adaugarea in enumerarea cazurilor care atrag nulitatea absoluta a celui privitor la necompetenta organului de urmarire penala. Or, prin Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, Curtea Constitutionala a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in dispozitiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala, care nu reglementeaza in categoria nulitatilor absolute incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala, este neconstitutionala. Astfel, in concluzie, Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila.


2.4 Pozitia Curtii


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorul acesteia isi indreapta critica de neconstitutionalitate impotriva modului in care instanta judecatoreasca de prim grad a realizat cercetarea judecatoreasca. In esenta, autorul exceptiei apreciaza ca modalitatea de aplicare a normelor procesual penale in cauza sa echivaleaza, in fapt, cu o lipsa a cercetarii judecatoresti, ce ar trebui sanctionata cu nulitatea absoluta.


Curtea retine ca aspectele invocate de autorul exceptiei nu reprezinta veritabile motive de neconstitutionalitate a prevederilor de lege criticate, intrucat, in esenta, acesta este nemultumit de modul in care instanta judecatoreasca si-a exercitat atributiile, precum si de modul in care aceasta a inteles sa aplice dispozitiile de lege criticate. Or, in jurisprudenta sa, Curtea a statuat constant ca nu este competenta sa se pronunte cu privire la aspectele ce tin de aplicarea legii, acestea intrand in competenta instantei judecatoresti investite cu solutionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare in cadrul cailor de atac prevazute de lege. Curtea a retinut ca a actiona diferit ar insemna o ingerinta a Curtii Constitutionale in activitatea de judecata, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constitutie, potrivit carora justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, paragraful 22, si Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21).


2.5 Solutia


Avand in vedere argumentele expuse anterior, Curtea Constitutionala a Romaniei a respins ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul de procedura penala.


3. Concluzii


Analizand cele prezentate anterior putem conclude ca nu orice refuz motivat al instantei de a admite probe poate echivala cu o restrangere a liberului acces la justitie sau cu o atingere a oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii procesului.


Autor: Irina-Maria Diculescu,Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal


Bibliografie


I. Tratate, monografii


1. VOLONCIU Nicolae;colectiv, Noul Cod de Procedura Penala adnotat. Partea speciala Editura Universul Juridic, Bucuesti, 2016


II. Legislatie


1. Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala


III. Jurisprudenta


1. Decizia nr. 694/2018 a Curtii Constitutionale






[1] VOLONCIU Nicolae;colectiv, Noul Cod de Procedura Penala adnotat. Partea speciala Editura Universul Juridic, Bucuesti, 2016


Citeşte mai multe despre:    Curtea Constitutionala    Oralitate    Nemijlocire    Contradictorialitate    Principii fundamentale    Accesul liber la justitie    Codul de Procedura Penala    Articolul 351    Articolul 281
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Nelegalitatea proceselor-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor aplicate conform O.U.G. nr. 129/2021
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP – Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz
Sursa: Dobre Ion

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Legalitatea sanctiunilor contraventionale/amenzilor aplicate pe durata starii de urgenta, conform OUG 1/1999
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 7783/28.11.2018 a Curtii de Apel Galati

Contestatie in anulare. Eroare materiala. Imposibilitatea cenzurarii modului in care instanta de apel a aplicat sau interpretat dispozitiile legale in cauza
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 102/4.03.2020



  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Publica pe EuroAvocatura.ro