Acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeana si Canada (CETA) este compatibil cu dreptul Uniunii

Partea din CETA consacrata investitiilor are, printre altele, ca obiect instituirea unui mecanism de solutionare a litigiilor intre investitori si state. In acest cadru, se prevede infiintarea unui tribunal si a unui tribunal de apel, precum si, pe termen mai lung, a unui tribunal multilateral pentru investitii. Este prevazuta, astfel, instituirea unui sistem jurisdictional in materie de investitii (Investment Court System, ICS).

La 7 septembrie 2017, Belgia a solicitat avizul¹ Curtii de Justitie in legatura cu compatibilitatea acestui mecanism de solutionare a litigiilor cu dreptul primar al Uniunii. In esenta, ea exprima indoieli cu privire la efectele acestui mecanism asupra competentei exclusive a Curtii in interpretarea definitiva a dreptului Uniunii si, prin urmare, asupra autonomiei ordinii juridice a Uniunii, referitor la compatibilitatea acestuia cu principiul general al egalitatii de tratament si cu cerinta efectivitatii dreptului Uniunii, precum si in ceea ce priveste respectarea de catre acest mecanism a dreptului de acces la o instanta judecatoreasca independenta si impartiala.

In avizul dat astazi, Curtea aminteste mai intai ca un acord international care prevede infiintarea unei instante care are sarcina sa interpreteze dispozitiile acestuia si ale carei decizii sunt obligatorii pentru Uniune este, in principiu, compatibil cu dreptul Uniunii. Un asemenea acord international poate, pe de alta parte, sa produca efecte cu privire la competentele institutiilor Uniunii daca cerintele esentiale privind mentinerea naturii acestor competente sunt totusi indeplinite si daca, asadar, nu se aduce atingere autonomiei ordinii juridice a Uniunii, care are la baza un cadru constitutional care ii este propriu. Fac parte din acest cadru, printre altele, valorile fondatoare ale Uniunii, si anume cele ale respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si cea a respectarii drepturilor omului.

Pentru a garanta prezervarea acestor caracteristici specifice si a autonomiei ordinii juridice astfel create, tratatele au instituit un sistem jurisdictional destinat sa asigure coerenta si unitatea in interpretarea dreptului Uniunii. Curtea subliniaza in aceasta privinta ca dreptul Uniunii nu se opune nici la crearea unui tribunal, a unui tribunal de apel si, ulterior, a unui tribunal multilateral pentru investitii, nici ca CETA sa le confere acestora competenta de interpretare si de aplicare a dispozitiilor acordului in lumina normelor si a principiilor de drept international aplicabile intre partile la CETA. In schimb, intrucat aceste tribunale se afla in afara sistemului jurisdictional al Uniunii, ele nu pot fi abilitate sa interpreteze sau sa aplice dispozitii ale dreptului Uniunii, altele decat cele ale CETA, sau sa pronunte hotarari care sa poata avea ca efect impiedicarea functionarii institutiilor Uniunii in conformitate cu cadrul constitutional al acesteia.

In speta, Curtea considera ca CETA nu confera tribunalelor preconizate nicio competenta de interpretare sau de aplicare a dreptului Uniunii, alta decat cea care se refera la dispozitiile acestui acord . In acest cadru, Curtea subliniaza, printre altele, ca acordul confera Uniunii puterea de a stabili, atunci cand un investitor canadian urmareste sa conteste masuri adoptate de un stat membru si/sau de Uniune, daca litigiul trebuie, avand in vedere normele de repartizare a competentelor intre Uniune si statele sale membre, sa fie indreptat impotriva statului membru mentionat sau impotriva Uniunii.

Competenta exclusiva a Curtii de a se pronunta cu privire la repartizarea competentelor intre Uniune si statele sale membre este astfel prezervata. Curtea arata, pe de alta parte, ca competenta tribunalului si a tribunalului de apel CETA ar afecta autonomia ordinii juridice a Uniunii in cazul in care aceasta competenta ar fi conceputa astfel incat tribunalele mentionate sa poata pune in discutie, in cadrul aprecierilor lor privind restrictiile in calea libertatii de a desfasura o activitate comerciala vizate de o cerere, nivelul de protectie a unui interes public care a condus la introducerea unor astfel de restrictii de catre Uniune fata de toti operatorii care investesc in sectorul comercial sau industrial in cauza al pietei interne. Or, CETA contine clauze care priveaza tribunalele mentionate de orice competenta de a repune in discutie alegerile facute in mod democratic in cadrul unei parti la acord, in special in materia nivelului de protectie a ordinii publice, a securitatii publice, a moralei publice, a vietii sau a sanatatii oamenilor si animalelor sau de mentinere a sigurantei alimentare, a plantelor, a mediului, a bunastarii la locul de munca, a securitatii produselor, a consumatorilor sau a drepturilor fundamentale. In consecinta, acest acord nu aduce atingere autonomiei ordinii juridice a Uniunii.

In ceea ce priveste compatibilitatea mecanismului preconizat cu principiul general al egalitatii de tratament, Curtea arata ca, desi CETA urmareste sa confere investitorilor canadieni care investesc in Uniune o cale specifica de actiune impotriva masurilor Uniunii, situatia lor nu este totusi comparabila cu cea a investitorilor din statele membre care investesc in Uniune. Curtea conchide de asemenea ca CETA nu aduce atingere efectivitatii dreptului Uniunii pentru singurul motiv ca o hotarare adoptata de tribunalul instituit prin acest acord ar putea avea ca efect, in imprejurari exceptionale, neutralizarea unei amenzi aplicate ca urmare a unei incalcari a dreptului concurentei de Comisie sau de o autoritate de concurenta dintr-un stat membru. Astfel, dreptul Uniunii permite el insusi anularea amenzii atunci cand aceasta este afectata de un viciu care corespunde celui pe care l-ar putea constata tribunalul CETA.

In ceea ce priveste compatibilitatea mecanismului de solutionare a litigiilor cu dreptul de acces la o instanta judecatoreasca independenta, Curtea constata ca acordul urmareste sa faca tribunalul CETA accesibil oricarei intreprinderi si oricarei persoane fizice canadiene care investeste in Uniune, precum si oricarei intreprinderi si oricarei persoane fizice dintr-un stat membru al Uniunii care investeste in Canada. Cu toate acestea, in lipsa unui regim care sa urmareasca sa asigure accesibilitatea financiara a tribunalului si a tribunalului de apel CETA pentru persoanele fizice si pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM), mecanismul risca, in practica, sa fie accesibil doar investitorilor care detin importante resurse financiare. Or, Curtea considera ca angajamentele luate de Comisie si de Consiliu, pentru a asigura accesibilitatea tribunalelor preconizate pentru IMM-uri, sunt suficiente in cadrul acestei proceduri de aviz, pentru a se concluziona ca CETA este compatibil cu cerinta accesibilitatii. Astfel, aceste angajamente conditioneaza aprobarea acestui acord de catre Uniune.

In sfarsit, Curtea concluzioneaza ca Acordul CETA contine garantii suficiente pentru a asigura independenta membrilor tribunalelor preconizate.

¹ In temeiul articolului 218 alineatul (11) TFUE.