Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Comercial » Acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeana si Canada (CETA) este compatibil cu dreptul Uniunii

Acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeana si Canada (CETA) este compatibil cu dreptul Uniunii

  Publicat: 02 May 2019       625 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Comercial  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
La 30 octombrie 2016, Canada, pe de o parte, si Uniunea Europeana si statele sale membre, pe de alta parte, au semnat un acord de liber-schimb: Acordul economic si comercial cuprinzator (denumit in continuare „CETA).

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Cadrul institutional unic concretizeaza principiul unicitatii institutionale. Acesta implica acordul statelor membre de a actiona prin intermediul unor institutii comune pentru intensificarea integrarii si cooperarii intre ele.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Persoana fizica sau juridica care aloca importante fonduri pentru realizarea unei investitii.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act adoptat de organele de stat,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Partea din CETA consacrata investitiilor are, printre altele, ca obiect instituirea unui mecanism de solutionare a litigiilor intre investitori si state. In acest cadru, se prevede infiintarea unui tribunal si a unui tribunal de apel, precum si, pe termen mai lung, a unui tribunal multilateral pentru investitii. Este prevazuta, astfel, instituirea unui sistem jurisdictional in materie de investitii (Investment Court System, ICS).


La 7 septembrie 2017, Belgia a solicitat avizul1 Curtii de Justitie in legatura cu compatibilitatea acestui mecanism de solutionare a litigiilor cu dreptul primar al Uniunii. In esenta, ea exprima indoieli cu privire la efectele acestui mecanism asupra competentei exclusive a Curtii in interpretarea definitiva a dreptului Uniunii si, prin urmare, asupra autonomiei ordinii juridice a Uniunii, referitor la compatibilitatea acestuia cu principiul general al egalitatii de tratament si cu cerinta efectivitatii dreptului Uniunii, precum si in ceea ce priveste respectarea de catre acest mecanism a dreptului de acces la o instanta judecatoreasca independenta si impartiala.


In avizul dat astazi, Curtea aminteste mai intai ca un acord international care prevede infiintarea unei instante care are sarcina sa interpreteze dispozitiile acestuia si ale carei decizii sunt obligatorii pentru Uniune este, in principiu, compatibil cu dreptul Uniunii. Un asemenea acord international poate, pe de alta parte, sa produca efecte cu privire la competentele institutiilor Uniunii daca cerintele esentiale privind mentinerea naturii acestor competente sunt totusi indeplinite si daca, asadar, nu se aduce atingere autonomiei ordinii juridice a Uniunii, care are la baza un cadru constitutional care ii este propriu. Fac parte din acest cadru, printre altele, valorile fondatoare ale Uniunii, si anume cele ale respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si cea a respectarii drepturilor omului.


Pentru a garanta prezervarea acestor caracteristici specifice si a autonomiei ordinii juridice astfel create, tratatele au instituit un sistem jurisdictional destinat sa asigure coerenta si unitatea in interpretarea dreptului Uniunii. Curtea subliniaza in aceasta privinta ca dreptul Uniunii nu se opune nici la crearea unui tribunal, a unui tribunal de apel si, ulterior, a unui tribunal multilateral pentru investitii, nici ca CETA sa le confere acestora competenta de interpretare si de aplicare a dispozitiilor acordului in lumina normelor si a principiilor de drept international aplicabile intre partile la CETA. In schimb, intrucat aceste tribunale se afla in afara sistemului jurisdictional al Uniunii, ele nu pot fi abilitate sa interpreteze sau sa aplice dispozitii ale dreptului Uniunii, altele decat cele ale CETA, sau sa pronunte hotarari care sa poata avea ca efect impiedicarea functionarii institutiilor Uniunii in conformitate cu cadrul constitutional al acesteia.


In speta, Curtea considera ca CETA nu confera tribunalelor preconizate nicio competenta de interpretare sau de aplicare a dreptului Uniunii, alta decat cea care se refera la dispozitiile acestui acord . In acest cadru, Curtea subliniaza, printre altele, ca acordul confera Uniunii puterea de a stabili, atunci cand un investitor canadian urmareste sa conteste masuri adoptate de un stat membru si/sau de Uniune, daca litigiul trebuie, avand in vedere normele de repartizare a competentelor intre Uniune si statele sale membre, sa fie indreptat impotriva statului membru mentionat sau impotriva Uniunii.


Competenta exclusiva a Curtii de a se pronunta cu privire la repartizarea competentelor intre Uniune si statele sale membre este astfel prezervata. Curtea arata, pe de alta parte, ca competenta tribunalului si a tribunalului de apel CETA ar afecta autonomia ordinii juridice a Uniunii in cazul in care aceasta competenta ar fi conceputa astfel incat tribunalele mentionate sa poata pune in discutie, in cadrul aprecierilor lor privind restrictiile in calea libertatii de a desfasura o activitate comerciala vizate de o cerere, nivelul de protectie a unui interes public care a condus la introducerea unor astfel de restrictii de catre Uniune fata de toti operatorii care investesc in sectorul comercial sau industrial in cauza al pietei interne. Or, CETA contine clauze care priveaza tribunalele mentionate de orice competenta de a repune in discutie alegerile facute in mod democratic in cadrul unei parti la acord, in special in materia nivelului de protectie a ordinii publice, a securitatii publice, a moralei publice, a vietii sau a sanatatii oamenilor si animalelor sau de mentinere a sigurantei alimentare, a plantelor, a mediului, a bunastarii la locul de munca, a securitatii produselor, a consumatorilor sau a drepturilor fundamentale. In consecinta, acest acord nu aduce atingere autonomiei ordinii juridice a Uniunii.


In ceea ce priveste compatibilitatea mecanismului preconizat cu principiul general al egalitatii de tratament, Curtea arata ca, desi CETA urmareste sa confere investitorilor canadieni care investesc in Uniune o cale specifica de actiune impotriva masurilor Uniunii, situatia lor nu este totusi comparabila cu cea a investitorilor din statele membre care investesc in Uniune. Curtea conchide de asemenea ca CETA nu aduce atingere efectivitatii dreptului Uniunii pentru singurul motiv ca o hotarare adoptata de tribunalul instituit prin acest acord ar putea avea ca efect, in imprejurari exceptionale, neutralizarea unei amenzi aplicate ca urmare a unei incalcari a dreptului concurentei de Comisie sau de o autoritate de concurenta dintr-un stat membru. Astfel, dreptul Uniunii permite el insusi anularea amenzii atunci cand aceasta este afectata de un viciu care corespunde celui pe care l-ar putea constata tribunalul CETA.


In ceea ce priveste compatibilitatea mecanismului de solutionare a litigiilor cu dreptul de acces la o instanta judecatoreasca independenta, Curtea constata ca acordul urmareste sa faca tribunalul CETA accesibil oricarei intreprinderi si oricarei persoane fizice canadiene care investeste in Uniune, precum si oricarei intreprinderi si oricarei persoane fizice dintr-un stat membru al Uniunii care investeste in Canada. Cu toate acestea, in lipsa unui regim care sa urmareasca sa asigure accesibilitatea financiara a tribunalului si a tribunalului de apel CETA pentru persoanele fizice si pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM), mecanismul risca, in practica, sa fie accesibil doar investitorilor care detin importante resurse financiare. Or, Curtea considera ca angajamentele luate de Comisie si de Consiliu, pentru a asigura accesibilitatea tribunalelor preconizate pentru IMM-uri, sunt suficiente in cadrul acestei proceduri de aviz, pentru a se concluziona ca CETA este compatibil cu cerinta accesibilitatii. Astfel, aceste angajamente conditioneaza aprobarea acestui acord de catre Uniune.


In sfarsit, Curtea concluzioneaza ca Acordul CETA contine garantii suficiente pentru a asigura independenta membrilor tribunalelor preconizate.


1 In temeiul articolului 218 alineatul (11) TFUE.




Citeşte mai multe despre:    CETA    Canada    Egalitate de tratament

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Titluri

Curtea de Justitie respinge actiunea Republicii Cehe impotriva directivei privind consolidarea controlului achizitionarii si detinerii de arme de foc
Sursa: EuroAvocatura.ro

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea administrativa in Codul Administrativ (VII)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Deconcentrarea administrativa – principiu al administratiei publice in Codul Administrativ. Serviciile publice deconcentrate (VI)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Functia publica sub imperiul Noului Cod Administrativ (V)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ - Actul de control efectuat de Curtea de Conturi nu marcheaza inceputul termenului de prescriptie a actiunii pentru raspunderea patrimoniala a salariatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Hotararea in Cauza Ana Ionescu si altii impotriva Romaniei, din 26.02.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului