Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Constitutionalitatea reglementarii prin acte ale puterii executive a unor aspecte particulare din domeniul legilor organice

Constitutionalitatea reglementarii prin acte ale puterii executive a unor aspecte particulare din domeniul legilor organice

  Publicat: 26 May 2019       384 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Alegerea Legiuitorului Constituant de a impune o rigoare deosebita in legiferarea unor domenii prin impunerea reglementarii acestora strict prin legi organice se explica prin impactul deosebit, social si juridic, pe care acestea il au asupra societatii in genere.

Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

O eventuala incalcare a acestor norme juridice ar avea semnificatia incalcarii suprematiei Constitutiei, precum si a principiului separatiei puterilor in stat, prin ingerinta eventualelor autoritati ale puterii executive asupra actelor pe care Constitutia le lasa strict in sarcina puterii legislative.


``Conform acestei specializari functionale rezultata din separatia puterilor, Parlamentul poate doar sa legifereze, fara a putea pune in aplicare legile prin acte administrative si fara sa poata el insusi sa transeze conflictele juridice, intervenind in contenciosul jurisdictional. Parlamentul nu poate deci adopta decat acte care reglementeaza primar un domeniu sau acte care modifica o astfel de reglementare primara. Principiul separatiei puterilor impune deci o intelegere precisa a legii: nu orice act emis de Parlament dupa procedurile prestabilite reprezinta o lege; trebuie, in plus, ca acea reglementare sa nu incalce competenta normativa a Guvernului, constituind un act normativ de organizare a executarii legii, rezervat Guvernului de art. 107 alin. (2) din Constitutie .


Guvernul si administratiile nu pot decat sa organizeze aplicarea legii sau sa aplice in concret legea prin acte unilaterale de vointa, fara sa poata legifera sau solutiona conflictele de natura juridica ivite in aplicarea legii . Interdictia de a legifera implicata de principiul separatiei puterilor in stat este incalcata de posibilitatea delegarii functiei legislative catre Guvern si de existenta ordonantelor de urgenta, acte cu caracter legislativ care au la baza vointa executivului. Totusi, nu este vorba de o depasire a competentelor executivului, fiind vorba de acte autorizate de Constitutie``[1]


Astfel, nu trebuie sa cadem in capcana de a considera orice particularizare prin acte ale autoritatilor puterii executive a celor reglementate de Parlament, o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat .


O astfel de sesizare a fost adusa, relaltiv recent, in antentia Curtii Constitutionale, fiind criticata modalitatea de reglementare a nivelurilor la care se constituie consiliile de onoare si de judecata din cadrul Ministerului Apararii Nationale.


Curtea Constitutionala a raspuns acestor critici prin Decizia nr. 71/2019.


1. Exceptia de neconstitutionalitate


1.1 Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 34 si ale art. 35 alin. (2) si (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul cuprins:


- Art. 35 alin. 2 si 3: "Consiliile de onoare se constituie in fiecare unitate, iar consiliile de judecata la organele centrale ale Ministerului Apararii Nationale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de arma, de armata si de corp de armata, precum si la alte esaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale. Organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata se stabilesc prin regulamentele militare."


1.2 Pozitia autorului


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, intrucat prevad ca procedura constituirea, organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata sunt stabilite printr-o norma administrativa, cu o putere juridica inferioara legii organice, respectiv printr-un ordin de ministru sau prin regulamente militare. Totodata, se mentioneaza ca, in cauza, cercetarea disciplinara, constituirea, organizarea si functionarea consiliului de judecata si aplicarea sanctiunii disciplinare s-au realizat in temeiul unui ordin (Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administratiei si Internelor), dat in aplicarea legii, care nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. In aceste conditii, persoana cercetata disciplinar nu cunoaste regulile dupa care se desfasoara aceasta procedura, avand in vedere ca actul administrativ nu este accesibil si deci nici opozabil.


1.3 Pozitia instantei si a autoritatilor sesizate conform legii


Curtea de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal opineaza in sensul neconstitutionalitatii prevederilor criticate, acestea fiind similare celor cuprinse in Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului si asupra carora Curtea Constitutionala s-a pronuntat in sensul ca sunt contrare principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, fiind, totodata, lipsite de previzibilitate.


Guvernul, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila.


Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila. Pentru a putea fi retinute criticile de neconstitutionalitate, acestea ar fi trebuit formulate in raport cu art. 118 alin. (2) din Constitutie, in temeiul carora legiuitorul a adoptat statutul cadrelor militare, sau art. 73 alin. (3) lit. t) din Constitutie . In privinta celorlalte motive de neconstitutionalitate, raportate la normele mentionate in sustinerea acesteia, arata ca acestea nu pot fi apreciate ca fiind veritabile critici ce ar putea fi avute in vedere la fundamentarea unei exceptii de neconstitutionalitate. De altfel, normele constitutionale indicate nu sunt nesocotite, principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat nefiind infrant, deoarece nu se realizeaza delegarea unei atributii ce apartine in exclusivitate legiuitorului catre un membru al Guvernului.


1.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca aspectele cu privire la personalul Jandarmeriei Romane sunt reglementate la capitolul IV din Legea nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.175 din 13 decembrie 2004. Astfel, potrivit art. 23 din aceasta lege, personalul Jandarmeriei Romane se compune din personal militar si personal contractual. Personalul militar al Jandarmeriei Romane este format din: cadre militare, elevi ai institutiilor militare de invatamant, soldati si gradati profesionisti, militari in termen si militari cu termen redus. Cadrelor militare din Jandarmeria Romana li se aplica dispozitiile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare. Gradatilor si soldatilor profesionisti li se aplica Statutul gradatilor si soldatilor profesionisti, aprobat prin lege (Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor profesionisti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006). Elevilor institutiilor militare de invatamant ale jandarmeriei li se aplica prevederile Legii educatiei nationale nr. 1/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 446/2006 privind pregatirea populatiei pentru aparare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Personalul contractual este supus reglementarilor din legislatia muncii, in masura in care prin Legea nr. 550/2004 nu se dispune altfel.


Potrivit art. 1 din Legea nr. 80/1995, prin cadre militare, in sensul acestei legi, se intelege cetatenii romani carora li s-a acordat grad de ofiter, maistru militar sau subofiter, in raport cu pregatirea lor militara si de specialitate, in conditiile prevazute de lege. In acest context, in ceea ce priveste invocarea in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constitutie, potrivit carora prin lege organica se reglementeaza statutul functionarilor publici, Curtea retine ca acestea nu au incidenta in cauza, deoarece statutul cadrelor militare este guvernat de prevederile constitutionale cuprinse in art. 118 alin. (2) din Constitutie, in virtutea carora structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege organica, prevederi constitutionale in temeiul carora legiuitorul a adoptat statutul cadrelor militare.


De asemenea, in ceea ce priveste dispozitiile art. 31 din Constitutie, Curtea observa ca acestea consacra dreptul persoanei de a avea acces neingradit la orice informatie de interes public si obligatia corelativa a autoritatilor publice, potrivit competentelor ce le revin, de a asigura informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. Asadar, dreptul la informatie consacrat de art. 31 din Constitutie se refera numai la informatiile de interes public, in sensul caruia, la nivel infraconstitutional, art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, stabileste ca prin "informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei". Conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001, "prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate ori institutie publica ce utilizeaza sau administreaza resurse financiare publice, orice regie autonoma, societate reglementata de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aflata sub autoritatea sau, dupa caz, in coordonarea ori in subordonarea unei autoritati publice centrale sau locale si la care statul roman sau, dupa caz o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic ori majoritar, precum si orice operator sau operator regional, astfel cum acestia sunt definiti in Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federatiile sportive si organizatiile neguvernamentale de utilitate publica, care beneficiaza de finantare din bani publici;". In aceste conditii, oricarei persoane i se asigura accesul liber si neingradit cu privire la informatiile de interes public, pe care are dreptul sa le solicite si sa le obtina de la autoritatile si institutiile publice (in acest sens, a se vedea Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004).


Prin urmare, Curtea constata ca art. 31 din Constitutie, invocat in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, nu are incidenta in cauza, deoarece sensul sau constitutional nu este acela de a aduce la cunostinta publica legea, fapt care se realizeaza in virtutea art. 78 din Constitutie, potrivit caruia "Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei."


In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 78 din Constitutie, Curtea observa ca nu poate fi retinuta pretinsa incalcare a acestora, deoarece prevederile criticate sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, fiind asadar indeplinita conditia de calitate a legii prevazuta la art. 1 alin. (5) din Constitutie, iar o eventuala nepublicare a unor ordine privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerului Apararii Nationale, precum si din alte institutii asupra carora au incidenta prevederile statutului cadrelor militare sau a unor regulamente militare, in masura in care acestea au caracter normativ, tine de o neregularitate, iar nu de constitutionalitate.


Prin urmare, Curtea constata ca art. 31 din Constitutie, invocat in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, nu are incidenta in cauza, deoarece sensul sau constitutional nu este acela de a aduce la cunostinta publica legea, fapt care se realizeaza in virtutea art. 78 din Constitutie, potrivit caruia "Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei."


In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 78 din Constitutie, Curtea observa ca nu poate fi retinuta pretinsa incalcare a acestora, deoarece prevederile criticate sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, fiind asadar indeplinita conditia de calitate a legii prevazuta la art. 1 alin. (5) din Constitutie, iar o eventuala nepublicare a unor ordine privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerului Apararii Nationale, precum si din alte institutii asupra carora au incidenta prevederile statutului cadrelor militare sau a unor regulamente militare, in masura in care acestea au caracter normativ, tine de o neregularitate, iar nu de constitutionalitate.


In contextul prezentei exceptii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale art. 35 alin. (2) si (3) din Legea nr. 80/1995, Curtea retine ca atat personalul militar al Jandarmeriei Romane, cat si cadrele militare sunt subiecte ale unui raport de serviciu, iar in exercitarea atributiilor ce le revin potrivit legii si prevederilor regulamentelor militare, ofiterii, maistrii militari si subofiterii sunt investiti cu exercitiul autoritatii publice, bucurandu-se de protectie, potrivit legii penale (art. 6 din Legea nr. 80/1995). Acest raport de serviciu ia nastere, se executa si inceteaza in conditii speciale. Pe cale de consecinta, elementele esentiale in ceea priveste nasterea, executarea si incetarea raporturilor de serviciu se refera in mod intrinsec la statutul cadrelor militare, statut care trebuie reglementat prin lege organica, potrivit art. 118 alin. (2) din Constitutie, sens in care sunt Legea nr. 550/2004 si Legii nr. 80/1995. In acelasi timp, Curtea retine ca evaluarea activitatii si conduitei cadrelor militare se refera la modul de executare a raportului de serviciu si, prin efectele produse, poate avea drept consecinta modificarea si chiar incetarea acestuia, respectiv amanarea inaintarii in gradul urmator pe timp de 1-2 ani (art. 33 din Legea nr. 80/1995), sau trecerea in rezerva, ca sanctiune [art. 51 lit. e) din Regulamentul disciplinei militare] sau inaintarea in gradul urmator [art. 32 lit. k) din Regulamentul disciplinei militare], acordarea de arme de aparare si paza cu inscrisuri gravate, in conditiile legii [art. 29 alin. (3) lit. g) din Regulamentul disciplinei militare]. Ca atare, avand in vedere ca prin prevederile art. 34 si ale art. 35 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se deleaga ministrului de resort reglementarea unor aspecte cu privire la recompense, abateri de la disciplina militara, sanctiuni disciplinare, organizarea si functionarea consiliilor de onoare, conditiile de constituire a consiliilor de onoare, functionarea consiliilor de onoare, cai de atac ale hotararilor consiliilor de onoare, organizarea si functionarea consiliului de judecata, conditii de constituire a consiliilor de judecata, functionarea consiliilor de judecata, cai de atac ale hotararilor consiliilor de judecata, respectiv ale evaluarii activitatii si a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esentiale ce tin de raportul de serviciu si de statutul acestora, si care sunt reglementate prin acte juridice infralegale, respectiv prin regulamente care sunt aprobate prin ordine ale ministrului apararii nationale, Curtea constata ca toate aceste elemente trebuie reglementate, potrivit art. 118 alin. (2) din Constitutie, prin lege organica.


Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995, Curtea retine ca aceste reglementari reprezinta o aplicare la nivel infraconstitutional a dispozitiilor art. 118 din Legea fundamentala, prevazandu-se nivelurile la care se constituie consiliile de onoare si consiliile de judecata, respectiv consiliile de onoare se constituie in fiecare unitate, iar consiliile de judecata la organele centrale ale Ministerului Apararii Nationale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de arma, de armata si de corp de armata, precum si la alte esaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata.


1.5 Solutia Curtii Constitutionale


Pentru considerentele expuse anterior, Curtea Constitutionala a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a articolului 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, stabilind ca aceste dispozitii sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


2. Concluzii


In urma analizei argumentelor Curtii, retinem ca nu trebuie confundata particularizarea infraconstitutionala a dispozitiilor Constitutiei ori ale unor legi organice cu o ingerinta a puterii executive asupra legislativului. Astfel, este necesar a se analiza daca prin normele juridice cuprinse in actele puterii executive sunt reglementate elemente ce tin de esenta raporturilor reglementate, ori elemente particulare ale acestora, doar esentialul fiind obligatoriu a fi reglementat strict prin legi organice, in timp ce particularizarea normelor esentiale de aplicatie generala reprezinta chiar o atributie reglementata de lege in sarcina puterii executive.




Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal



Bibliografie


I. Tratate, Monografii


1. D.C. Danisor, Constitutia Romaniei Comentata, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009


II. Legislatie


1. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare


III. Jurisprudenta


1. Decizia C.C.R. nr. 71/2019






[1] D.C. Danisor, Constitutia Romaniei comentata, Editura Universul Juridic, 2009.







Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia 71/2019    Separatia puterilor in stat    Statutul cadrelor militare



Comentează: Constitutionalitatea reglementarii prin acte ale puterii executive a unor aspecte particulare din domeniul legilor organice
Alte Titluri

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei