Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale

Dreptul instantei de a reduce valoarea cheltuielilor de judecata solicitate de partea ce a avut castig de cauza este un drept consacrat legal de art. 451 din Codul de procedura civila, care cuprinde si criteriile generale in raport de care instanta va evalua cunatumul respectivelor cheltuieli .[1]

Potrivit art. 451 din Codul de procedura civila ``(1)Cheltuielile de judecata constau in taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar, onorariile avocatilor, ale expertilor si ale specialistilor numiti in conditiile art. 330alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de necesitatea prezentei la proces, cheltuielile de transport si, daca este cazul, de cazare, precum si orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfasurare a procesului.

(2)Instanta poate, chiar si din oficiu, sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit disproportionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama si de circumstantele cauzei. Masura luata de instanta nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau.

(3)Dispozitiilealin. (2)se aplica in mod corespunzator la plata expertilor judiciari si a specialistilor numiti in conditiile art. 330alin. (3).

(4)Nu vor putea fi insa micsorate cheltuielile de judecata avand ca obiect plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, precum si plata sumelor cuvenite martorilor potrivitalin. (1)``.

Conform legislatiei in vigoare, cenzurarea cheltuielilor de judecata se poate face din oficiu de catre instanta, precum si la cererea celeilalte parti, introdusa, in acest din urma caz, cel mult in faza procesuala a apelului, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 3, pronuntata in data de 20.01.2020 de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in recurs in interesul legii, in Dosarul nr.2412/1/2019, ca urmare a formularii acestuia de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov.

In acest sens, Inalta Curte a decis ca ``in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedura civila, motivul de recurs prin care se critica modalitatea in care instanta de fond s-a pronuntat, in raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedura civila, asupra proportionalitatii cheltuielilor de judecata reprezentand onorariul avocatilor, solicitate de partea care a castigat procesul, nu se incadreaza in motivele de casare prevazute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedura civila``.

Temeiul obligatiei de plata a cheltuielilor de judecata pentru partea care a avut castig de cauza este determinat de culpa procesuala a partii cazute in pretentii si care a determinat, prin conduita sa, declansarea litigiului.

In acest context, instantaesteindreptatita sa aprecieze in cemasuraonorariulpartii care a castigat procesul trebuie suportat departeacare a pierdut, fata de marimea pretentiilor si decomplexitateacauzei.^[2]

Potrivit art. 127 alin. (3) din Statutul profesiei de avocat, stabilirea onorariului avocatului depinde, printre altele, nu numai de timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit ori de natura complexitatii cauzei, ci si de notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului, avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat, precum si de constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante.

In ceea ce priveste sumele ce pot fi considerate cheltuieli de judecata, acestea pot fi reprezentate de: taxele de timbru, onorariile avansate aparatorului^[3] (onorarii orare/fixe/de succes), onorariile expertilor, cheltuielile avansate pentru transport si cazare, precum si de orice alte cheltuieli strict legate de obiectul si solutionarea cauzei, astfel cum sunt exemplificate, la nivel jurisprudential, de Curtea Europeana a Drepturilor Omului^[4]:

``Reclamantul solicita plata a 477,65 euro, suma care i-a fost necesara pentru a preveni si pentru a repara pretinsele incalcari ale Conventiei. Intemeindu-se pe un decont amanuntit si pe facturile corespunzatoare, reclamantul detaliaza aceasta suma astfel:

a) 39,67 euro pentru cheltuieli de transport legate de recuperarea imobilului;

b) 18,52 euro pentru cheltuieli legate de notificarea autoritatilor administrative si a Societatii Comerciale M. cu privire la restituirea imobilului sau;

c) 392,82 euro cu titlu de onorariu al avocatilor care l-au reprezentat in fata instantelor interne;

d) 24,51 euro pentru cheltuieli legate de corespondenta sa cu Curtea;

e) 2,13 euro pentru fotocopierea documentelor transmise Curtii.

51. Guvernul nu se opune la plata acestor cheltuieli .

52. Curtea observa ca aceste cheltuieli sunt justificate prin documente doveditoare. Analizand solicitarea reclamantului in lumina principiilor degajate din jurisprudenta sa, Curtea considera ca fiind rezonabil sa-i acorde reclamantului in intregime suma solicitata, mai precis 477,65 euro``.

Totodata, la nivelul jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca nu se poate obtine rambursarea cheltuielilor de judecata de catre partea care a castigat procesul decat in masura in care se stabileste caracterul real, necesar si rezonabil al cuantumului acestora.^[5]

Astfel, caracterul real se demonstreaza cu documentele doveditoare care atesta plata sumelor ce reprezinta cheltuieli de judecata (chitante, facturi, ordine de plata, extrase de cont etc.). Caracterul necesar rezulta din identitatea/legatura indisolubila dintre suma efectiv platita si scopul cu care aceastaa fost achitata, pe de o parte, si obiectul/specificitatile cauzei, pe de alta parte . Caracterul rezonabil presupune raportul de proportionalitate dintre complexitatea cauzei si activitatea desfasurata de aparator si se apreciaza de catre instanta de judecata .

Asadar, cenzurarea cheltuielilor de catre instanta de judecata se poate face numai in situatia in care acestea sunt vadit disproportionate fata de aspectele mai sus enuntate.

Cu titlu de particularitate, asa cum s-a retinut in jurisprudenta nationala^[6], nu are relevantanici daca aparatorul s-a prezentat sau nu la cauze in conditiile in care exista contractul de asistenta juridica legal incheiat. Munca aparatorului nu se rezuma doar la reprezentarea/asistarea in cauza, ci si la documentarea juridica prealabila, conceperea cererii de chemare in judecata, formularea caii de atac, precum si a apararilor scrise in cadrul procesului.

De asemenea, ceea ce este relevant este ca petentul a beneficiat de serviciile unui aparator, a castigat procesul, iar sumele percepute cu titlu de onorariusunt rezonabile raportat la obiectul dosarului si munca depusa.

Mai mult, prin acordarea cheltuielilor de judecata nu ne aflam nicidecum in prezenta unei imbogatiri fara justa cauza a partii ce obtine rambursarea acestora, intrucat partea care a castigat procesul nu primeste nicio suma in plus, ci reprezinta o justa si echitabila reparare a prejudiciului cauzat ca urmare a nesocotirii drepturilor si intereselor ce a determinat apelarea la instantele de judecata .

Solutii jurisprudentiale:

``In speta, apelanta a cazut in pretentii, fiind in mod corect obligata laplata cheltuielilor de judecata catre reclamanta. Suma de 1000 lei acordata de prima instanta, reprezentand onorariul aparatorului ales, este unarezonabila in raport cu circumstantele cauzei, si anume munca depusa de aparatorul ales, complexitatea medie a cauzei, faptul ca probatoriul a constat in inscrisuri, chestiunile de fapt si de drept dezbatute in fata instantei de fond . Or, in cauza de fata, reducerea onorariului de avocat nu se impunea, nefiind un cuantum excesiv tinand seama de criteriile generale din art. 451 Cod procedura civila si de circumstantele cauzei. Cererea apelantei nu este obligatorie pentru instanta care ramane suverana in a aprecia caracterul rezonabil al onorariului de avocat.

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 480 Cod procedura civila, Curtea constata ca apelul nu este fondat si-l va respinge.``

Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru Cauze privind Conflictele de Munca si Asigurari Sociale, Decizia civila nr. 155 din 20.01.2020

``Cheltuielile de judecata in apel se cuvin apelantei parate E. V. C. SRL in baza art. 453 alin. 1 C.p.civ., avand in vedere ca apelanta reclamanta a pierdut procesul, raportat la art. 452 C.p.civ., dovada existentei si intinderii lor rezultand din inscrisurile depuse la dosar (taxa judiciara de timbru in valoare de 6.647,78 lei - filele16-17 din dosarul de apel - si onorariu avocat conform facturii nr. 1326/6.03.2017 si extrasului de cont aferent aflate la filele 74-75 din dosarul de apel).

In ceea ce priveste cuantumul onorariului avocatului, Curtea retine ca atat prevederile dreptului intern, cat si practica Curtii Constitutionale recunosc prerogativa instantei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, cuantumul onorariului avocatial, prin prisma proportionalitatii sale cu amplitudinea si complexitatea activitatii depuse, cu atat mai necesara cu cat respectivul onorariu, convertit in cheltuieli de judecata, urmeaza a fi suportat de partea potrivnica, daca a cazut in pretentii.

In sensul celor aratate este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care, investita fiind cu solutionarea pretentiilor la rambursarea cheltuielilor de judecata, in care sunt cuprinse si onorariile avocatiale, a statuat ca acestea urmeaza a fi recuperate numai in masura in care constituie cheltuieli necesare, care au fost in mod real facute si in limita unui cuantum rezonabil.

In speta de fata, tinand cont de obiectul si complexitatea cauzei, de valoarea acesteia si de munca concreta indeplinita de avocat - redactare apel si intampinare, prezenta la termenul de judecata cand s-au pus concluzii asupra fondului cauzei, onorariul de avocat in cuantum de 23.800 lei nu apare ca excesiv, astfel ca cererea apelantei reclamante de cenzurare a acestor cheltuieli de judecata, potrivit posibilitatii acordate de art. 451 alin. 2 C.p.civ., nu va fi primita.``

Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a V-a Civila, Decizia nr. 2019 din 22 noiembrie 2017

``In ce priveste motivul de apel prin care se invoca caracterul disproportionat al onorariului de avocat acordat intimatilor, tribunalul apreciaza fata de durata litigiului, prestarea de catre avocatul intimatilor a actelor procesuale in apararea acestora - depunerea intampinarii, prezentarea la toate termenele de judecata - 4 termene de judecata si sustinerea apararilor la fiecare termen, ca onorariul acordat, de 6000 lei, are un cuantum proportional importantei si mizei litigiului pentru parati si activitatii depuse de avocat.``

Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-A civila, Decizia civila nr. 607A din 16.02.2017

Autor avocat Andreea-Cristina Deaconu, MCP Cabinet avocati

DespreMCP Cabinet avocati- Infiintat anul 2008, Cabinetul de avocati fondat deavocat Marius-Catalin Predut este specializat in domeniul relatiilor de munca, comerciale si protectia datelor.