Prima pagină
» Articole juridice
» Drept Penal
» Infractiunea de gestiune frauduloasa
Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin 1 al art 214 c. pen. se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate (art 214 alin 3 c. pen.).
Spre deosebire de prevederile art 214 alin 1 c. pen., unde infractiunea nu este savarsita cu intentia de a dobandi un un folos material, in cazul prevederilor art 214 alin 2 c. pen., gestiunea frauduloasa savarsita in scopul de a dobandi un folos material se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
In situatia prevazuta de dispozitiile art 214 alin 2 c. pen., sesizarea organelor de urmarire penala se poate face si din oficiu, deci, chiar si in lipsa plangerii penale depusa de partea vatamata ca urmare a savarsirii infractiunii.
Conform dispozitiilor art 214 alin 2 c. pen., gestiunea frauduloasa savarsita in scopul de a dobandi un folos material se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
In cazul in care faptuitorul a savarsit fapta infractionala in conditiile prevazute de art 214 alin 2 c. pen., nu mai prezinta relevanta din punct de vedere penal daca plangerea partii vatamate a fost introdusa in termen de doua luni de la data la care aceasta a stiut cine este faptuitorul.
In concluzie, daca infractiunea este incadrata din punct de vedere juridic in prevederile art 214 alin 1 c. pen. termenul de 2 luni prevazut de dispozitiile art 284 alin 1 c. pr. pen. sunt aplicabile, iar in cazul in care fapta este calificata din punct de vedere juridic in dispozitiile prevazute de art 214 alin 2 c. pen. termenul de 2 luni nu mai are nicio relevanta juridica, faptuitorul urmand a fi tras la raspundere penala chiar si in cazul in care plangerea penala este depusa de partea vatamata, spre exemplu, si dupa un an de zile de la momentul savarsirii faptei penale si aflarii persoanei faptuitorului.
Daca incadrarea juridica data faptei de catre organele de urmarire penala este aceea de delapidare ( art 2151 cod. pen ), formularea plangerii penale de catre partea vatamata prin savarsirea infractiunii, se poate face si dupa depasirea termenului de 2 luni prevazut de dispozitiile art 284 alin 1 c. pr. pen., acest text de lege nefiind incident in cazul infractiunii de delapidare.
Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasa este alcatuit dintr-o pluralitate de bunuri, care pot fi atat bunuri mobile cat si bunuri imobile.
Infractiunea de gestiune frauduloasa poate subzista si in cazul in care faptuitorul are un drept de coproprietate, in contextul in care unul sau mai multi coproprietari i-au incredintat unuia dintre ei administrarea ori conservarea respectivei universalitati de bunuri .
Infractiunea prevazuta de art 214 c. pen. nu poate fi comisa decat de acea persoana care are in sarcina sa obligatia de a administra sau conserva bunurile unei alte persoane fizice sau juridice.
Infractiunea se poate comite in cazul unui contract de mandat in temeiul caruia mandatarul se obliga din punct de vedere juridic sa administreze ori sa conserve bunurile mandantului, care are calitatea de proprietar al bunurilor respective.
Din punctul de vedere al participatiei penale, infractiunea de gestiune frauduloasa, poate fi savarsita sub toate formele sale, respectiv sub forma coautoratului, a instigarii la comiterea faptei precum si a complicitatii.
Incadrarea juridica in ceea ce priveste participatia penala este, conform legii, in sarcina organelor de urmarire penala.Aceasta inseamna ca, indiferent de calificarea juridica data faptei savarsita de catre partea vatamata in cuprinsul plangerii sale penale, organele de urmarire penala au dreptul conferit de lege de a schimba incadrarea juridica a faptei penale.
Spre exemplu, in cazul in care partea vatamata in plangerea sa considera ca este vorba despre savarsirea unei infractiuni de gestiune frauduloasa ( art 214 c. pen. ), organele de urmarire penala au dreptul de a schimba incadrarea juridica a respectivei fapte penale din infractiunea de gestiune frauduloasa in infractiunea de delapidare ( art 2151 cod. pen ), in cazul in care din punct de vedere penal aceasta este incadrarea juridica corecta a acelei infractiuni .
Sub aspectul laturii obiective, infractiunea de gestiune frauduloasa, se realizeaza prin comiterea de catre faptuitor a unor actiuni sau inactiuni, de natura a fi pagubitoare pentru persoana in folosul careia se administreaza sau se conserva bunurile.
Pentru infaptuirea infractiunii prevazute de art 214 c. pen. este necesar ca actiunile sau inactiunile faptuitorului sa aiba ca rezultat producerea unei pagube efective de natura patrimoniala.
Intre actiunile ori inactiunile faptuitorului si prejudiciul cauzat proprietarului bunurilor mobile sau imobile este necesara existenta unei legaturi de cauzalitate.In contextul in care nu exista legatura de cauzalitate intre fapta comisa si rezultat, raspunderea penala a faptuitorului nu poate fi angajata din punct de vedere penal.
Sub aspectul laturii subiective, infractiunea prevazuta de art 214 c. pen. se poate savarsi numai sub forma intentiei ( fie intentie directa, fie intentie indirecta ).Aceasta concluzie se desprinde din sintagma ,,cu rea-credinta’’ utilizata de legiuitor la redactarea textului de lege prevazut de art 214 alin 1 c. pen.
Asadar, sub aspectul laturii subiective, daca respectiva fapta nu este comisa sub forma intentiei, nu se poate angaja raspunderea penala a faptuitorului pentru comiterea acesteia din culpa.In aceasta situatie se poate angaja raspunderea civila a faptuitorului pe calea unui proces civil.
Desi, tentativa infractiunii de gestiune frauduloasa este posibila in situatia in care fapta urmeaza a se savarsi printr-o actiune, tentativa la comiterea faptei nu este pedepsita de legea penala.
Consumarea infractiunii de gestiune frauduloasa se produce in momentul in care faptuitorul produce rezultatul periculos al faptei prin crearea pagubei in patrimoniul proprietarului bunurilor.
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Infractiunea de gestiune frauduloasa
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Potrivit art 214 alin 1 din Codul penal, pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Constituie pricinuirea de pagube cu rea-credinta unei persoane cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre persoana care ar fi trebuit sa aiba grija de buna administrare sau conservare a bunurilor respective.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in sectiunea I, cap. IV, t.I, C. proc. pen., partea speciala, incunostiintarea facuta organelor de urmarire penala prin plangere, denunt sau alte modalitati cu privire la savarsirea unei infractiuni.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Constituie pricinuirea de pagube cu rea-credinta unei persoane cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre persoana care ar fi trebuit sa aiba grija de buna administrare sau conservare a bunurilor respective.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Infractiune cpnstand in fapta unei persoane incadrate in munca sau care indeplineste o insarcinare in serviciul unei organizatii sau institutii de a insusi, folosi sau trafica, in interesul sau ori pentru altul, bani,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Infractiune cpnstand in fapta unei persoane incadrate in munca sau care indeplineste o insarcinare in serviciul unei organizatii sau institutii de a insusi, folosi sau trafica, in interesul sau ori pentru altul, bani,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Prevazuta in cap.III, t. II, art. 23, C. pen., partea generala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Infractiune cpnstand in fapta unei persoane incadrate in munca sau care indeplineste o insarcinare in serviciul unei organizatii sau institutii de a insusi, folosi sau trafica, in interesul sau ori pentru altul, bani,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Persoana care a savarsit nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin 1 al art 214 c. pen. se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate (art 214 alin 3 c. pen.).
Spre deosebire de prevederile art 214 alin 1 c. pen., unde infractiunea nu este savarsita cu intentia de a dobandi un un folos material, in cazul prevederilor art 214 alin 2 c. pen., gestiunea frauduloasa savarsita in scopul de a dobandi un folos material se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
In situatia prevazuta de dispozitiile art 214 alin 2 c. pen., sesizarea organelor de urmarire penala se poate face si din oficiu, deci, chiar si in lipsa plangerii penale depusa de partea vatamata ca urmare a savarsirii infractiunii.
Conform dispozitiilor art 214 alin 2 c. pen., gestiunea frauduloasa savarsita in scopul de a dobandi un folos material se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
In cazul in care faptuitorul a savarsit fapta infractionala in conditiile prevazute de art 214 alin 2 c. pen., nu mai prezinta relevanta din punct de vedere penal daca plangerea partii vatamate a fost introdusa in termen de doua luni de la data la care aceasta a stiut cine este faptuitorul.
In concluzie, daca infractiunea este incadrata din punct de vedere juridic in prevederile art 214 alin 1 c. pen. termenul de 2 luni prevazut de dispozitiile art 284 alin 1 c. pr. pen. sunt aplicabile, iar in cazul in care fapta este calificata din punct de vedere juridic in dispozitiile prevazute de art 214 alin 2 c. pen. termenul de 2 luni nu mai are nicio relevanta juridica, faptuitorul urmand a fi tras la raspundere penala chiar si in cazul in care plangerea penala este depusa de partea vatamata, spre exemplu, si dupa un an de zile de la momentul savarsirii faptei penale si aflarii persoanei faptuitorului.
Daca incadrarea juridica data faptei de catre organele de urmarire penala este aceea de delapidare ( art 2151 cod. pen ), formularea plangerii penale de catre partea vatamata prin savarsirea infractiunii, se poate face si dupa depasirea termenului de 2 luni prevazut de dispozitiile art 284 alin 1 c. pr. pen., acest text de lege nefiind incident in cazul infractiunii de delapidare.
Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasa este alcatuit dintr-o pluralitate de bunuri, care pot fi atat bunuri mobile cat si bunuri imobile.
Infractiunea de gestiune frauduloasa poate subzista si in cazul in care faptuitorul are un drept de coproprietate, in contextul in care unul sau mai multi coproprietari i-au incredintat unuia dintre ei administrarea ori conservarea respectivei universalitati de bunuri .
Infractiunea prevazuta de art 214 c. pen. nu poate fi comisa decat de acea persoana care are in sarcina sa obligatia de a administra sau conserva bunurile unei alte persoane fizice sau juridice.
Infractiunea se poate comite in cazul unui contract de mandat in temeiul caruia mandatarul se obliga din punct de vedere juridic sa administreze ori sa conserve bunurile mandantului, care are calitatea de proprietar al bunurilor respective.
Din punctul de vedere al participatiei penale, infractiunea de gestiune frauduloasa, poate fi savarsita sub toate formele sale, respectiv sub forma coautoratului, a instigarii la comiterea faptei precum si a complicitatii.
Incadrarea juridica in ceea ce priveste participatia penala este, conform legii, in sarcina organelor de urmarire penala.Aceasta inseamna ca, indiferent de calificarea juridica data faptei savarsita de catre partea vatamata in cuprinsul plangerii sale penale, organele de urmarire penala au dreptul conferit de lege de a schimba incadrarea juridica a faptei penale.
Spre exemplu, in cazul in care partea vatamata in plangerea sa considera ca este vorba despre savarsirea unei infractiuni de gestiune frauduloasa ( art 214 c. pen. ), organele de urmarire penala au dreptul de a schimba incadrarea juridica a respectivei fapte penale din infractiunea de gestiune frauduloasa in infractiunea de delapidare ( art 2151 cod. pen ), in cazul in care din punct de vedere penal aceasta este incadrarea juridica corecta a acelei infractiuni .
Sub aspectul laturii obiective, infractiunea de gestiune frauduloasa, se realizeaza prin comiterea de catre faptuitor a unor actiuni sau inactiuni, de natura a fi pagubitoare pentru persoana in folosul careia se administreaza sau se conserva bunurile.
Pentru infaptuirea infractiunii prevazute de art 214 c. pen. este necesar ca actiunile sau inactiunile faptuitorului sa aiba ca rezultat producerea unei pagube efective de natura patrimoniala.
Intre actiunile ori inactiunile faptuitorului si prejudiciul cauzat proprietarului bunurilor mobile sau imobile este necesara existenta unei legaturi de cauzalitate.In contextul in care nu exista legatura de cauzalitate intre fapta comisa si rezultat, raspunderea penala a faptuitorului nu poate fi angajata din punct de vedere penal.
Sub aspectul laturii subiective, infractiunea prevazuta de art 214 c. pen. se poate savarsi numai sub forma intentiei ( fie intentie directa, fie intentie indirecta ).Aceasta concluzie se desprinde din sintagma ,,cu rea-credinta’’ utilizata de legiuitor la redactarea textului de lege prevazut de art 214 alin 1 c. pen.
Asadar, sub aspectul laturii subiective, daca respectiva fapta nu este comisa sub forma intentiei, nu se poate angaja raspunderea penala a faptuitorului pentru comiterea acesteia din culpa.In aceasta situatie se poate angaja raspunderea civila a faptuitorului pe calea unui proces civil.
Desi, tentativa infractiunii de gestiune frauduloasa este posibila in situatia in care fapta urmeaza a se savarsi printr-o actiune, tentativa la comiterea faptei nu este pedepsita de legea penala.
Consumarea infractiunii de gestiune frauduloasa se produce in momentul in care faptuitorul produce rezultatul periculos al faptei prin crearea pagubei in patrimoniul proprietarului bunurilor.
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat onlineMCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
JurisprudenţăIn cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Ştiri Juridice Legislaţie OUG nr. 36/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri publice
ORDONANTA DE URGENTA nr. 35/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri ...
HG 295/2025, privind REVISAL-ul - Registrul electronic de evidenta a salariatilor
HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenta a salariatilor REGES-ONLINE ...
OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...
Tabloul Avocatilor din Romania Tabloul Avocatilor din Republica Moldova Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania Tabloul Contabililor din Romania Tabloul Detectivilor Particulari din Romania Tabloul Evaluatorilor din Romania Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania Tabloul Expertilor Judiciari din Romania Tabloul Mediatorilor din Romania Tabloul Notarilor Publici din Romania Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania Tabloul Psihologilor din Romania Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania Arhiva Stirilor juridice din anul 2007 Monitorului Oficial al Romaniei, zi de zi