Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » CEDO. Justitie Europeana » CJUE precizeaza domeniul de aplicare al normelor care guverneaza recunoasterea de catre statele membre a hotararilor privind procedurile de insolventa

CJUE precizeaza domeniul de aplicare al normelor care guverneaza recunoasterea de catre statele membre a hotararilor privind procedurile de insolventa

  Publicat: 21 Jan 2010       3584 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: CEDO. Justitie Europeana  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dupa deschiderea unei proceduri principale de insolventa intr-un stat membru, autoritatile competente ale unui alt stat membru sunt tinute, in principiu, sa recunoasca si sa execute toate hotararile care privesc procedura respectiva
MG Probud, intreprindere din sectorul constructiilor cu sediul social in Polonia executa, prin intermediul unei sucursale din Germania, lucrari de constructie in aceasta din urma tara. In 2005, MG Probud a fost declarata insolventa de o instanta poloneza.

Concept folosit in practica judiciara
Masura asiguratorie, prevazuta in cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, care se ia de organul de urmarire penala sau instanta de judecata, in vederea repararii pagubei produse prin infractiune.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Denumire data monedei unice europene.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act adoptat de organele de stat,
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.

In urma unei proceduri initiate de Hauptzollamt SaarbrA¼cken (administratia vamilor din SaarbrA¼cken) impotriva directorului sucursalei germane a MG Probud, acesta din urma fiind banuit de incalcarea legislatiei privind detasarea lucratorilor in considerarea neplatii remuneratiei si contributiilor sociale ale mai multor muncitori polonezi, Amtsgericht SaarbrA¼cken (Tribunalul Cantonal din SaarbrA¼cken) a dispus poprirea conturilor bancare ale intreprinderii pana la concurenta sumei de 50 683,08 euro precum si masura sechestrului asigurator asupra diferitelor creante pe care aceasta din urma le detinea impotriva unor cocontractanti germani.



In cadrul procedurii de insolventa, SA…d Rejonowy GdaA„sk-PA³A‚noc w GdaA„sku (Tribunalul Districtual din GdaA„sk) ridica problema legalitatii masurilor asiguratorii adoptate de autoritatile germane, din moment ce dreptul polonez, care constituie legea aplicabila procedurii de insolventa in considerarea faptului ca Polonia este statul de deschidere a acestei proceduri, nu ar admite asemenea masuri asiguratorii dupa declararea insolventei intreprinderii. In acest context, aceasta instanta a solicitat Curtii de Justitie sa stabileasca daca, dupa deschiderea unei proceduri principale de insolventa intr-un stat membru, autoritatile competente ale unui alt stat membru sunt autorizate, in conformitate cu propria legislatie, pe de o parte, sa dispuna indisponibilizarea bunurilor debitorului declarat insolvent situate pe teritoriul acestui din urma stat membru si, pe de alta parte, sa refuze recunoasterea, si, dupa caz, executarea hotararilor care privesc desfasurarea si inchiderea unei proceduri de insolventa deschise intr-un alt stat membru.



Curtea aminteste, mai intai, ca regulamentul comunitar1 aplicabil in aceasta materie prevede doua tipuri de proceduri de insolventa. Procedura de insolventa deschisa de instanta competenta din statul membru pe teritoriul caruia se afla centrul intereselor principale ale debitorului, calificata drept a€˛procedura principalaa€¯, produce efecte universale in masura in care se aplica bunurilor debitorului situate in toate statele membre. Desi, ulterior, instanta competenta din statul membru pe teritoriul caruia debitorul are un sediu poate sa deschida o procedura, aceasta, calificata drept a€˛procedura secundaraa€¯, produce efecte care sunt limitate la bunurile debitorului situate pe teritoriul acestui din urma stat . Rezulta ca simpla deschidere a unei proceduri secundare de insolventa este susceptibila sa restranga intinderea universala a procedurii principale de insolventa.



In continuare, Curtea arata ca hotararea de deschidere a unei proceduri de insolventa intr-un stat membru este recunoscuta in toate celelalte state membre de indata ce isi produce efectele in statul de deschidere si ca produce, fara indeplinirea vreunei formalitati suplimentare, in orice alt stat membru, efectele pe care i le atribuie legea statului de deschidere. In mod similar, recunoasterea tuturor hotararilor, altele decat cele privind deschiderea procedurii de insolventa are loc, de asemenea, in mod automat.



In ceea ce priveste executarea hotararilor privind o procedura de insolventa, Curtea subliniaza ca, in conformitate cu regulamentul comunitar, nu exista decat doua motive de refuz. Pe de o parte, statele membre nu au obligatia de a recunoaste sau executa o hotarare cu privire la desfasurarea si inchiderea unei proceduri de insolventa, care ar putea conduce la o limitare a libertatii individuale sau a secretului corespondentei. Pe de alta parte, orice stat membru poate refuza recunoasterea unei proceduri de insolventa deschisa in alt stat membru sau executarea unei hotarari pronuntate in cadrul unei astfel de proceduri, daca recunoasterea sau executarea ar contraveni in mod evident ordinii publice din statul respectiv, in special principiilor sale fundamentale sau drepturilor si libertatilor individuale garantate prin Constitutie .
Curtea constata ca, in considerarea intinderii universale care trebuie atribuita oricarei proceduri principale de insolventa, procedura de insolventa deschisa in Polonia include toate activele MG Probud, inclusiv cele situate in Germania, iar legea poloneza determina nu numai deschiderea procedurii de insolventa, ci si desfasurarea precum si inchiderea acesteia. In acest sens, legea mentionata este chemata sa guverneze soarta bunurilor situate in celelalte state membre precum si efectele procedurii de insolventa asupra masurilor al caror obiect il pot constitui aceste bunuri . Dat fiind faptul ca Legea poloneza privind insolvabilitatea si reorganizarea nu permite, dupa deschiderea unei proceduri de insolventa, initierea impotriva debitorului a unor proceduri de executare privind bunurile care compun masa bunurilor insolventei, autoritatile germane competente nu puteau dispune in mod valabil, in aplicarea legislatiei germane, masuri de executare asupra bunurilor MG Probud situate in Germania.



Astfel, Curtea concluzioneaza ca, dupa deschiderea unei proceduri principale de insolventa intr-un stat membru, autoritatile competente dintr-un alt stat membru, in care nu a fost deschisa nicio procedura secundara de insolventa, sunt tinute, in principiu, sa recunoasca si sa execute toate hotararile care privesc aceasta procedura principala de insolventa si, prin urmare, nu sunt indrituite sa dispuna, in aplicarea legislatiei acestui alt stat membru, masuri de executare asupra bunurilor debitorului declarat insolvent situate pe teritoriul acestui alt stat membru, atunci cand legislatia statului de deschidere nu le permite.



MENTIUNE: Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Este de competenta instantei nationale sa solutioneze cauza conform deciziei Curtii. Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara.


Textul oficial al hotararii europa .eu/jurisp/cgi-bin/form.pl?lang=RO&Submit=rechercher&numaff=C-444/07" target="_blank">AICI




Citeşte mai multe despre:    Curtea de Justitie a Uniunii Europene    Faliment    Procedura insolventei    Procedura falimentului



Comentează: CJUE precizeaza domeniul de aplicare al normelor care guverneaza recunoasterea de catre statele membre a hotararilor privind procedurile de insolventa
Alte Titluri

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior – pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Drepturile parintelui salariat la intoarcerea din concediul de crestere a copilului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Formalitatile necesare transferului salariatilor de la un angajator (cedent) la altul (cesionar)
Sursa: Av. Iulian Gales

Codul Fiscal: Stabilirea de catre Presedintele A.N.A.F. a criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal – o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Publicitatea in avocatura. Marketing juridic. Limitari si posibilitati practice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Initiativa cetateneasca europeana. Situatia regiunilor cu minoritate nationala
Sursa: EuroAvocatura.ro

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 9/2019 - RIL: activitatea desfasurata in cadrul unitatilor de prospectiuni geologice sau de exploatari in subteran nu poate fi considerata activitate desfasurata in "unitate miniera"
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 141/2019
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia Curtii Constitutionale nr. 738/2018 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei