din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1692 de useri online



Prima pagină » Articole juridice » CEDO. Justitie Europeana » Cauza TATU revine in dezbaterea profesionistilor in drept

Cauza TATU revine in dezbaterea profesionistilor in drept

  Publicat: 14 Apr 2011       12660 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro - Avocat dr. Razvan Viorescu        Secţiunea: CEDO. Justitie Europeana  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Situatia trimiterilor preliminare adresate CJUE in dosarele aflate pe rolul Curtii de Apel Suceava

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire data monedei unice europene.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Element al laturii subiective a infractiunii si consta in obiectivul urmarit de faptuitor prin savarsirea faptei prevazute de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act de procedura emis de catre instanta de judecata dupamefectuarea unei licitatii publice, prin care bunul imobil ce a format obiectul executarii silite
Diminuare de valoare; scadere a puterii de cumparare a monedei unei tari,
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Impozit care se aplica in mod direct asupra unei activitati inca de la inceperea (nasterea) ei.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
1. Impozite si taxe locale stabilite in suma globala si invariabila.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Sanctiune civila constand in desfiintarea casatoriei care a fost incheiata cu incalcare prevederilor legale.
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act adoptat de organele de stat,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(CJCE) Curtea de Justitie este alcatuita din tot atatia judecatori cate state membre. In prezent sunt 25 de judecatori asistati de opt avocati generali care sunt numiti pe durata a sase ani cu acordul statelor membre. Curtea se poate reuni camere, in Marea Camera (treispezece judecatori) sau in plen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
Anghel Adrian - membru al Parlamentului Romaniei.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Autovehiculul dotat cu un grup propulsor
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Autovehiculul dotat cu un grup propulsor
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Denumire data monedei unice europene.
Autovehiculul dotat cu un grup propulsor
Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Venituri fiscale care sunt mobilizate la bugetul de stat; ele sunt incasate de la contribuabil in mod indirect
Exprima tendinta existenta in cazul tarilor cu productivitate mai mare in sectorul bunurilor comercializabile (T) comparativ cu sectorul bunurilor necomercializabile (NT) de a inregistra niveluri mai ridicate ale inflatiei si apreciere reala a monedei nationale.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Procent de dobanda pe care il percep bancile comerciale drept scont pentru perioada de timp
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Probleme de a caror rezolvare depinde solutionarea cauzei,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Depasire a legalitatii,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale din domeniul administratiei de stat, activitate indeplinita de organele administrative.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este o metoda care se utilizeaza in evaluarea unor proiecte de investitii si care foloseste tehnica actualizarii.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
In dreptul penal, continutul de baza al unei infractiuni este format dintr-un minimum de caracteristici ale elementelor infractiunii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Tatu Bujor Septimiu - membru al Parlamentului Romaniei.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
In categoria activelor circulante, post ce se refera la creantele salariale, sociale si fiscale determinate
Borbely Erno - membru al Parlamentului Romaniei.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Borbely Erno - membru al Parlamentului Romaniei.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.

Precizam ca in dosarul nr. 2957/86/2010 dedus judecatii Tribunalul Suceava, sectia comerciala si de contencios administrativ, aflat in stadiul procesual al fondului, prin incheierea nr. 4415 din 8 noiembrie 2010 (C-29/11, Sfichi), respectiv in dosarul nr. 2958/86/2010 dedus judecatii Tribunalul Suceava, sectia comerciala si de contencios administrativ, aflat in stadiul procesual al fondului, prin incheierea nr. 4512 din 8 noiembrie 2010, (C-30/11, Ilas) s-a dispus sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru ca aceasta din urma instanta sa se pronunte asupra compatibilitatii/necompatibilitatii taxei de poluare instituita prin OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare, cu dreptul comunitar.


In ambele dosare, Tribunalul Suceava a formulat urmatoarele intrebari:
1. Articolul 110 din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene ( ex-art. 90 din Tratatul privind Infiintarea Comunitatii Europene) primul paragraf, in temeiul caruia niciun stat membru nu aplica direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele ce se aplica direct sau indirect produselor nationale similare, trebuie interpretat in sensul ca interzice unui stat membru instituirea unei taxe prezentand caracteristicile taxei de poluare reglementate prin Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 cu modificarile si completarile ulterioare, taxa impusa cu ocazia primei inmatriculari in Romania a autoturismelor de ocazie importate si care anterior au fost inmatriculate in alte state membre in conditiile in care autoturismele de ocazie inmatriculate in Romania nu sunt supuse unei asemenea taxe in cazul in care fac obiectul unor tranzactii si sunt reinmatriculate?
2. Articolul 110 din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene (ex. art. 90 Tratatul privind Functionarea Comunitatii Europene) al doilea paragraf, al carui scop este eliminarea elementelor de natura sa protejeze piata nationala si sa incalce principiile concurentiale, interzice instituirea unei taxe de poluare pentru autoturisme, taxa care este impusa cu ocazia primei inmatriculari in Romania a autoturismelor de ocazie importate si care anterior au fost inmatriculate in alte state membre, retinandu-se ca prin Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008 sunt exceptate de la obligatia de plata a taxei de poluare `` autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 mc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv`` respectiv categoria de autoturisme care corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse in Romania favorizandu-se astfel sectorul national de productie de autoturisme?
In mod judicios, in formularea intrebarilor instanta a avut in vedere legislatia nationala in discutie, respectiv O.U.G. nr. 50/2008 in forma aplicabila in perioada 15 decembrie 2008 - 14 februarie 2010 a fost modificata prin O.U.G. nr. 218/2008, care mentioneaza expres scopul reglementarii nationale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto nationale si a industriilor adiacente, si nu doar forma initiala a actului normative contestat.
Desi, in fapt in ambele dosare suspendate, 2957/86/2010 si 2958/86/2010, aflate pe rolul Tribunalului Suceava, reclamantii Sfichi Aurora si Ilas Adrian au achitat taxa de poluare in data de 10.09.2008, respectiv in data de 06.10.2008, in raport de varianta initiala a O.U.G. nr. 50/2008 in forma aplicabila in perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, instanta de trimitere a urmarit interpretarea de catre CJUE a art.110 TFUE, in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare.
Situatia de fapt a reclamantilor in dosarele 2957/86/2010 si 2958/86/2010. Valoarea taxei achitate depaseste astfel considerabil valoarea reziduala a taxei incluse in valoarea unui vehicul similar deja inmatriculat in Romania.
Taxa de poluare (ds. 2957/86/2010 si 2958/86/2010) este incompatibila cu dreptul Uniunii, in special intrucat este aplicata autovehiculelor de ocazie importate in Romania dintr un alt stat membru si inmatriculate pentru prima data in Romania, in conditiile in care, in cazul vehiculelor similare deja inmatriculate in Romania, aceasta taxa nu mai este aplicata cu ocazia revanzarii lor ca vehicule de ocazie. Vehiculele de ocazie importate ar fi astfel impozitate mai impovarator decat vehiculele similare deja inmatriculate in Romania, ceea ce ar orienta cumparatorii romani catre achizitionarea acestora din urma.
Importanta discriminarii este ilustrata de circumstantele actiunii principale din ds. 2957/86/2010 si 2958/86/2010, autovehiculele de ocazie, fiind cumparate din Germania si supuse, la inmatricularea in Romania, la plata unor taxe care se ridica intre 500 si 700 Euro. Valoarea taxelor achitate a depasit astfel considerabil valoarea reziduala a taxei incluse in valoarea unui vehicul similar deja inmatriculat in Romania
In plan national, instantele au pus in discutie, ceea ce CJUE a declarat cu mult timp inainte relevant, in materia taxei autovehiculelor second-hand, in cauza C-47/1988 Comisia/Danemarca, si anume in ce masura modul de calcul al taxei introdusa prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 asigura neutralitatea, egalitatea taxei impuse unui autovehicul second-hand, ce urmeaza a fi inmatriculat pentru prima data in Romania, cu taxa reziduala a unui autovehicul similar (ca grad de depreciere si motorizare) deja inmatriculat in Romania. Potrivit Curtii, neutralitatea taxei se verifica prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele asupra autovehiculelor similare inmatriculate, carora le-a fost deja aplicata taxa .Prin exemplificare, s-a retinut ca valoarea autovehiculelor este compusa din pret si taxa de poluare.Raportul dintre cele doua componente se pastreaza constant pe toata durata de functionare a autovehiculului. La momentul la care valoarea autovehiculului a scazut cu 50%, atat valoarea reziduala a pretului platit, cat si valoarea reziduala a taxei de poluare se vor diminua cu acelasi procent de 50%.
Exigentele impuse unei astfel de taxe sunt de mult explicate in cauza de mai sus, cu urmatorul exemplu:
``Valoarea autovehiculului nou este compusa din pretul acestuia la care se adauga taxa de prima inmatriculare, Raportul dintre cele doua componente se pastreaza constant pe toata durata de functionare a autovehiculului. Spre exemplu, la momentul la care valoarea autovehiculului a scazut cu 50%, atat valoarea reziduala a pretului cat si valoarea reziduala a taxei de prima inmatriculare platita se vor diminua cu acelasi procent, respectiv de 50%.``
In consecinta, o taxa de prima inmatriculare nediscriminatorie pentru un autovehicul similar (ca vechime, motorizare ), dar importat dintr-un stat membru, trebuie sa aiba un cuantum de cel mult 50% din valoarea taxei de prima inmatriculare platita pentru acelasi autovehicul in stare noua. Impunerea unei taxe mai mari s-ar reflecta intr-o crestere a pretului final al autovehiculului importat, ce ar deveni astfel mai putin atractiv decat cel deja inmatriculat in statul membru. De aici rezulta caracterul discriminatoriu si drept consecinta, incompatibilitatea acestor dispozitii nationale cu cele ale art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene.
Relevante in acest sens sunt concluziile din Hot. din 3 iunie 2010, Kalinchev (C-2/09)
http://eurlex.europa .eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:62009J0002:RO:HTML


34. Sunt considerate noi vehiculele care, la data la care sunt importate pe teritoriul bulgar, nu au mai mult de sase luni de la prima inmatriculare, oricare ar fi originea acestora, sau al caror kilometraj nu depaseste 6 000 km.
35.Prin urmare, intrebarea adresata de instanta de trimitere trebuie inteleasa in sensul ca prin aceasta se solicita, in esenta, sa se stabileasca daca articolele 30 TFUE si 110 primul paragraf TFUE se opun unui regim diferentiat al accizei aplicat de un stat membru autovehiculelor, in conditiile in care acest regim greveaza in mod diferit vehiculele de ocazie importate din alte state membre si vehiculele de ocazie deja inmatriculate pe teritoriul acestui stat care au fost importate pe teritoriul sau ca vehicule noi.
39. Conform unei jurisprudente consacrate, exista o incalcare a articolului 110 primul paragraf TFUE atunci cand impozitul aplicat produsului de import si cel aplicat produsului national similar sunt calculate diferit si dupa metode diferite, care conduc, fie chiar si in cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import (Hotararea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C 393/98, Rec., p. I 1327, punctul 21, Hotararea din 29 aprilie 2004, Weigel, C 387/01, Rec., p. I 4981, punctul 67, Hotararea BrzeziA�ski, citata anterior, punctul 29, si Hotararea din 20 septembrie 2007, Comisia/Grecia, C 74/06, Rep., p. I 7585, punctul 25). In acest context, trebuie amintit ca, pentru aplicarea articolului 110 TFUE, este necesar sa se ia in considerare nu numai valoarea impozitului intern care se aplica direct sau indirect produselor nationale si importate, ci si baza de impozitare a impozitului respectiv (a se vedea Hotararea din 22 martie 1977, Iannelli & Volpi, 74/76, Rec., p. 557, punctul 21, si Hotararea Comisia/Danemarca, citata anterior, punctul 18).
42. In aceasta privinta, Curtea a recunoscut ca, pentru a evita orice discriminare, este necesar ca baremele forfetare determinate de un act cu putere de lege sau de un act administrativ si calculate pe baza unor criterii precum vechimea, kilometrajul, starea generala, modul de propulsie, marca sau modelul vehiculului sa permita atingerea obiectivului unei impozitari a vehiculelor de ocazie importate care sa nu depaseasca in niciun caz valoarea taxei reziduale incorporate in valoarea vehiculelor de ocazie similare deja inmatriculate pe teritoriul national (a se vedea in acest sens Hotararea Weigel, citata anterior, punctul 75). Un asemenea tip de calcul este necesar in special pentru a asigura caracterul neutru din punct de vedere fiscal al taxei in cauza in raport cu vehiculele de ocazie importate.
46. Avand in vedere si faptul ca acciza se aplica o singura data marfurilor importate, potrivit regimului mentionat, calcularea accizei pentru vehicule noi este in toate cazurile mai favorabila decat pentru vehiculele de ocazie. Intrucat vehiculele de ocazie care circula deja pe teritoriul bulgar, cu alte cuvinte, vehiculele care au fost importate ca vehicule noi, sunt impozitate la momentul intrarii lor pe teritoriul bulgar ca vehicule noi, este relativ mai scump importul unui vehicul de ocazie dintr un alt stat membru decat cumpararea unui vehicul de acelasi tip, cu aceeasi putere a motorului si cu acelasi kilometraj, altfel spus, cu acelasi grad de uzura, pe teritoriul bulgar, ceea ce risca sa influenteze alegerea consumatorilor.
47.Prin urmare, la a treia intrebare trebuie sa se raspunda ca articolul 110 TFUE se opune unui regim diferentiat al accizei aplicat de un stat membru autovehiculelor in imprejurari precum cele din prezenta cauza, in conditiile in care acest regim greveaza in mod diferit vehiculele de ocazie importate din alte state membre si vehiculele de ocazie deja inmatriculate pe teritoriul acestui stat care au fost importate pe teritoriul sau ca vehicule noi.


Solutia previzibila in cauzele C-29/11, Sfichi si C-30/11, Ilas este aceea a constatarii incompatibilitatii acestei variante cu art. 110 TFUE, inclusiv in ceea ce priveste par. 2 al art. 110 TFUE, asa cum rezulta si din solutionarea iminenta a cauzelor Nisipeanu, Ijac, Vijulan, Micsa.


2. Domeniul de aplicare al art. 267 TFUE
Art. 267 TFUE se aplica in privinta - tuturor instantelor statelor membre, precum si - in toate cauzele, - inclusiv in proceduri de urgenta.
Din interpretarea art. 267 TFUE se disting doua categorii de actiuni in pronuntarea unei hotarari preliminare: una facultativa (alin. 2) si una obligatorie (alin. 3), aceasta ridicand o problema delicata de delimitare in cazul stabilirii validitatii actelor comunitare. Astfel, libertatea de care se bucura prima instanta si instanta de recurs, in temeiul alin. 2 al textului mentionat, de a sesiza sau nu CJUE cu o actiune in pronuntarea unei hotarari preliminare, judecatorul national fiind liber sa interpreteze si sa aplice dreptul comunitar, ar putea avea consecinte de neprevazut in cazul in care instantele nationale ar constata nulitatea unui act comunitar fara a sesiza, in prealabil, CJUE, astfel ca aceasta din urma a statuat, cu caracter de principiu, ca in aceasta situatie, in mod exceptional, formularea unei actiuni preliminare este obligatorie, chiar daca organul de jurisdictie national nu face parte dintre cele prevazute la art. 267 TFUE. In masura in care art. 267 TFUE prevede obligativitatea sesizarii CJUE prin procedura intrebarii preliminare, nu se va analiza daca, prin aceasta, ar fi tergiversata judecarea cauzei. Obligatia de a solicita o hotarare preliminara exista fara nici un fel de limitare si indiferent daca se ajunge la o tergiversare esentiala a judecarii cauzei, asa dupa cum rezulta, indirect, si din dispozitiile art. 267 alin. 4 TFUE.
In cazul in care pe rolul CJUE se afla deja o actiune in pronuntarea unei hotarari preliminare similara, vizand solutionarea aceleiasi probleme de drept, instanta nationala are trei posibilitati:
a.sa suspende solutionarea cauzei pedinte si astepte pronuntarea unei hotarari de catre CJUE, cu privire la acea actiune,
b.sa introduca o noua cerere in pronuntarea unei hotarari preliminare, avand acelasi obiect,
c.sa continue judecarea cauzei fara a astepta pronuntarea hotararii CJUE, in practica fiind imbratisata, in majoritatea statelor membre, cea dintai solutie, cu conditia ca intre cele doua cereri sa existe suficiente asemanari.
Astfel, potrivit art. 267 din TFUE (Tratatul privind functionarea Uniunii Europene),:
Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la: (a) interpretarea tratatelor; (b) validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii;
In cazul in care o asemenea chestiune se invoca in fata unei instante dintr-un stat membru, aceasta instanta poate, in cazul in care apreciaza ca o decizie in aceasta privinta ii este necesara pentru a pronunta o hotarare, sa ceara Curtii sa se pronunte cu privire la aceasta problema.In cazul in care o asemenea chestiune se invoca intr-o cauza pendinte in fata unei instante nationale, aceasta instanta este obligata sa sesizeze Curtea .
Semnificatia majora a respectarii de catre instanta nationala a obligatiei de a solicita CJUE sa se pronunte, cu titlu preliminar (in conformitate cu art. 267 TFUE), rezulta din
scopul procedurii intrebarii preliminare: asigurarea aplicarii uniforme si armonizate a dreptului comunitar la nivel european = pastrarea caracterului unitar al dreptului comunitar


3. Situatia actuala a trimiterilor preliminare formulate de instantele judecatoresti Romania la data de 7.04.2011


Din cele 22 de cereri preliminare trimise de instantele din Romania pana in prezent, 14 au ca obiect interpretarea art. 110 TFUE, in vederea determinarii de catre instante a compatibilitatii legislatiei privind taxa speciala pentru autoturisme.
Din cele 14 cereri formulate, 3 sunt pendinte: C-263/10, Nisipeanu; C-438/10, Drutu; C-537/10, Micsa.
C-136/10, Obreja si C-178/10, SC Darmi au fost conexate (ORDONANTA PRESEDINTELUI CJUE din 29.04.2010), fiind identice ca obiect si trimise de aceeasi instanta, in aceeasi zi, in doua dosare diferite, iar solutionarea cauzelor conexate a fost suspendata pana la pronuntarea hotararii preliminare in C-402/09, Tatu .
C-336/10, Ijac a fost suspendata pana la pronuntarea hotararii preliminare in C-402/09, Tatu .
C-29/11, Sfichi si C-30/11, Ilas, (Tribunalul Suceava, instanta de trimitere) au fost conexate (ORDONANTA PRESEDINTELUI CJUE din 09.03.2011), fiind identice ca obiect si trimise de aceeasi instanta, in aceeasi zi, in doua dosare diferite, iar solutionarea cauzelor conexate a fost suspendata pana la pronuntarea hotararii preliminare in C-402/09, Tatu .
C-335/10, Vijulan a fost suspendata pana la solutionarea cererii preliminare din C-263/10, Nisipeanu.
Au fost finalizate 5 cauze, 4 prin ordonante de inadmisibilitate: C-377/10, Baila, C-439/10, DRA Speed, C-440/10, SC Semtex si C-441/10, Anghel .
http://inm-lex.ro/ue/resurse/


4. Hotararea pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauza Tatu


Pe 7.04.2011 a fost pronuntata hotararea preliminara in cauza C-402/09, Tatu . http://eur-lex.europa .eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:62009J0402:RO:HTML
Constatam ca interpretarea instantei europene priveste, deocamdata, compatibilitatea cu art. 110 TFUE a taxei de poluare percepute in temeiul O.U.G. nr. 50/2008 in forma sa initiala, aplicabila in perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008.
Raspunzand intrebarii preliminare adresate de Tribunalul Sibiu: ``Contravin dispozitiile O.U.G. nr. 50/2008, cu modificarile ulterioare, dispozitiilor articolului 90 CE (n.r. actualul art.110 TFUE); se instituie intr-adevar o masura discriminatorie?``, Curtea s-a pronuntat astfel:
``Articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in acest stat membru, daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit incat descurajeaza punerea in circulatie, in statul membru mentionat, a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre, fara insa a descuraja cumpararea unor vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si aceeasi uzura de pe piata nationala.``


Sunt relevante alte cateva concluzii ale Curtii in C-402/09, Tatu, care au urmatoarea redactare:
(39) Potrivit unei jurisprudente constante, exista o incalcare a articolului 110 TFUE atunci cand valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depaseste valoarea reziduala a taxei incorporate in valoarea vehiculelor de ocazie similare deja inmatriculate pe teritoriul national (Hotararea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C 345/93, Rec., p. I 479, punctul 20, Hotararea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C 393/98, Rec., p. I 1327, punctul 23, precum si Hotararea din 19 septembrie 2002, Tulliasiamies si Siilin, C 101/00, Rec., p. I 7487, punctul 55).
(40) In aceasta privinta, Curtea a precizat ca, din momentul achitarii unei taxe de inmatriculare intr un stat membru, valoarea acestei taxe se incorporeaza in valoarea vehiculului. Astfel, atunci cand un vehicul inmatriculat in statul membru in cauza este, ulterior, vandut ca vehicul de ocazie in acelasi stat membru, valoarea sa de piata, care include valoarea reziduala a taxei de inmatriculare, va fi egala cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul, din valoarea sa initiala (Hotararea NA�dasdi si NA�meth, citata anterior, punctul 54). Prin urmare, pentru a garanta neutralitatea taxei, valoarea vehiculului de ocazie importat retinuta ca baza de impozitare trebuie sa reflecte valoarea unui vehicul similar deja inmatriculat pe teritoriul national (Hotararea Weigel, citata anterior, punctul 71, si Hotararea din 20 septembrie 2007, Comisia/Grecia, C 74/06, Rep., p. I 7585, punctul 28).
(48) Domnul Tatu subliniaza ca punerea in circulatie in Romania a unui vehicul de ocazie cumparat intr un alt stat membru implica plata taxei pe poluare, si anume, in ceea ce il priveste, o taxa in valoare de 7.595 de lei pentru un vehicul cu o capacitate cilindrica de 2 155 cm3, care respecta norma Euro 2 si a fost construit in 1997, in timp ce cumpararea, pe piata romaneasca a vehiculelor de ocazie, a unui vehicul inmatriculat in Romania anterior intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008 si avand exact aceeasi vechime si aceleasi caracteristici tehnice ca si vehiculul importat mentionat va fi, in principiu, mult mai interesanta din punct de vedere financiar, intrucat nicio taxa cu o valoare analoga celei impuse prin O.U.G. nr. 50/2008 nu este datorata sau incorporata in valoarea acestui vehicul cumparat pe piata romaneasca. (49) La randul sau, guvernul roman sustine ca art. 110 TFUE nu aduce atingere autonomiei fiscale a statelor membre si ca atractivitatea pietei romanesti a vehiculelor de ocazie in raport cu piata vehiculelor de ocazie importate, evidentiata de domnul Tatu, se datoreaza imprejurarii ca O.U.G. nr. 50/2008 nu se aplica vehiculelor care au fost inmatriculate in Romania anterior intrarii in vigoare a acestei ordonante. Acest guvern invoca, in aceasta privinta, par. 49 din Hotararea NA�dasdi si NA�meth, citata anterior, in care Curtea ar fi declarat in esenta ca art. 110 TFUE nu poate fi invocat in mod util pentru a stabili un efect discriminatoriu al unei taxe pentru simplul motiv ca aceasta se aplica unor vehicule inmatriculate dupa intrarea in vigoare a legii privind aceasta taxa, iar nu si celor inmatriculate anterior acestei intrari in vigoare. (50) In aceasta privinta, trebuie amintit mai intai, astfel cum Curtea a aratat la par. 49 din Hotararea NA�dasdi si NA�meth, citata anterior, ca art. 110 TFUE nu urmareste sa impiedice un stat membru sa introduca impozite noi sau sa modifice cota ori baza impozabila a impozitelor existente. (51) In plus si cu siguranta, atunci cand un stat membru introduce o noua lege fiscala, acesta stabileste aplicarea legii respective incepand de la o anumita data . Prin urmare, taxa aplicata dupa intrarea in vigoare a acestei legi poate fi diferita de taxa fiscala in vigoare anterior. Astfel cum a constatat Curtea la par. 49 din Hotararea NA�dasdi si NA�meth mentionata, pe care guvernul roman a invocat o, imprejurarea respectiva nu poate, prin ea insasi, sa fie considerata ca avand un efect discriminatoriu intre situatiile constituite anterior si cele care sunt posterioare intrarii in vigoare a noii norme. (52) In schimb, din Hotararea NA�dasdi si NA�meth mentionata nu rezulta in niciun fel ca competenta statelor in stabilirea regimului unor noi taxe este nelimitata. Dimpotriva, potrivit unei jurisprudente constante, interdictia prevazuta la art. 110 TFUE trebuie sa se aplice de fiecare data cand un impozit fiscal este de natura sa descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizand produsele nationale (a se vedea in acest sens Hotararea din 3 martie 1988, Bergandi, 252/86, Rec., p. 1343, par. 25, Hotararea din 7 decembrie 1995, Ayuntamiento de Ceuta, C 45/94, Rec., p. I 4385, par. 29, precum si Hotararea din 8 noiembrie 2007, Stadtgemeinde Frohnleiten si Gemeindebetriebe Frohnleiten, C 221/06, Rep., p. I 9643, par. 40). (53) Astfel, art. 110 TFUE ar fi golit de sensul si de obiectivul sau daca statelor membre le ar fi permis sa instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vanzarii de produse importate in favoarea vanzarii de produse similare disponibile pe piata nationala si introduse pe aceasta piata inainte de intrarea in vigoare a taxelor mentionate. O astfel de situatie ar permite statelor membre sa eludeze, prin instituirea unor impozite interne al caror regim este stabilit astfel incat sa aiba efectul descris mai sus, interdictiile prevazute la articolele 28 TFUE, 30 TFUE si 34 TFUE. (54) In ceea ce priveste taxele aplicate autovehiculelor, din lipsa unei armonizari in materie rezulta ca fiecare stat membru poate sa stabileasca regimul acestor masuri fiscale potrivit propriilor aprecieri. Astfel de aprecieri, asemenea masurilor adoptate pentru punerea lor in aplicare, trebuie insa sa fie lipsite de efectul descris la punctul precedent (a se vedea in acest sens Hotararea din 21 martie 2002, Cura Anlagen, C 451/99, Rec., p. I 3193, par. 40, Hotararea din 15 septembrie 2005, Comisia/Danemarca, C 464/02, Rec., p. I 7929, par. 74, si Hotararea din 1 iunie 2006, De Danske BilimportA�rer, C 98/05, Rec., p. I 4945, par. 28). (55) In aceasta privinta, trebuie amintit ca autovehiculele prezente pe piata unui stat membru sunt ``produse nationale`` ale acestuia in sensul art. 110 TFUE. Atunci cand aceste produse sunt puse in vanzare pe piata vehiculelor de ocazie a acestui stat membru, ele trebuie considerate ``produse similare`` vehiculelor de ocazie importate de acelasi tip, cu aceleasi caracteristici si aceeasi uzura. Astfel, vehiculele de ocazie cumparate pe piata statului membru mentionat si cele cumparate, in scopul importarii si punerii in circulatie in acest stat, in alte state membre constituie produse concurente (a se vedea in special Hotararile citate anterior Comisia/Danemarca, par. 17, precum si Kalinchev, par. 32 si 40). (56) Din principiile amintite mai sus rezulta ca art. 110 TFUE obliga fiecare stat membru sa aleaga taxele aplicate autovehiculelor si sa le stabileasca regimul astfel incat acestea sa nu aiba ca efect favorizarea vanzarii vehiculelor de ocazie nationale si descurajarea, in acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare. (57) In actiunea principala, in pofida prezentei necontestate a unor date statistice care demonstreaza o scadere foarte considerabila a inmatricularilor de vehicule de ocazie importate in Romania de la intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008, guvernul roman a subliniat in fata Curtii ca obiectivul primordial urmarit de aceasta reglementare este cel al protectiei mediului. (58) Cu toate acestea, din dosarul prezentat Curtii rezulta fara echivoc ca reglementarea mentionata are ca efect faptul ca vehiculele de ocazie importate si caracterizate printr o vechime si o uzura importante sunt supuse, in pofida aplicarii unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a tine seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piata, in timp ce vehiculele similare puse in vanzare pe piata nationala a vehiculelor de ocazie nu sunt in niciun fel grevate de o astfel de sarcina fiscala. Nu se poate contesta ca, in aceste conditii, O.U.G. nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importarii si punerii in circulatie in Romania a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre. (59) In aceasta privinta, trebuie precizat, in lumina principiilor amintite la par. 50-53 din prezenta hotarare, ca, desi statele membre pastreaza, in materie fiscala, competente extinse care le permit sa adopte o mare varietate de masuri, acestea trebuie totusi sa respecte interdictia prevazuta la art. 110 TFUE. (60) In plus, trebuie sa se constate, astfel cum a subliniat in mod corect domnul Tatu, ca obiectivul protectiei mediului mentionat de guvernul roman, care se materializeaza in faptul, pe de o parte, de a impiedica, prin aplicarea unei taxe disuasive, circulatia in Romania a unor vehicule deosebit de poluante, precum cele care corespund normelor Euro 1 si Euro 2 si care au o capacitate cilindrica mare, si, pe de alta parte, de a folosi veniturile generate de aceasta taxa pentru finantarea unor proiecte de mediu, ar putea fi realizat mai complet si mai coerent aplicand taxa pe poluare oricarui vehicul de acest tip care a fost pus in circulatie in Romania. O astfel de taxare, a carei punere in aplicare in cadrul unei taxe anuale rutiere este perfect posibila, nu ar favoriza piata nationala a vehiculelor de ocazie in detrimentul punerii in circulatie a vehiculelor de ocazie importate si ar fi, in plus, conforma principiului poluatorul plateste. (61) Avand in vedere toate cele de mai sus, trebuie sa se raspunda la intrebarea adresata ca art. 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in acest stat membru, daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit incat descurajeaza punerea in circulatie, in statul membru mentionat, a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre, fara insa a descuraja cumpararea unor vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si aceeasi uzura de pe piata nationala.


Trebuie amintit faptul ca unele instante nationale au stabilit deja, in perioada anterioara pronuntarii hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza Tatu, ca O.U.G. nr. 50/2008 in forma initiala contravine art. 90 CE [Trib. Cluj, s. civ. nr. 2320/5.12.2008; Trib. Braila, s. civ. nr. 319/FCA/30.04.2009; C. Ap. Oradea, d. civ. nr. 560/CA/5.11.2009; C. Ap. Tg. Mures, d. civ. nr. 236/R/18.02.2010; C. Ap. Constanta, d. civ. nr. 363/CA/7.06.2010].


5. Premisele sesizarii CJUE de catre Tribunalul Suceava cu chestiuni prejudiciale conform art.267 TFUE
a) Relevanta normei europene
Prima conditie pentru sesizarea CJUE in procedura intrebarii preliminare este sa se fi stabilit, daca norma europeana pusa in discutie este relevanta pentru solutionarea cauzei, adica daca se aplica in situatia care face obiectul procesului.
In principiu, aprecierea asupra relevantei o face instanta nationala, CJUE neefectuand verificari in acest sens, cu exceptia situatiei in care reiese, in mod evident, ca lipseste relevanta, asa incat se considera ca solicitarea unei hotarari preliminare constituie un abuz de drept .
b) Necesitatea interpretarii normei europene
Necesitatea interpretarii in sensul art. 267 TFUE se refera la necesitatea interpretarii exclusiv a normei europene care urmeaza sa fie aplicata, daca instanta nationala considera ca textul normei nu este univoc.
Nu este necesar ca instanta insasi sa impartaseasca sau nu indoielile; este suficient ca o parte din proces sa prezinte indoieli serioase.
Instanta nationala a carei hotarare nu mai poate fi atacata, nu va proceda la o interpretare in baza metodelor de interpretare din dreptul intern. Interpretarea normelor europene revine, in acest caz, exclusiv CJUE, conform art. 267 TFUE.


Instanta nationala a careia hotarare nu mai poate fi atacata va verifica exclusiv daca textul normei este ``clar`` in sine, adica daca din sensul obisnuit si natural al cuvintelor, reiese in mod evident aplicarea corecta a dreptului comunitar, astfel incat nu poate fi loc pentru nici o indoiala rezonabila. O astfel de situatie exista atunci cand aplicarea corecta a dreptului comunitar este atat de evidenta, incat nu poate fi loc pentru nici un fel de indoiala rezonabila.
Daca instanta ajunge la concluzia ca nu sunt intrunite elementele de mai sus si, deci, ca exista indoieli serioase in privinta sensului normei, este necesara interpretarea acesteia in sensul prevazut de art. 267 TFUE.
In ceea ce priveste stabilirea ``claritatii``, trebuie facuta o analiza riguroasa, altfel exista riscul nerespectarii obligatiei de sesizare a CJUE prin intrebare preliminara.
Nu este necesara sesizarea, daca CJUE si-a exprimat deja punctul de vedere intr-o procedura anterioara, in legatura cu problema de drept pusa in discutie, iar in contextul eventual nou nu exista nici indoiala reala cu privire la posibilitatea de a aplica aceasta jurisprudenta.


5. Modul de abordare al instantei de trimitere-Tribunalul Suceava in cazul in care CJUE solutioneaza/ a solutionat o chestiune de drept comunitar identica. Efectele solutionarii de catre CJUE a C-402/09, Tatu .


Din art. 267 TFUE nu reiese ce trebuie sa faca instanta nationala daca CJUE a primit deja o intrebare preliminara privind interpretarea aceleiasi norme europene si avand acelasi obiectiv. Nici normele procedurale romane nu prevad dispozitii pentru astfel de situatii.
Fata de prima ipoteza, in care pe rolul CJUE se afla o cauza identica care urmeaza a fi solutionata, in cazul optiunii de sesizare de catre instanta de trimitere- Tribunalul Suceava, respectiv in cazul in care instanta nationala are libertatea de a sesiza sau nu CJUE - adica, doar in cazul, in care hotararea instantei poate fi atacata - aceasta nu va sesiza CJUE, intrucat pe rol se solutioneaza o cauza in care trebuie sa se pronunte cu privire la chestiunea de drept comunitar incidenta in cauza aflata pe rolul instantei nationale.Daca CJUE ar fi sesizata si de data aceasta, adica a doua oara, in aceeasi chestiune, instanta europeana ar fi suprasolicitata, fara a se obtine un rezultat suplimentar. Obiectivul art. 267 TFUE este deja asigurat de cauza care este pendinte la CJUE. Daca sesizarea CJUE nu se justifica din motivele prezentate, care tin de economia procesului, instanta suspenda judecarea cauzei in baza art. 244 Cod Procedura Civila pana la pronuntarea hotararii CJUE in cauza acolo pendinte.
Fata de a doua ipoteza, in care pe rolul CJUE se afla o cauza identica, in care instanta de contencios european s-a pronuntat deja (C-402/09, Tatu) cu privire la chestiunea de drept comunitar incidenta in cauza, instanta nationala isi poate intemeia solutionarea fondului dosarului aflat pe rolul sau pe concluziile hotararii CJUE, chiar daca rationamentul juridic nu a rezultat din acelasi tip de proceduri si chiar daca problemele respective nu erau strict identice.
Odata ce problema de drept comunitar a fost solutionata de CJUE, instanta nationala se poate baza pe aceasta solutie in cause ulterioare, facand astfel nenecesara o noua trimitere preliminara, in conditiile in care textul art.267 TFUE nu limiteaza posibilitatea instantei nationale in aplicarea textului mentionat, daca aceasta o considera oportuna. (C-283/81, CILFIT S.R.L. si Lanificio di Gavardo SpA c. Ministerul Sanatatii).
Totusi, instanta nationala este indreptatita, in mod oficial, sa trimita o noua intrebare CJUE, chiar si atunci cand aceasta s-a pronuntat deja cu privire la problema respectiva. Dar noua cerere trebuie sa contina un element sau argument nou. In caz contrar, CJUE va fi puternic determinata sa reitereze considerentele pe fond din speta anterioara.Existenta unei hotarari anterioare poate priva obligatia instantei nationale de atrimite o cerere de ``scopul sau, golind-o astfel de continut .``( C-28/62 Da Costa en Schaake NV si C-30/62 Jacob Meijer NV si Hoechst-Holland NV c. Nederlandse Belastingadministratie). Practic Hotararea din cauza Da Costa a initiat ceea ce constituie in fapt un sistem al precedentului.
Instantele nationale sunt cele care trebuie sa aplice o hotarare anterioara pronuntata in interpretarea dreptului comunitar de catre CJUE. Cu toate acestea, CJUE nu analizeaza sistemul legal national si nu determina validitatea legii nationale. Curtea da o interpretare a compatibilitatii legii nationale cu dreptul comunitar, fiind apoi de competenta instantei nationale sa aplice acea interpretare in cadrul propriului sistem juridic.
Principiul general este ca hotararea CJUE interpreteaza dreptul astfel cum trebuia inteles de la momentul intrarii sale in vigoare si prin urmare acesta urmeaza a se aplica raporturilor juridice anterioare momentului pronuntarii hotararii preliminare, si ca, in consecinta dreptul trebuie aplicat in acest mod de catre autoritatile administrative raporturilor juridice de dinaintea pronuntarii hotararii preliminare, fiind obligate in aplicarea principiului cooperarii/loialitatii care decurge din art. 10 din TCE.
Potrivit art.10 T.C.E ``statele membre iau toate masurile generale sau speciale necesare pentru a asigura executarea obligatiilor care decurg din prezentul tratat, ele se abtin de la orice masura susceptibila sa puna in pericol realizarea scopurilor prezentului tratat``. Obligatia de colaborare a statelor membre rezulta din dispozitiile art.10 T.C.E. Denumita si principiul loialitatii comunitare sau al cooperarii loiale, obliga statele membre sa actioneze, deci este o obligatie pozitiva, ceea ce corespunde principiului concretizarii principiului primordialitatii dreptului comunitar asupra dreptului national.(Hotararea Curtii din 15 iulie 1964 Costa c. E.N.E.L , cauza C-6/1964).
Referindu-se la relatia dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre, hotararea Costa -C-6/1964 stabileste ca ordinea juridica comunitara care este integrata in sistemele juridice ale statelor membre de la intrarea in vigoare a tratatului si se impune jurisdictiilor acestora.
Instantele de judecata sunt obligate ca, dupa data de 1 ianuarie 2007, sa analizeze compatibilitatea legii nationale privind introducerea ``taxei de poluare`` cu jurisprudenta comunitara. Judecatorul national a devenit, dupa aceasta data judecator comunitar, fiind obligat sa aplice direct dreptul comunitar, daca se constata incompatibilitatea dreptului national cu acesta, in virtutea principiilor efectului direct al dreptului comunitar si al suprematiei acestuia. In ceea ce priveste raportul dintre legislatia nationala si legislatia comunitara, Curtea a facut aplicarea principiilor de interpretare, stabilite de CJUE in jurisprudenta sa, respectiv : Principiul efectului direct al tratatelor, ceea ce inseamna ca dispozitiile Tratatului CEE au efect direct in dreptul intern (Hotararea Curtii din 5 februarie 1963, Van Gend en Loos c. Administratie der Belastingen).
Dezvoltarea precedentului are consecinte asupra raporturilor dintre instantele nationale si CJUE. In masura in care hotararile au valoare de precedent, acest aspect plaseaza CJUE intr-o pozitie superioara fata de instantele nationale. Insasi existenta unui sistem bazat pe precedent indica schimbarea produsa in ierarhia dintre CJUE si instantele nationale: CJUE stabileste interpretarea legala de referinta, care va fi adoptata si respectata de instantele nationale in toate statele membre, care se confrunta cu o problema de drept comunitar dezlegata de catre CJUE.
Importanta acordata hotararilor anterioare este reflectata si confirmata de art.103 alin.3 din Regulamentul de procedura (http://curia.europa .eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2010-04/rp.ro.pdf) care permite CJUE, dupa ascultarea avocatului general, sa se pronunte oricand prin ordonanta motivata, facand trimitere la o hotarare anterioara sau la jurisprudenta anterioara, atunci cand intrebarea adresata este identica cu o intrebare asupra careia Curtea s-a pronuntat deja sau cand raspunsul la intrebare poate fi dedus in mod clar din jurisprudenta, ordonanta in cuprinsul careia se face trimitere la hotararea anterioara sau la jurisprudenta pertinenta.
Raportat la solutionarea cauzei C-402/09, Tatu, la data de 07.04.2011, instantele nationale sunt obligate sa tina cont de interpretarea art.110 TFUE.


6. Efectele Hotararii Tatu (C-402/09) din 7.04.2011 asupra solutionarii fondului ds. 2957/86/2010 si 2958/86/2010.


Asa cum rezulta din ORDONANTA PRESEDINTELUI CJUE din 09.03.2011, cauzele C-29/11, Sfichi si C-30/11, Ilas, (Tribunalul Suceava, instanta de trimitere) au fost conexate, fiind identice ca obiect si trimise de aceeasi instanta, in aceeasi zi, in doua dosare diferite, iar solutionarea acestora a fost suspendata pana la pronuntarea hotararii preliminare in C-402/09, Tatu .
Practic, Tribunalul Suceava va trebui sa aiba in considerare in solutionarea fondului celor doua dosare, 2957/86/2010 si 2958/86/2010, interpretarea de catre CJUE asupra problemei de drept ( interpretarea art.110 TFUE), ridicata prin cererile prejudiciale si dezlegata in Hotararea din cauza Tatu .
Solutiile CJUE pot fi:
a.pronuntarea unei noi hotarari preliminare in C-402/09, Tatu in cauzele C-29/11, Sfichi si C-30/11, Ilas;
b. pronuntare unei ordonante motivate, facand trimitere la o hotarare anterioara sau la jurisprudenta anterioara, atunci cand intrebarea adresata este identica cu o intrebare asupra careia Curtea s-a pronuntat deja sau cand raspunsul la intrebare poate fi dedus in mod clar din jurisprudenta, ordonanta in cuprinsul careia se face trimitere la hotararea anterioara sau la jurisprudenta pertinenta. (conform art.103 alin.3 din Regulamentul de procedura CJUE).


7. Solutiile instantelor din raza Curtii de Apel Suceava in raport de Hotararea in cauza Tatu . Sesizarea ``de divergenta`` a CJUE in cazul formularii unor noi trimiteri prejudiciale.
Pe rolul Curtii de Apel Suceava, exista in alte cateva dosare aflate in diferite faze procesuale (fond sau recurs) cereri prejudiciale formulate de reclamanti, avand acelasi obiect ca in ds. 2957/86/2010 si 2958/86/2010.
In situatia in care s-au formulat cereri in conditiile art.267 TFUE, Tribunalul Suceava are dreptul, respectiv Curtea de Apel obligatia sa ceara Curtii de Justitie a Uniunii Europene sa se pronunte, cu titlu preliminar, in chestiuni de drept privind conformitatea O.U.G. nr. 50/2008, in toate formele de amendare, cu art. 110 TFUE ori sa aplice cu prioritate dreptul comunitar interpretat in cauza Tatu .
In toate celelalte dosare aflate pe rolul Curtii de Apel Suceava avand ca obiect restituirea taxei de poluare, indiferent de stadiul procesual (fond, recurs sau cerere de revizuire formulata in temeiul dispozitiilor speciale din Legea contenciosului administrativ, art.21 alin.2), in temeiul art. 148 alin. (4) din Constitutia Romaniei, instantele au obligatia de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, respectiv art. 110 TFUE, asa cum a fost acesta interpretat in cauza Tatu . Pe cale de consecinta, instantele nationale sunt datoare sa admita cererile de restituire a taxelor de poluare formulate, reformand acolo unde este cazul hotararile contrare ale instantelor care s-au pronuntat anterior.
In cazul in care instanta nationala doreste sa ia o decizie diferita de jurisprudenta CJUE (deja existenta la acest moment, Hotararea Tatu, Hotararea NA�dasdi si NA�meth, Hotararea Kalinchev, Hotararea BrzeziA�ski), este obligata sa sesizeze CJUE, pentru ca instanta europeana sa se pronunte in acest sens, conform art. 267 alin.1 TFUE. Acelasi lucru este valabil si pentru instantele de ultim grad de jurisdictie!
Caracterul (partial) obligatoriu al hotararii preliminare a CJUE. Hotararea preliminara a CJUE C-402/09, Tatu este obligatorie pentru instanta de trimitere, dar numai in privinta litigiului in cadrul caruia a fost formulata intrebarea preliminara.
In cazul in care CJUE a fost sesizat de catre o instanta a carei decizie este supusa unei cai de atac hotararea preliminara a CJUE este obligatorie si pentru instanta care solutioneaza calea de atac in acest litigiu.
Din aceste considerente hotararea CJUE C-402/09, Tatu are caracter obligatoriu pentru toate instantele tuturor statelor membre, fiindca instanta care intentioneaza sa interpreteze altfel norma europeana pe care CJUE a interpretat-o deja, are obligatia ca, anterior deciziei sale, sa se adreseze Curtii de Justitie a Uniunii Europene, motivandu-si opinia divergenta si solicitand o noua hotarare in chestiunea aflata in discutie (``sesizare de divergenta``).


8. Consecintele nerespectarii jurisprudentei CJUE
Hotararea CJUE are caracter obligatoriu pentru toate instantele tuturor statelor membre, fiindca instanta care intentioneaza sa interpreteze in alt fel norma europeana deja interpretata de CJUE are obligatia ca, anterior deciziei sale, sa se adreseze Curtii de Justitie a Uniunii Europene, motivandu-si opinia divergenta si solicitand o noua hotarare in chestiunea aflata in discutie (``sesizare de divergenta``).
Totodata, nerespectarea jurisprudentei CJUE poate avea drept consecinta actiuni in despagubire ale partilor aflate in litigiu, indreptate impotriva statului membru a carui instanta a hotarat in cauza. Raspunderea statelor membre pentru incalcarea de catre instantele lor a dreptului comunitar intervine in conformitate cu jurisprudenta CJUE atunci cand
- norma comunitara incalcata urmareste sa confere drepturi persoanei,
- incalcarea este suficient calificata/caracterizata si
- intre aceasta incalcare si prejudiciul cauzat persoanei exista o legatura cauzala nemijlocita.
In conformitate cu jurisprudenta CJUE, incalcarea dreptului comunitar este considerata ``suficient calificata/caracterizata`` atunci cand hotararea judecatoreasca incalca jurisprudenta CJUE, iar incalcarea are un caracter manifest. (vezi CJUE nr. cauzei C-224/01).


9. Remediile juridice pe care le au titularii actiunilor avand ca obiect ``restituirea taxei de poluare``, in functie de stadiul procesual al litigiului, implica posibile urmatoarele solutii:
A. Daca litigiul referitor la restituirea taxei de poluare, achitate in perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, se afla in curs, indiferent de stadiul procesual (fond, recurs sau cerere de revizuire formulata in temeiul dispozitiilor speciale din Legea contenciosului administrativ art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004), in temeiul art. 148 alin. (4) din Constitutia Romaniei, instantele au obligatia de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, respectiv art. 110 TFUE, asa cum a fost acesta interpretat in cauza Tatu . Pe cale de consecinta, instantele nationale sunt datoare sa admita cererile de restituire a taxelor de poluare formulate, reformand acolo unde este cazul hotararile contrare ale instantelor care s-au pronuntat anterior.


B. Daca litigiul referitor la restituirea taxei de poluare, achitate in perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, a fost finalizat printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, iar reclamantul este in termen pentru formularea unei cereri de revizuire in temeiul art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, pentru aceleasi considerente instanta este datoare sa o admita, asigurand astfel respectarea dreptului comunitar, asa cum a fost acesta interpretat de Curte prin hotararea din 7 aprilie 2011 in cauza Tatu .
C. Daca litigiul referitor la restituirea taxei de poluare, achitate in temeiul O.U.G. nr. 50/2008, in formele aplicabile in perioadele 15 decembrie 2008 - 14 februarie 2010, 15 februarie 2010 - 31 decembrie 2010 si respectiv cu incepere de la 1 ianuarie 2011, se afla in curs, avand in vedere considerentele hotararii preliminare pronuntate in cauza Tatu, apreciem ca nici celelalte variante ale taxei de poluare nu vor fi considerate de catre CJUE ca fiind compatibile cu art. 110 TFUE. In consecinta, ar fi o solutie de luat in calcul cu privire la aceste litigii: - instantele de contencios fiscal vor fi nevoite sa aplice ele insele dreptul european, lasand neaplicate dispozitiile O.U.G. nr. 50/2008 in toate formele sale, fara a fi nevoite sa astepte sub acest aspect interventia Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Hotararea din 9 martie 1978, afacerea 106/77, Simmenthal, par. 21-24).


NOTE.
1.Prezentul studiu achieseaza la concluziile altor colegi de breasla, care s-au aplecat cu profesionalism asupra subiectului in discutie, de o mare importanta jurisprudentiala cu finalitate in sprijinul miilor de justitiabili din Romania (aduc in atentie materialele documentate structurate de Beatrice Andresan, Cosmin Flavius Costas, Viorel Papu, I. Pacuretu Canache, M.Galca)


2. Consideram inoportune interventiile (nefondate sau aberante) in mass media ale reprezentantilor Guvernului, care nu trebuie luate in seama: ``Hotararea are ca obiect prevederile Ordonantei 50 din 2008 in forma sa initiala, sa fie foarte clar. In aceasta hotarare, CJUE nu se pronunta asupra legalitatii actului normativ, ci da o interpretare la prevederile referitoare la art.110 din Tratatul de functionare al UE, in sensul ca un stat membru nu trebuie sa instituie o taxa de poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari daca acea taxa descurajeaza punerea in circulatie in statul membru respectiv a unor autovehicule de ocazie cumparate in alte state membre. Aceasta este prevederea art 110 din Tratat``,`` a declarat L.Borbely . ``El nu exclude insa posibilitatea de a face schimbari, dupa ce se consulta cu premierul.`` ``Aceasta este prima noastra pozitie legata de decizia CJUE, in zilele urmatoare vom mai discuta si in cadrul Ministerului Mediului si in cadrul Guvernului, pentru ca trebuie sa stiti ca din 1990 incoace intotdeauna a existat o forma de taxare a masinilor introduse in tara. Vom analiza in continuare si voi veni cu o nota in Guvern sa vedem daca e nevoie de o decizie de a modifica aceasta Ordonanta, in vigoare din 2010. Hotararea Curtii Europene nu se refera la Ordonanta care e in vigoare``, a mai subliniat Borbely .
http://www.e-transport.ro/Borbely_Taxa_auto_se_reanalizeaza_si_va_fi_modifi-i6-news60667-p81.html
Acelasi reprezentant al Guvernului declara joi, 10 februarie 2011, in cadrul unei conferinte de presa ca taxa auto care este reglementata pe principiul ``poluatorul plateste`` respecta prevederile Tratatului de Functionare al Uniunii Europene, confirmat de altfel de concluziile la care a ajuns avocatul al general Curtii Europene de Justitie, Eleanor Sharpstonm la 27 ianuarie 2011, concluzii care au fost prezentate pentru prima data intr-un proces aflat pe rolul Tribunalului Sibiu, potrivit unui comunicat al Ministerului. ``Exista o multime de procese in care este contestata taxa auto. Ii anunt pe cei care sustin ca taxa este nelegala ca lucrurile nu stau asa. Concluziile la care a ajuns avocatul general arata ca taxa respecta legislatia europeana. Asteptam acum si hotararea Curtii Europene de Justitie pe acest subiect .``
http://www.juridice.ro/135323/laszlo-borbely-concluziile-la-care-a-ajuns-avocatul-general-arata-ca-taxa-respecta-legislatia-europeana.html


3.Raportat la jurisprudenta CJUE, a carei interpretare a dispozitiilor dreptului comunitar este obligatorie tuturor instantelor membre, este ideal a nu se mai intalni in motivarile instantelor judecatoresti argumente nelegale care exced interpretarii judicioase si aplicarii cu preemtiune a dreptului comunitar, de maniera: preluarii comunicatelor de presa, a preluarii interventiilor ori ``sfaturilor`` nefondate ale Guvernului, de aplicare a ``metodei calendarului`` pentru a aprecia cand OUG nr.50/2008 respecta exigentele dreptului comunitar, si cand nu, raportat la diversele modificari ale actului normativ in discutie.


4. Recomandam justitiabililor, ``slujitorilor`` care ii reprezinta in instanta si unor reprezentanti din cadrul instantelor de judecata sa se aplece asupra resurselor legale de referinta (doctrinare si jurisprudentiale), inainte de a infaptui actul de justitie.
Observatie practica: Hotararile CJUE sunt publicate pe portalul instantei europene (http://curia.europa .eu/). Efortul de cautare a unei eventuale hotarari preliminare a CJUE intr-o anumita chestiune de drept poate sa fie destul de mare, mai ales cand hotararile sunt anterioare aderarii Romaniei la UE si, deci, nu exista versiunea in limba romana. (http://curia.europa .eu/jurisp/cgi-bin/form.pl?lang=ro )
Din acest motiv, ar putea fi mai simplu ca prin intermediul linkului de mai sus (la ``Contacte``) sa trimiteti un mail biroului de presa al CJUE si sa intrebati daca exista o hotarare a CJUE in chestiunea care va intereseaza, pentru a putea solutiona cauza. Biroul de presa va va transmite raspunsul. (http://curia.europa .eu/jcms/jcms/Jo2_16799 )


A se vedea resurse infomationale: - Manualul de Metodologie pentru o abordare unitara in solutionarea cauzelor - http://www.juridice.ro/125116/metodologie-pentru-abordarea-unitara-in-solutionarea-cauzelor.html - Nota de informare cu privire la efectuarea trimiterilor preliminare de catre instantele nationale
http://eur-lex.europa .eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2009:297:0001:0006:RO:PDF
-Centrul de Resurse Juridice al INM in materia Dreptului UE
http://www.inm-lex.ro/index.php?MenuID=112 - www.csm1909.ro
-www.juridice.ro
-http://www.jurisprudenta.org/
-http://curia.europa .eu/
-http://eur-lex.europa .eu/ro/index.htm


Avocat dr. Razvan Viorescu
[email protected]






Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Suceava    Taxa auto    Cauza Tatu    Taxa de prima inmatriculare    OUG 50/2008    Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restituirea in 2018 a taxei pe poluare, a taxei speciale, pentru emisiile poluante, precum si a timbrului de mediu pentru autovehicule
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Sursa: EuroAvocatura.ro

Timbru de mediu 2013. Lege ilicita sau nu
Sursa: EuroAvocatura.ro

Ghid util contestare taxa auto
Sursa: Cabinet de avocatura Leonte Oana Madalina

Articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in Romania
Sursa: EuroAvocatura.ro - Avocat dr. Razvan Viorescu



Jurisprudenţă

Contract de vanzare. Incheierea unei conventii de punere in aplicare a contractului. Invocarea incalcarii principiului simetriei
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 2012 din 20 octombrie 2020

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013

Contravaloarea pagubei recuperate de angajator prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie
Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 45/2019

Corealarea justa a sanctiunii cu gravitatea abaterii. Realizarea rolului educativ si preventiv al raspunderii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 69 din data de 12.02.2019

Pentru existenta unei abateri disciplinare este necesar ca fapta savarsita de salariat sa se rasfranga asupra procesului muncii
Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 134/2020