Aproximativ 75 de milioane de persoane, in fiecare an, pot fi victime ale infractionalitatii in intreaga UE. Asemenea evenimente pot avea consecinte fizice, emotionale si financiare devastatoare pentru victime si familiile acestora. Atunci cand aceste evenimente au loc in strainatate, diferentele culturale, lingvistice si legislative pot crea probleme considerabile. Cui se adreseaza victimele pentru ajutor? Care sunt drepturile acestora? Unul din principiile fundamentale ale UE se refera la faptul ca cetatenii trebuie sa beneficieze de un tratament nediscriminatoriu in toate tarile UE. Acest principiu a fost consacrat in cauza de referinta Cowan/TrA©sor public din 1989, in care Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis ca victimele au dreptul de a fi despagubite, indiferent de nationalitatea acestora. In cazul in care acestea au fost jefuite sau vatamate in timpul unui atac terorist, toate victimele ar trebui sa fie tratate cu respect, sa li se ofere protectie si sprijin si sa aiba acces la justitie . Cu toate acestea, legislatiile in vigoare din UE pot fi neuniforme si nu raspund intotdeauna acestor cerinte fundamentale. De aceea, Comisia propune astazi un pachet de masuri care sa asigure un nivel minim al drepturilor, sprijin si protectie pentru victimele de pe intreg teritoriul UE, indiferent de locul de origine sau de resedinta al acestora. Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, UE are competente exprese de legiferare in domeniul drepturilor victimelor infractionalitatii.

``Cu toate ca sistemele noastre de justitie penala sunt axate pe capturarea infractorilor, aplicarea acestora are ca efect, in cele din urma, chiar neglijarea victimelor. Propunerile de astazi ale Comisiei vor garanta acordarea unei atentii prioritare victimelor``, a declarat dna Reding, vicepresedinte al Comisiei si comisar UE pentru justitie . Avand in vedere ca anual milioane de persoane sunt afectate de infractionalitate, orice cetatean ar putea deveni o victima. Victimele infractionalitatii au nevoie de respect, de sprijin, de protectie si trebuie sa beneficieze de un sistem judiciar eficient. Acesta este motivul pentru care plasez victimele in centrul atentiei justitiei penale a UE, prin garantarea faptului ca acestea se pot baza pe un set minim de drepturi si ca pot beneficia de sprijin oriunde in Europa .``

Indiferent de natura infractiunii - un jaf, o talharie, o spargere prin efractie, un atac, un viol, o hartuire, o infractiune determinata de ura, un atac terorist sau traficul de persoane - toate victimele au aceleasi nevoi fundamentale: sa fie recunoscute si tratate cu respect si demnitate, sa beneficieze de protectie si sprijin pentru integritatea lor fizica si a proprietatii acestora, sa aiba acces la justitie si despagubiri.

Comisia doreste sa asigure un raspuns mai bun la aceste necesitati. Propunerile de astazi vor consolida masurile nationale in vigoare prin introducerea unor standarde minime extinse la nivelul UE, astfel incat orice victima sa se poata baza pe aceleasi drepturi fundamentale, indiferent de nationalitatea acesteia si de locul comiterii infractiunii din UE.

Propunerea de Directiva privind instituirea unor standarde minime pentru victime va garanta ca, in toate cele 27 de state ale UE:

• 
  

  victimele sunt tratate cu respect, iar politia, procurorii si judecatorii beneficiaza de pregatirea necesara pentru a instrumenta in mod corespunzator aceste situatii;

  
  


• 
  

  victimele primesc informatii cu privire la drepturile de care beneficiaza si la cazul acestora, intr-o forma pe care o pot intelege;

  
  


• 
  

  toate statele membre dispun de servicii de sprijinire a victimelor;

  
  


• 
  

  victimele pot participa la procedurile judiciare, daca doresc aceasta, si sunt sprijinite sa participe la proces;

  
  


• 
  

  victimele vulnerabile - precum copiii, victimele violurilor, sau cele cu dizabilitati - sunt identificate si protejate in mod corespunzator;

  
  


• 
  

  victimele beneficiaza de protectie pe durata investigatiilor desfasurate de politie si in timpul procedurilor judiciare.

  
  

Pentru a contribui la protejarea victimelor actelor de violenta impotriva oricarui viitor atac din partea agresorului acestora, Comisia propune, de asemenea, un Regulament privind recunoasterea reciproca a masurilor de protectie de drept civil. Acesta va permite victimelor actelor de violenta (precum violenta domestica) sa beneficieze de ordinele de restrictie sau de protectie adoptate impotriva faptuitorului, daca acestea calatoresc sau se muta in alta tara a UE.

Setul de propuneri de astazi reprezinta un prim pas spre acordarea unui loc prioritar victimelor in cadrul sistemelor noastre de justitie . In anii urmatori, Comisia va lua masuri, de asemenea, in vederea consolidarii normelor UE privind despagubirile acordate victimelor infractionalitatii pentru a se asigura ca acestea au acces corespunzator la despagubiri, in special atunci cand acestea sunt victime ale actelor comise in strainatate. Pentru a acorda victimelor accidentelor rutiere din alta tara a UE posibilitatea de a solicita despagubiri pentru prejudiciile suferite, Comisia intentioneaza, de asemenea, sa revizuiasca legislatia actuala a UE privind conflictele de legi, astfel incat cetatenii sa poata beneficia de termenele aplicabile in tara de origine a acestora.

Context

Anual, pana la 15% din populatia UE poate cadea victima infractiunilor comise pe teritoriul UE. In plus, multi alti membri ai familiilor acestora pot fi, de asemenea, afectati ca urmare a sprijinului acordat celor dragi sa depaseasca situatiile extrem de dificile cu care se confrunta si sa se refaca in urma vatamarilor si a dificultatilor financiare cauzate de o infractiune . Atunci cand calatorim in strainatate, riscul este la fel de mare ca cel intampinat in propria tara. Avand in vedere ca cetatenii europeni efectueaza anual 1,25 miliarde de calatorii turistice in interiorul UE, o parte din acestia vor fi, inevitabil, victime ale infractiunilor comise in alta tara.

Instituirea unui set minim de norme in sprijinul victimelor face parte din obiectivul mai larg al UE de a construi un spatiu european de justitie, astfel incat cetatenii sa poata beneficia de aceleasi drepturi fundamentale si sa aiba incredere in sistemul de justitie, indiferent unde se afla in UE.

De asemenea, drepturile victimelor sunt drepturi fundamentale, inclusiv respectul pentru demnitatea umana, viata privata si de familie si pentru proprietate . Aceste drepturi ar trebui protejate, alaturi de cele ale celorlalti participanti la procedurile penale, respectiv cele ale persoanelor acuzate de comiterea unei infractiuni .

Un alt principiu important este cel al nediscriminarii in aceea ce priveste exercitarea drepturilor victimelor. Curtea de Justitie a Uniunii Europene a confirmat in cauza Cowan v Tresor public ca acordarea unor despagubiri, de exemplu, nu ar trebui limitata pe motive de nationalitate. In cauza respectiva, un turist britanic din Franta a fost jefuit si ranit in momentul la iesirea dintr-o statie a metroului parizian. Curtea a considerat ca, in ceea ce priveste prejudiciile suferite, cetateanului britanic trebuia sa i se aplice un tratament similar acordat unui cetatean francez, intrucat, in calitate de turist, avea dreptul sa beneficieze de libertatea de a presta servicii .

Noile masuri de consolidare a protectiei victimelor, prezentate astazi, fac parte din seria de masuri ale Comisiei, adoptate ca urmare a Raportului pe 2010 privind cetatenia UE.