Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Dicţionar Juridic » Dictionar Personalitati » Ion I.C. Bratianu

Ion I.C. Bratianu, Dictionar Personalitati

Personalitate dominanta a vietii politice romanesti in primele decenii ale secolului XX, s-a nascut in localitatea Florica (judetul Arges), la 20 august 1864. A fost al treilea copil al liderului politic liberal Ion C. Bratianu (fondator al Partidului National Liberal, prim-ministru) si al Piei Bratianu (Plesoianu).

A absolvit Scoala de Poduri si Sosele din Paris in 1889, activand in anii urmatori ca inginer la Caile Ferate Romane. A participat ca inginer la constructia podului peste Dunare de la Cernavoda. A intrat in viata politica dupa moartea tatalui, in perioada in care P.N.L. era condus de D. A. Sturdza. Cariera sa politica a debutat cu alegerea in functia de deputat de Targu-Jiu, in 1895, si a continuat cu detinerea unor portofolii ministeriale: ministru al Lucrarilor Publice intre 1897 si 1899, respectiv intre 1901 si 1902, ministru de Externe (1902-1904), ministru de interne (1907-1908).

In 1909 a preluat conducerea Partidului National Liberal si postul de prim-ministru. In acelasi an, la 5 decembrie, a fost victima unui atentat, fiind ranit de trei focuri de arma, trase de un lucrator de la Caile Ferate. Poetul Al. Vlahuta scria imediat dupa atentat:

Cel ce a dat astfel ochii cu moartea are ca un adaos de putere din alte lumi. E omul care, o clipa, a privit in Eternitate. De acum esti consacrat, domnule Bratianu; trebuie sa ramai in focul strasnic al luptei, sa suferi si sa birui, sa suferi pentru neamul care te-a imputernicit si pentru el sa birui. Numai pentru el ! Cuvintele lui Vlahuta aveau semnificatia unei profetii. Izbucnirea primului razboi mondial, in 1914, avea sa-i consacre anvergura politica.

La 4 ianuarie 1914, a fost desemnat din nou presedinte al Consiliului de Ministri (prim-ministru). Europa, divizata deja in doua aliante politico-militare cu interese total opuse si ireconciliabile Puterile Centrale si Antanta se pregatea de razboi. O data cu izbucnirea acestuia, Romania a fost nevoita sa-si precizeze pozitia fata de conflictul mondial, aceasta cu atat mai mult cu cat, din 1883, statul roman avea un tratat de alianta secret, cu caracter defensiv, cu Puterile Centrale. Optiunea propusa de Ion I.C. Bratianu neutralitatea Romaniei sub forma expectativei armate a fost adoptata in Consiliul de Coroana de la Sinaia din 21 iulie/3 august 1914.

Au urmat doi ani de neutralitate, perioada in care armata romana s-a pregatit in vederea intrarii in razboi la momentul potrivit, scopul fundamental urmarit de Romania fiind desavarsirea unitatii sale nationale. Ion I.C. Bratianu era constient ca indeplinirea acestui deziderat trebuia ratificat de sangele soldatilor care aveau sa moara in asaltul de pe platoul Transilvaniei.

In aceasta perioada, Ion I.C. Bratianu a detinut si functia de ministru de razboi, calitate in care s-a preocupat de pregatirea armatei in vederea participarii la razboi.
La 18 septembrie 1914, prin semnarea conventiei secrete dintre Romania si Rusia, orientarea Romaniei catre Antanta era, practic, conturata. Dupa doi ani de negocieri intense, alaturarea Romaniei aliantei formate din Anglia, Franta, Rusia, Italia (Antanta) era stabilita prin semnarea la Bucuresti a Tratatului de Alianta si a Conventiei militare din 4/17 august 1916.

La 26 ianuarie/8 februarie 1918, in conditiile ultimatum-ului Puterilor Centrale adresat Romaniei de a accepta un tratat de pace, Ion I.C. Bratianu a demisionat din fruntea guvernului.
Romania fusese izolata pe frontul de est in urma incheierii Pacii de la Brest-Litovsk prin care Rusia (in care triumfase revolutia bolsevica) parasea razboiul.
In noiembrie 1918, cand statul national unitar roman era infaptuit (prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania), Ion I.C. Bratianu a revenit in fruntea guvernului pe care l-a condus pana in septembrie 1919.

In acelasi timp, s-a aflat in fruntea delegatiei Romaniei la tratativele desfasurate in cadrul Conferintei de pace de la Paris din 1919-1920. Obiectivele delegatiei romane la Conferinta de Pace au fost declarate de primul-ministru: afirmarea independentei si suveranitatii nationale a Romaniei si consolidarea Marii Uniri prin recunoasterea internationala a acesteia. De asemenea, Ion I.C. Bratianu a contribuit in mod direct la declansarea campaniei militare romane impotriva regimului comunist din Ungaria, condus de Bela Kun, care refuza sa recunoasca unirea Transilvaniei cu Romania.

La Conferinta de Pace de la Paris, Ion I.C. Bratianu a militat pentru democratizarea relatiilor internationale, respectarea intereselor statelor mici si mai ales ale Romaniei. Respingand amestecul marilor puteri in problemele statului roman, prefigurate de Tratatul asupra minoritatilor pe care marile state invingatoare urmareau sa-l impuna in cadrul Conferintei dar si clauzele, considerate nedrepte fata de Romania, din Tratatul de pace cu Austria, B. a refuzat semnarea celor doua tratate si a parasit conducerea guvernului in septembrie 1919.

La 22 ianuarie 1922 s-a format, pe timp de sase ani, un nou guvern liberal in frunte cu Ion I.C. Bratianu. De altfel, primii zece ani de dupa incheierea primului razboi mondial au fost denumiti decada bratienista, datorita dominarii vietii politice romanesti de catre seful Partidului Liberal.

Perioada 1922-1927 a fost caracterizata prin initiative politice de mare insemnatate pentru Romania: in plan economic, aplicarea devizei liberale prin noi insine a asigurat progresul rapid al Romaniei, mai ales in domeniile industriei si finantelor, iar in plan politic, incoronarea solemna, la Alba-Iulia, in 1922 a lui Ferdinand I si a sotiei sale, Maria, ca regi ai Romaniei Mari, ca si adoptarea Constitutiei din 1923 au consolidat Marea Unire si cadrul democratic al statului roman.




Alţi termini definiţi în cadrul categoriei Dictionar Personalitati: Baba Novac, Barbu Catargiu, Brutus, Confucius, Dimitrie Cantemir, Dumitru C. Bratianu, Ferdinand I, Honorius, Ieremia Movila, Ion Perieteanu, Lucian Mihai, Matei Basarab, Mihai Viteazul, Mohandas Gandhi, Napoleon Bonaparte, Platon, Radu Mihnea, Ronald Reagan, Stefan Lacusta, Valeriu STOICA,

Ştiri Juridice conexe:
BNR pune in circulatie de la 1 aprilie o moneda de argint in valoare de 10 lei
In Monitorul Oficial nr. 243 din 29.03.2019 a fost publicata Circulara nr. 5/2019 privind lansarea in circuitul numismatic a unei monede din argint cu ...
Data publicării: 2019-03-29






Articole Juridice

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cercetarea disciplinara a salariatilor. Legalitatea Regulamentului intern si a altor Proceduri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Inechitatile salariale in sectorul public si in sectorul privat
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Jurisprudenţă

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 din Codul Penal
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 28 ...

Legea nr. 140/2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale si psihosociale si modificarea si completarea unor
Lege nr. 140 din 17 mai 2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati int ...

Legea 144/2022 pentru modificarea si completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea 144/2022 pentru modificarea si completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii Pu ...