Actiune in anulare contract incheiat de unul dintre soti. Interes

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca apartamentul care a facut obiectul contractului de schimb a apartinut paratului C.D. si intr-o proportie mai mica reclamantei, a fost dat la schimb cu un apartament situat in Craiova, str. N.T., acest apartament fiind vandut ulterior fara consimtamantul reclamantei, paratul urmarind sa realizeze un profit pentru ca in caz de partaj, chiar daca nu i se va atribui bunul, sa obtina o sulta mai mare in raport de valoarea de circulatie, si nu de vanzare.
Reclamanta a aratat ca autoturismul Renault a fost achizitionat din Germania, in timpul casatoriei, iar in anul 1999 paratul declara pierdut certificatul de inmatriculare, data de la care autoturismul nu a mai fost la domiciliul comun, ci in posesia paratului C.R.
A mai invederat ca nu cunoaste cum in anul 2005 acesta a intrat in proprietatea paratului C.R., desi pana la aceasta data impozitul pentru acesta a fost platit de catre reclamanta.
Cu privire la constatarea nulitatii actelor de instrainare a autoturismului OPEL VECTRA, reclamanta a invederat ca in luna iunie a anului 1995, a achizitionat impreuna cu paratul un autoturism marca Peugeot 205 automat, pe care paratul, fara sa aiba acordul ei, l-a vandut si a achizitionat autoturismul Opel Vectra, folosind un act de identitate vechi si fara a preciza ca este casatorit. Ulterior, acest autoturism a fost vandut de paratii C.D. si C.Gh.R., dupa ce l-au introdus ca aport in societate , fara a-i cere acordul reclamantei.
A mai precizat ca nu cunoaste cine sunt cumparatorii acestui autovehicul si nici ce pret s-a incasat pentru el, iar cand a solicitat explicatii in legatura cu aceste aspecte a fost redusa la tacere.
La data de 06.05.2008 reclamanta a formulat o precizare la actiune privind temeiul in drept al acesteia, indicand dispozitiile art.966 si art.998 Cod civil.
La data de 22.05.2008 reclamanta a formulat o noua precizare la actiune prin care a solicitat constatarea nulitatii actului de schimb, solicitand citarea in cauza pentru opozabilitate a numitei D.D., fiica defunctei autoarei C. P.
Prin aceasta precizare a mai solicitat introducerea in cauza a numitului M.R. E., vanzatorul autoturismului marca Opel Vectra.
La data de 12.06.2008 paratii C.D. si C.Gh.R.. au formulat intampinare, prin care au solicitat respingerea actiunii.
In privinta contractului de schimb si a actelor de instrainare a autoturismelor au invocat prescriptia dreptului material la actiune, invederand ca sanctiunea lipsei consimtamantului unuia dintre soti la incheierea contractului atrage nulitatea relativa si nu absoluta, care poate fi invocata numai de sotul care nu a participat la incheierea acestuia in termenul general de prescriptie de 3 ani care curge de la incheierea actului, insa in cazul contractului de schimb de la data incheierii acestuia au trecut mai mult de 3 ani.
S-a mai aratat ca precizarea cauzei ilicite ca motiv de nulitate, precum si argumentele sale, sunt lipsite de suport juridic.
Prin sentinta civila nr.9749/12 iunie 2008 , pronuntata de Judecatoria Craiova in dosarul nr.6789/215/2008, a fost respinsa actiunea, ca fiind lipsita de interes .
A fost respinsa actiunea fata de parata D.D., ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca mijlocul practic prin care este valorificat dreptul la actiune este actiunea, care presupune existenta urmatoarelor conditii: afirmarea unui drept, interes, calitate procesuala si capacitate de a sta in judecata .
Instanta a constatat ca au fost invocate 3 exceptii si anume exceptia lipsei interesului, exceptia prescriptiei dreptului la actiune si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei D.D.
In speta exceptiile invocate sunt exceptii de fond, instanta urmand sa determine ordinea solutionarii acestora in functie de dispozitiile legale invocate si de efectele pe care tind sa le realizeze.
Cum exceptia lipsei calitatii procesuale pasive s-a invocat numai fata parata D.D. , instanta a constatat ca fata de paratii C.D. si C.Gh.R.. si M.R.E. prioritatea solutionarii exceptiilor se stabileste intre exceptia lipsei de interes si exceptia prescriptiei dreptului la actiune, iar fata de parata D.D. se stabileste intre exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, exceptia lipsei de interes si exceptia prescriptiei dreptului la actiune .
In prima situatie intre exceptia lipsei de interes si exceptia prescriptiei (ambele exceptii de fond), primeaza exceptia lipsei de interes .
Analizand exceptia lipsei de interes instanta a admis-o, retinand ca prin interes se intelege folosul practic si imediat pe care il are o parte, pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare.
Pentru a justifica sesizarea instantei, interesul trebuie sa indeplineasca anumite conditii , respectiv sa fie legitim, sa fie nascut si actual si sa fie personal si direct, adica folosul practic urmarit prin declinarea procedurii judiciare sa apartina celui care recurge la actiune .
Analizand cererea de chemare in judecata, prin prisma acestei cerinte instanta a constatat ca prin contractul de schimb autentificat sub nr.10581/01.07.1991, paratul C.D., a primit in schimbul cotei de 1/2 pe care o detinea din apartamentul cu 3 camere si dependintele aferente, situat in Municipiul Craiova, strada V.C., de la parintii sai . C.Gh.R. si C.P., apartamentul cu 3 camere proprietatea lor situat in Municipiul Craiova, strada N. T.
Din cuprinsul contractului de schimb instanta a retinut ca paratul detinea cota de 1/2 pe care a dat-o in schimbul apartamentului, in indiviziune tot cu parintii sai, astfel ca dupa incheierea acestui contract parintii au devenit proprietari exclusivi pe apartamentul din Craiova, strada V.C., iar paratul pe apartamentul din strada N. T..
Din considerentele expuse, instanta a retinut ca una dintre conditiile interesului este aceea ca folosul practic sa fie personal al celui care introduce actiunea, insa in speta prin anularea contractului de schimb cota de 1/2 cedata de parat parintilor sai, ar intra in patrimoniul paratului, avand in vedere ca aceasta cota a fost obtinuta anterior casatoriei cu reclamanta, respectiv in anul 1982 (aspect care reiese din inscrisurile dosarului si din cuprinsul contractului de schimb) si are calitatea de bun propriu al acestuia, astfel ca reclamanta nu justifica nici un folos practic din anularea acestui contract .
Argumentul acesteia ca ratele pentru apartament au fost achitate partial si in timpul casatoriei cu aceasta nu-i confera un drept de proprietate asupra acestei cote, ci un drept de creanta fata de suma care s-a mai platit din pretul apartamentului, drept care se poate valorifica in situatia unui partaj a bunurilor comune.
In ceea ce priveste contractul de instrainare a autoturismului Renault Expres Rapid cu nr. de inmatriculare DJ-02-PJC, instanta a constatat din certificatul de inmatriculare ca apare ca detinator al acestuia C.Gh.R., socrul reclamantei, iar nulitatea contractului de vanzare cumparare a acestui autoturism in situatia in care s-a instrainat, va avea ca efect reintoarcerea autovehiculului in patrimoniul acestui parat, fara ca reclamanta sa aiba vreun folos practic din anularea acestui contract .
Referitor la contractul de vanzare cumparare a autoturismului OPEL VECTRA, instanta a constatat ca interesul nu este nascut si actual.
In ceea ce priveste actiunea promovata fata de parata D.D., instanta, dintre cele trei exceptii invocate a analizat cu proprietate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive pe care a admis-o.
Astfel, din certificatul de mostenitor nr.48/13.11.2007, instanta a constatat ca parata D.D., fiica a autoarei C.P., nu a acceptat succesiunea acesteia, calitatea procesuala pasiva presupunand existenta unei identitati intre parat si cel obligat in acelasi raport juridic dedus judecatii.
In speta insa, parata, neacceptand succesiunea autoarei, nu justifica nici calitatea procesuala pasiva, considerente pentru care exceptia lipsei calitatii apare ca intemeiata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta , criticand-o ca fiind nelegala si temeinica.
Prin decizia civila nr.2522 din 17 decembrie 2008, pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr.6789/215/2008, s-a respins recursul si a fost obligata recurenta la 800 lei cheltuieli de judecata catre intimatii C.D. si C.Gh.R.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, criticand-o ca nelegala.
In dezvoltarea motivelor de recurs, s-a invocat ca in mod nelegal tribunalul a calificat calea de atac exercitata impotriva sentintei ca fiind recurs, fara a pune in discutia partilor calificarea caii de atac.
Prin decizia civila nr.568/28.04.2009, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, a fost admis recursul declarat de recurenta reclamanta, fost casata decizia si trimisa cauza la Tribunalul Dolj pentru judecarea apelului.
Pentru a se pronunta astfel , instanta a retinut ca valoarea litigiului este peste suma de 100.000 lei, astfel ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 2821 Cod pr. civila.
Prin decizia civila 713 din 18 noiembrie 2009 a Tribunalului Dolj s-a respins apelul ca nefondat.
Tribunalul a retinut ca reclamanta nu are interes in promovarea cererii avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a contractului de schimb autentificat sub nr.10581/01.07.1991 deoarece imobilul a fost dobandit inainte de casatorie de catre paratul C.D., impreuna cu tatal sau, parat C.Gh.R., in cote egale de 1/2 pentru fiecare, conform contractului de construire nr.905/18.09.1982, incheiat cu O J C V L, pretul fiind stabilit la suma de 181.451 lei, din care a fost achitata suma de 180.544 lei la data incheierii contractului; ulterior, conform actului aditional nr.1 la contract, incheiat la data de 28 noiembrie 1984, pretul a fost majorat la suma de 212.151 lei, diferenta de pret fiind achitata in intregime de cei doi parati, conform chitantelor depuse la dosar, fiind emis titlul de proprietate nr.299/18 iulie 1985. Prin contractul de schimb supus analizei instantei acelasi parat C.D. a primit in schimbul cotei de 1/2 pe care o detinea din imobilul apartament , situat in Craiova , str. V.C. dreptul de proprietate asupra imobilului-apartament proprietatea parintilor sai C.Gh.R. si C.P., situat in str. N.T., regimul juridic al acestui bun fiind astfel evident de bun propriu.
In ceea ce priveste criticile ce vizeaza gresita solutionare de catre instanta de fond a exceptiei lipsei de interes privind celelalte cereri, s-a aratat ca ambele contracte - respectiv cel autentificat sub nr.700/8.05.1998 la B N P M.N.C. si contractului de vanzare-cumparare pentru un vehicul folosit incheiat la data de 11 martie 2005 - contracte constituie acte juridice de dobandire a unor bunuri mobile in timpul casatoriei, de catre unul dintre soti , respectiv , paratul C.D. si nicidecum acte de dispozitie, de instrainare. De altfel, atat in cazul achizitionarii , cat si in cazul instrainarii unor astfel de bunuri mobile , nu se poate pune problema acordului expres al celuilalt sot , in ambele situatii operand de drept prezumtia de mandat tacit reciproc.
In situatia in care s-ar dispune anularea celor doua contracte de vanzare-cumparare, ce au avut ca obiect respectivele autoturisme, restabilirea situatiei anterioare ar avea ca efect reintoarcerea acestor bunuri mobile in patrimoniul vanzatorilor, fiind evident ca reclamanta nu justifica un interes nascut , actual, legitim si personal in promovarea unui astfel de demers judiciar.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, motivand ca are interes in promovarea actiunii. S-a aratat ca imobilul din str. V.C. era in proprietatea exclusiva a paratului C.D., iar nu in cota indiviza cu parintii sai, iar imobilul din str. N.T. este bun comun, fiind obtinut in timpul casatoriei. Interesul reclamantei in constatarea nulitatii actului deriva din aceea ca a achitat suma de 91 000 lei reprezentand pretul apartamentului din bani dar de nunta, iar prin anularea actului imobilul ar fi introdus in masa partajabila .
Referitor la cele doua autoturisme achizitionate in timpul casatoriei si instrainate de intimatul parat C.D., s-a sustinut ca interesul este atat legitim, intrucat prin anularea celor doua acte, bunurile reveneau in patrimoniul comun.
Recursul nu este fondat si urmeaza a fi respins pentru urmatoarele considerente.
Interesul constituie una din conditiile de fond pentru promovarea actiunii civile si reprezinta folosul practic, material, urmarit de reclamant, care se poate realiza daca acesta va triumfa in demersul sau judiciar.
In speta, reclamanta poate justifica un interes in promovarea actiunii pentru constatarea nulitatii actelor de schimb si vanzare cumparare incheiate de parati numai daca bunurile ar fi existat in patrimoniul sau ori in patrimoniul comunitar si, ca efect al anularii actelor, s-ar intoarce in aceste patrimonii, ca bunuri poprii ori bunuri comune, aflate la dispozitia reclamantei.
Reclamanta s-a casatorit cu paratul C.D. la data de 27.01.1991. Anterior acestei date, prin contractul de construire 905/1982, paratul C.D. si parintii sai, C.Gh. si P., au contractat un apartament in str. V.C., pentru care a fost emis titlul de proprietate la 18 iulie 1985, data la care a fost incheiat si procesul verbal de predare primire, pe numele lui C.D.
Cu privire la acest apartament, intre cele trei parti care au figurat in contractul de construire s-a incheiat contractul de schimb 10581 din 1 iulie 1991, prin care C.D. a devenit proprietarul unui alt apartament, situat in str. N. T., iar parintii sai proprietari ai apartamentului din V. C..
Cum imobilul din str. V. C. a fost dobandit de parat inaintea casatoriei cu reclamanta, nu prezinta relevanta daca acesta era proprietar exclusiv, cum se sustine in actiune, sau avea doar o cota de 1/2 din apartament, paratul avand dreptul de a dispune de bunurile sale proprii dupa bunul plac. Din acelasi motiv, mentionarea gresita a starii civile a paratului nu afecteaza valabilitatea conventiei de schimb, sotia acestuia neavand un drept de proprietate asupra locuintei.
De asemenea, patrimoniul reclamantei nu este afectat de faptul ca paratul C.D. ar mai avea din apartamentul situat in str. V. C. o cota de 1/2, cum se sustine in motivele de recurs, pentru ca asupra bunului reclamanta nu are niciun drept .
O eventuala contributie a reclamantei la achitarea pretului pentru locuinta din str. N. T. constituie doar un drept de creanta al reclamantei, care poate fi valorificat la partaj, fara a crea acesteia un drept de coproprietate asupra apartamentului.
De altfel, din incheierea de admitere in principiu pronuntata de Judecatoria Craiova la data de 14.12.2009, in dosarul 14720/215/2008, avand ca obiect partajul bunurilor comune dobandite de reclamanta si paratul C.D. s-a retinut ca bun comun cota de 1/2 din pretul imobilului din str. N.T., iar nu apartamentul ca atare.
Asadar, anularea contractului de schimb incheiat intre C.D. si parintii sai ar avea ca efect reintoarcerea apartamentelor in proprietatea fiecarui coschimbas, nu insa si in patrimoniul reclamantei, asa incat nu exista un folos material pe care aceasta l-ar dobandi prin anularea conventiei.
In atare situatie, in mod corect cererea a fost respinsa de instantele de fond ca fiind lipsita de interes .
Exceptia lipsei de interes a fost corect solutionata si in privinta cererii pentru constatarea nulitatii vanzarii autoturismelor marca Renault si Opel Vectra cu privire la care s-a facut dovada ca au apartinut socrului reclamantei, C.Gh., si respectiv lui M.R., asa incat desfiintarea contractelor ar avea ca efect restabilirea situatiei anterioare, bunurile intrand in patrimoniul acestor persoane, iar nu in patrimoniul reclamantei.
Cu privire la autoturismul Opel, reclamanta a aratat ca dupa ce acesta a fost cumparat de sotul sau de la M.R., a fost instrainat, dar nu cunoaste la ce data si catre ce persoana . Instanta nu se poate pronunta asupra valabilitatii unui contract daca nu se indica elementele pentru identificarea acestuia, asa incat analiza instantelor a privit contractul prin care bunul a fost dobandit.
Interesul reclamantei ca bunul sa fie inclus in masa partajabila a fost satisfacut in procesul de partaj bunuri comune, deoarece prin incheiere de admitere in principiu s-a retinut ca bun comun contravaloarea autoturismului.
Concluzia care se impune este aceea ca instantele anterioare au stabilit corect ca reclamanta nu are interes in promovarea actiunii, in raport de prev. art. 304 c.p.c. motivele de recurs formulate nefiind fondate. Potrivit art. 312 c.p.c. recursul se va respinge iar in temeiul art. 274 c.p.c. recurenta reclamanta va fi obligata catre intimatii parati parati C.D. si C.Gh.R.. la plata cheltuielilor de judecata .