Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Neglijenta in serviciu. Distinctie

Abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Neglijenta in serviciu. Distinctie

  Publicat: 19 Jul 2011       9076 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Parti componente ale infractiunii.
Depasire a legalitatii,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege,
Fapta inculpatului, vicepresedinte al unei societati bancare, constand in intocmirea referatului pentru aprobarea unui credit, in lipsa documentelor suficiente si necesare conform normelor bancare si trecand peste obiectiunile Comitetului de Credite si Risc referitoare la lipsa garantiilor reale si a documentelor financiar-contabile si sustinerea acestui referat in sedinta Comitetului de Directie, actiuni urmate de acordarea creditului si producerea unui prejudiciu deosebit de grav bancii, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prev.de art.246 Cod penal, rap.la art.248/1 Cod penal si art.258 Cod penal, iar nu cele ale infractiunii de neglijenta in serviciu prev.de art.249 Cod penal.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Persoana desemnata cu intocmirea documentatiei privind lichidarea unei societati comerciale.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma platita unei persoane, fizice sau juridice (mandatar) pentru intermedierea unor activitati comerciale, bancare, bursiere etc.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita.
Act adoptat de organele de stat,
Operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita.
(Subsidiary) Companie in care peste 50% din actiunile cu drept de vot (voting shares) sunt detinute de catre o alta companie, denumita companie mama (parent company).
Operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita.
Expresie prin care se desemneaza, in mod generic, mijloacele juridice, recunoscute tuturor creditorilor, in scopul realizarii drepturilor lor de creanta si care se fundeaza pe dreptul de gaj general al creditorilor chirografari.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
In dreptul penal, continutul de baza al unei infractiuni este format dintr-un minimum de caracteristici ale elementelor infractiunii,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Parte a operatiei de munca, ce se caracterizeaza prin utilizarea aceleiasi unelte de munca si aceluiasi regim tehnologic, obiectul muncii suferind o singura transformare tehnologica.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Expresie prin care se desemneaza, in mod generic, mijloacele juridice, recunoscute tuturor creditorilor, in scopul realizarii drepturilor lor de creanta si care se fundeaza pe dreptul de gaj general al creditorilor chirografari.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Act adoptat de organele de stat,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Depasire a legalitatii,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
(urmarea imediata). Este unul din elementele laturii obiective ale infractiunii si consta in rezultatul sau in schimbarea pe care o produce in lumea exterioara actiune sau inactiunea.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(urmarea imediata). Este unul din elementele laturii obiective ale infractiunii si consta in rezultatul sau in schimbarea pe care o produce in lumea exterioara actiune sau inactiunea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(urmarea imediata). Este unul din elementele laturii obiective ale infractiunii si consta in rezultatul sau in schimbarea pe care o produce in lumea exterioara actiune sau inactiunea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Parti componente ale infractiunii.
Depasire a legalitatii,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Depasire a legalitatii,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Depasire a legalitatii,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.

Inculpatul a actionat cu vinovatie sub forma intentiei, indeplinindu-si cu stiinta in mod defectuos atributiile de serviciu si prevazand ca prin aprobarea creditului in absenta unor garantii reale se poate cauza prin nerambursare o tulburare a activitatii obisnuite a bancii, rezultat care, chiar daca nu a fost urmarit de inculpat, acesta a acceptat posibilitatea producerii lui. Prin sentinta penala nr.291 din 31.01.2003 pronuntata de Judecatoria sector 4 Bucuresti in dosarul 12397/2001 in baza art.334 Cod procedura penala s-a schimbat incadrarea juridica data prin rechizitoriu faptei, din infractiunea prev. de art.248 - 248/1 Cod penal in infractiunea prev.de art.249 al.1 Cod penal.

In baza art.249 al.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul B V la 6 luni inchisoare pentru neglijenta in serviciu .

In baza art.1 din Legea 137/1998 s-a constatat gratiata pedeapsa aplicata.

I-au fost puse o in vedere inculpatului prevederile art.10 din Legea 137/1997.

S-a dedus preventia de la 17.11.2000 la 09.01.2001.

S-a respins actiunea civila alaturata procesului penal de partea civila Banca Nationala a Religiilor SA -banca in faliment , prin lichidator SC Reconversie si Valorificare active SA.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca in cursul lunii martie 1997 , SC I Il SRL, prin reprezentatul R I a solicitat B.I.R. un credit pentru suma de 1.000.000 USD destinat rambursarii capitalului social SC B SRL subscris si varsat integral de firma franceza Pargest SA (51% din parti sociale ale SC B SRL apartinand firmei Pt SA , iar 49% SC B T SA) capital depus la Banca Societe Generale.

Nefiind intrunite cerintele Regulamentului valutar al B.N.R din 1994 pentru aceasta forma de solicitate, cererea a fost respinsa , dupa cum a fost respinsa si cererea prin care s-a solicitat creditul in lei, ce urma a fi garantat cu un depozit in valuta, ce constituia chiar capitalul social depozitat la Societe Generale, nefiind permisa nici creditarea in legatura cu capitalul social al unei societati comerciale.

In 1993, SC B T SA a constituit cu firma P SA societatea mixta B SRL al carei capital social de 1.000.000 USD a fost depus la Banca Societe Generale Bucuresti in proportie de 51% - partea franceza si 49% partea romana, achitat in intregime de catre P SA , care a avansat si cota firmei romane.

Ulterior , la 29.04.1997, administratorii P SA au dispus cesionarea partilor sociale pe care le detineau la SC B SA firmei romane SC I Il SRL. De asemenea , P SA a incheiat o "promisiune unilaterala de vanzare" cu SC I Il SRFL in care se preciza ca trebuie sa aduca aport: investitii efectuate sub forma de studii, proiecte, lucrari si amenajari pentru reconstruirea si modernizarea Complexului B si Cina , precum si a imobilului IPIU si a pretins 2.500.000 USD cin care 1.000.000 USD in 15 zile dupa semnarea acestei promisiuni.

Pentru a obtine creditul in formele cerute de legislatia romana, a fost schimbat obiectul acestuia in raport de cele convenite cu partenerul extern, SC I Il SA prin R I, solicitand imprumutul conform cererii din 15.05.1997 pentru plata unui avans de 40% (1 milion dolari) din valoarea contractului incheiat cu P SA si avand ca obiect livrarea , integrarea si instalarea de echipamente Hardware si echipamente electronice.

Creditul urma sa fie garantat prin cesionarea in favoarea BRI a creantelor pe care SC I Il SA le avea de incasat prin derularea a doua contracte de export, unul in valoare de 1.600.000 marci germane si unul in valoare de 820.000 USD.

Potrivit regulamentului BIR, aprobarea sau neaprobarea debitului urma sa fie dispusa de Comitetul Director al BIR in baza unui referat cu rol consultativ intocmit de Comitetul de Credite si Risc, in urma analizei si verificarii cererii si documentelor anexate.

In speta cererea inregistrata la 15.05.1997 a fost repartizata spre analiza de catre inculpatul B V - la acea data vicepresedintele BIR, martorei O C - director al Directiei de credite, care la randul sau a repartizat-o martorei P A - Sef serviciu Credite, acestea doua refuzand intocmirea referatului cu aviz consultativ favorabil considerand dosarul incomplet. In aceasta situatie, inculpatul B V a luat spre analiza personala cererea de credit si apreciind ca operatiunea este rentabila si profitabila bancii, a intocmi o ciorna a unui referat de avizare consultativa a aprobarii creditului, proiect pe care l-a adus in discutia Comitetului de Credite si Risc, membrii acestuia semnand si asumandu-si astfel referatul cu diferite obiectii si mentiuni, inculpatul avizand prin semnatura, propunerea acestui referat spre aprobare in Comitetul de directie.

In referat se propunea acordare creditului de 1.000.000 lei USD solicitat de SC I Il SRL pentru avans la contractul de vanzare - cumparare nr.705061/1997 incheiat cu firma P SA , reprezentand livrarea, integrarea, instalarea echipamentelor hardware si alte echipamente electronice , in urmatoarele conditii: perioada de rambursare a creditului - 60 zile , dobanda - 18,5% pre an; comision de gestiune - 2% , garantii - cesionarea contractelor de export incheiate de cu firmele R AEC si I SA precum si cesionarea in favoarea BIR a primei transe de 3.000.000 USD din creditul ce urma sa fie acordat SC I Il SA de catre M SA.

Comitetul de Directie, in urma analizei referatului, ca urmare a dezbaterilor si sustinerilor creditului de catre inculpat, a aprobat prin hotarare la data de 20.05.1997, imprumutul solicitat conditionat de refacerea documentatiei , cu referinte exclusiv la credit, fara conexiuni privind o participare la capitalul social al SC BI si conditionat de cesionarea incasarilor la export in favoarea BIR anterior creditului.

Dupa obtinerea aprobarii, referatului a fost refacut conform observatiilor Comitetului de Directie, iar contractul a fost incheiat prin filiala Bucuresti Nord a BIR la data de 20.05.1997, in urma comunicarii telefonice a inculpatului privind aprobarea, catre directului filialei G N, fiind virata suma de 1.000.000 USD la data de 21.05.1997., dupa incheierea contractelor de export ale imprumutantului cu firmele straine, ce constituiau garantii . Ulterior , desi scadenta a avut loc la 21.07.1997, imprumutul nu a fost restituit si nici dobanzile facandu-se apoi eforturi sustinute din partea BIR in vederea recuperarii sumelor creditate, in final, la 24.12.1997(dupa revocarea intre timp a inculpatului din functii) reusindu-se transferul depozitului de 1.096.924,22 USD de la Societe Generale la BIR iar la 4.06.1998 a fost executat un depozit colateral ( cu o valoare ajunsa la 1.114.054 USD prin acumularea de dobanzi) ramanand o datorie de 126.882 dolari SUA constand in dobanzi si penalitati.

In acest sens s-a observat ca faptul intocmirii personal, de catre inculpatul B Va ciornei referatului, insusit ulterior de catre Comitetul de Credite si Risc prin semnaturile membrilor, nu constituie in sine o ilegalitate, cum lasa sa se inteleaga rechizitoriul,pentru ca o ciorna nu are nici o valoare juridica, putand fi intocmita de oricine. Ceea ce produce efecte este "referatul - ca act juridic cu valoare de aviz consultativ, iar "ciorna" a devenit "referat"doar dupa semnarea de catre membrii Comisiei de Credite si Risc, care si-au insusit continutul si pozitia consemnata fata de continut . Astfel, "ciorna" nu are relevanta decat ca mijloc probator cu privire la pozitia inculpatului fata de imprumut si la participarea activa in aceasta faza . S-a retinut din declaratiile inculpatului, martorilor si existenta "ciornei", ca desi pus in garda de refuzul initial al martorelor O C si P A, a analizat structura cererii de imprumut si a , a semnat referatul spre a fi propus spre avizare si a sustinut avizul favorabil, cat si aprobarea creditului.

Or, aceasta pozitie a inculpatului s-a nascut din demersurile sale efectuate in conditiile in care nu au fost respectate in totalitate normele BIR privind verificarea bonitatii si solvabilitatii clientului si evaluarea riscului, in sensul ca nu s-a solicitat pentru verificare acte din care sa rezulte situatia economico - financiara a solicitantului si care puteau aduce elemente noi in privinta solvabilitatii clientului si evaluarii riscului si nu a solicitat documente din care sa rezulte derularea efectiva a contractelor de export aduse ca garantii - cu consecinta constatarii ulterioare ca in fapt aceste exporturi nu s- au derulat.

In concluzie s-a retinut ca inculpatul si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu .

Prima instanta a retinut ca activitatile inculpatului au constituit parti si elemente in traseul acordarii creditului, iar faptul ca deciziile au apartinut organului colectiv nu inlatura raspunderea inculpatului pentru activitatile sale defectuoase ci dimpotriva alaturi de inculpat ar putea raspunde si celelalte persoane ale caror acte au condus la abordarea eronata sau defectuoasa a creditului, in masura in care s-ar face vinovate de neglijente sau abuzuri prin incalcari ale normelor de creditare.

Cu privire la urmarea cauzata prin fapta inculpatului, instanta a constatat ca s-a cauzat o tulburare inse4mnata adusa bunului mers al filialei Bucuresti Nord a BIR in sensul ca a fost afectata activitatea acesteia si ca au fost necesare eforturi deosebite pentru recuperarea partiala a creantelor. S-a mai retinut ca urmarea periculoasa rezultata nu o constituie prejudicierea bancii cu suma de 1.000.000 USD - creditul acordat - de vreme ce, chiar cu intarziere, aceasta suma a fost recuperata(inclusiv, partial, dobanzile si comisionul de gestiune); in consecinta nu exista din punct de vedere penal, o pagubire in sensul rechizitoriului, neexistand pierderi ci doar castiguri efective mai reduse decat cele specificate in contract, reprezentand de fapt echivalentul unor dobanzi mai mici.

Instanta de fond a avut in vedere , in contra sustinerilor inculpatului , ca existenta riscului bancar, nu exclude raspunderea penala, atunci cand evaluarea riscului se face defectuos prin culpa persoanei care s-a ocupat de acordarea creditului,cu incalcarea normele de lucru ale bancii, cauzand astfel un prejudiciu sau o tulburare insemnata a activitatii. Ca urmare existenta unor credite nerambursate sau rambursate cu intarziere nu echivaleaza automat cu raspunderea penala, insa atunci cand prejudiciul este rezultatul unor actiuni sau inactiuni ce se inscriu in elementul material al unor infractiuni, apare si raspunderea penale.

Cu privire la vinovatie s-a retinut ca nu se poate vorbi de intentie directa si nici despre neglijenta sa se aprecieze daca in speta s-a actionat cu intentie directa sau cu modalitatea mai grava a culpei , culpa cu prevedere. Intentia indirecta nu este de conceput fara un scop ori mobil principal al actiunii faptuitorului , urmarit de acesta, altul decat cel al carui producere eventuala prevazuta si acceptata este incriminata.

In speta, probatoriul nu a sustinut convingator existenta unui mobil ori scop urmarit de inculpat si nici ca acesta in ideea atingerii unui scop propus, ar fi acceptat producerea urmarii periculoase, astfel ca intentia indirecta este exclusa.

Astfel s-a considerat ca fapta inculpatului care din culpa cu prevedere a participat la elaborarea referatului consultativ de aprobare a creditului, l-a avizat spre inaintare Comitetului de Directie, unde l-a sustinut, votand spre aprobare, fara a solicita si aviza documentele necesare pentru verificarea bonitatii si solvabilitatii clientului si fara a verifica realitatea unor garantii si de a semna personal dispozitia de virare a sumei , cu consecinta tulburarii insemnate a activitatii filialei Bucuresti Nord BIR pana la recuperarea partiala prin executarea unui depozit bancar a debitelor, constituie infractiunea de neglijenta in serviciu prevazuta de art.249 al.1 Cod penal, sens in care , in baza art.334 Cod procedura penala instanta a procedat la schimbarea incadrarii juridice a faptei .

La individualizarea pedepsei, prima instanta a tinut seama de art.72 Cod penal avand in vedere lipsa antecedentelor penale, varsta acestuia, concluziile referatului de evaluare psiho - sociala, de faptul ca arestul preventiv a putut deja realiza in parte scopul reeducativ si preventiv al pedepsei, sinceritatea inculpatului, aspectul ca imprumutul s-a savarsit in forma mai grava a culpei - culpa cu prevedere.

Pe latura civila s-a constata ca partea civila BIR - banca in lichidare a solicitat o suma de 126.882 USD constand in dobanzile si penalitatile datorate de SC I Il SA, astfel ca ceea ce s-a invocat a constitui un prejudiciu delictual cauzat de inculpat reprezenta dobanzile si penalitatile contractuale ale SC I Il SA, ori prejudiciul cauzat de fapta inculpatului nu se poate confunda cu obligatia beneficiarului creditului si creanta corelativa a bancii. Mai concret, tinand seama de acoperirea creditului, prejudiciul cauzat de fapta inculpatului, il constituie nu dobanzile si penalitatile datorate intre partile contractului de credit - deoarece inculpatul nu era parte in contract - ci il constituie beneficiile de care banca s-ar fi putut bucura in cazul in care creditul nu ar fi fost acordat .

In concluzie, retinandu-se ca dobanzile si penalitatile ramase neachitate, sunt obligatii contractuale ale SC I Il SA si nu datorii decurgand din prejudiciul delictual cauzat de inculpat prin fapta sa, instanta de fond a respins ca neintemeiata actiunea civila .

Impotriva acestei sentinte au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria sector 4 Bucuresti si inculpatul.

Parchetul a criticat sentinta pentru nelegalitate sub aspectul gresitei incadrari juridice a faptei retinuta in sarcina inculpatului, sustinand ca nu poate fi retinuta culpa cu prevedere, deoarece inculpatul, specialist in domeniul bancar, nu putea accepta in mod usuratic ca exista posibilitatea rambursarii creditului , cand stia ca lipsesc garantiile reale.

Parchetul mai sustine ca o dovada a incalcarii cu stiinta a atributiilor de serviciu este faptul ca inculpatul a intocmit singur referatul respectiv, desi aceasta nu intra in atributiile sale si ca este neintemeiata sustinerea instantei de fond ca, pentru savarsirea cu intentie directa sau indirecta a infractiunii prev. de art.248 Cod penal este nevoie ca faptuitorul sa actioneze cu un mobil sau scop special, deoarece art.248 Cod penal nu prevede aceasta cerinta.

Inculpatul a criticat sentinta , pentru gresita sa condamnare si a solicitat achitarea , avand in vedere ca lipseste probatiunea pentru infractiunea retinuta si ca in cauza nu exista prejudiciu. A mai aratat ca instanta a motivat retinerea acestei infractiuni prin aceea ca, in calitatea pe care o avea in cadrul BIR, si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu si in mod usuratic nu a acceptat nerambursarea creditului, cand de fapt in mod constient si responsabil a acceptat posibilitatea nerambursarii , aceasta fiind o trasatura a activitatii bancare.

Prin decizia penal nr.1831/A/2003 s-au respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria sector 4 Bucuresti si inculpatul B V impotriva sentintei penale nr.291/2003. A fost obligat inculpatul la 200.000 lei cheltuieli judiciare catre stat .

Pentru a pronunta aceasta decizia tribunalul a retinut urmatoarele: In mod corect instanta de fond a schimbat incadrarea juridica a faptei din infractiunea prev.de art.248 - 248/1 Cod penal in infractiunea prev.de art.249 al.1 Cod penal, cu motivarea ca inculpatul din culpa a participat la elaborarea referatului consultativ de aprobare a creditului, l-a avizat spre inaintare in Comitetul de Directie unde l-a sustinut, votand pentru aprobare fara a solicita si analiza documentele necesare pentru verificarea bonitatii si solvabilitatii clientului si fara a verifica realitatea unor garantii, cu consecinta tulburarii insemnate a activitatii filialei Bucuresti Nord a BIR pana la recuperarea prejudiciului.

Instanta de fond a retinut , ca situatie de fapt imprejurarea ca la 15.07.1997 SC I Il a solicitat acordarea unui credit pe termen scurt de 1.000.000 USD ce urma sa fie garantat cu doua contracte de export, in valoare de 1.600.000 marci germane si 820.000 USD.

Inculpatul, in calitate de vicepresedinte al BIR a repartizat dosarul Directiei de Credite, care a dat aviz negativ, imprejurare fata de care, personal a intocmit un referat pe care l-a inaintat Comitetului de Directie, unde l-a prezentat, l-a sustinut, afirmand ca este vorba de o afacere rentabila. Desi nu pot fi retinute apararile facute de inculpat conform carora , s-a implicat personal in redactarea acelui referat, intrucat era o afacere rentabila pentru banca, nu i se poate imputa acestuia ca a redactat personal acel referat, avand in vedere ca potrivit functiei pe care o avea putea intocmi un astfel de act, dar in momentul in care si-a asumat redactarea acestuia act, ar fi trebuit sa respecte toate exigentele impuse de Normele BIR.

Chiar daca inculpatul ar fi trecut pe lista garantiilor si creditul colateral de la Societe Generale, asa cum se sustine, tot nu poate fi inlaturata ipoteza incalcarii indatoririlor de serviciu pentru ca ar fi trebuit verificata existenta reala a celorlalte doua garantii .

De asemenea nu poate fi retinuta apararea inculpatului conform careia incheierea acestui contract ar fi fost benefica pentru banca pentru ca i-a adus un beneficiu si nu se poate vorbi de o tulburare insemnata a bunului mers la acesteia.

Conform Notei intocmite in sedinta Consiliului de Administratie al BIR la 28.11.1997 "creditul in valoare de 1 milion USD solicitat de SC I Il SA la data de 20.05.1997 a fost acordat fara respectarea normelor de creditare ale bancii si cu incalcarea flagranta a conditiilor de garantare , plata si urmarire a destinatiei creditului, asa cum a hotarat Comitetul de Credite si Risc, hotarare insusita de Comitetul Director. Ulterior , imprumutul in cauza a devenit restant iar in prezent se fac eforturi deosebite pentru recuperarea acestuia"(fila 109 d.u.p).

Mai mult, acordarea unor astfel de credite de valoare mare, insuficient garantate au dus in final la falimentarea BIR.

Nu poate fi retinuta nici critica formulata de Parchet conform careia inculpatul ar fi actionat cu intentie si ca atare ar fi trebuit sa se retina infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata., intrucat conform art.19 Cod penal fapta este savarsita cu intentie atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui, prin savarsirea acelei fapte sau atunci cand desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.

In cazul art.248 si 249 Cod penal rezultatul faptei, urmare imediata consta tocmai in cauzarea unei tulburari insemnate a bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat din cele la care se refera art.145 Cod penal sau o paguba a patrimoniului acesteia.

In lipsa producerii acestui rezultat, incalcarea indatoririlor de serviciu de catre un functionar public nu reprezinta infractiune, ci cel mult abatere.

Pentru a retine intentia inculpatului ar trebui sa demonstram ca acesta a urmarit prin incalcarea indatoririlor de serviciu producerea rezultatului - cauzarea unei tulburari insemnate sau ca "desi nu a urmarit, a acceptat producerea lui", or, in calitate de vicepresedinte al BIR nu putea sa urmareasca sau sa accepte o astfel de finalitate pentru ca ea ar fi amenintat chiar functia pe care o detinea.

Tribunalul a considerat ca inculpatul a fost de buna credinta, ca intr- adevar a vazut afacerea incheiata a pe una profitabila bancii si ca din dorinta de a o incheia foarte repede a trecut peste exigentele impuse in acordarea unui credit, avand convingerea ca trateaza cu o firma serioasa, credibila.. Plecand de la acest rationament , tribunalul a considerat ca nu se poate retine ca forma de vinovatie nici macar culpa cu prevedere, asa cum a argumentat instanta de fond, pentru ca in acest caz inculpatul ar fi prevazut rezultatul faptei sale, dar nu l-ar fi acceptat, socotind fara temei ca el nu se va produce, astfel ca in cauza nu poate fi retinuta decat culpa simpla, in sensul ca inculpatul nu a prevazut rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada.

In opinia separata existenta in cauza se motiveaza necesitatea admiterii recursului Parchetului astfel:

Fapta inculpatului B V constand in intocmirea referatului pentru aprobarea unui credit de 1.000.000 USD, in lipsa documentelor suficiente si necesare conform normelor bancare, trecand peste obiectiunile sefilor Departamentului si Serviciului credite si sustinerea acestui referat in sedinta comitetului de directie, actiuni urmate de acordarea creditului si producerea unui prejudiciu deosebit de grav bancii, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu in forma calificata, prev.de art.248 rap.la 248/1 Cod penal.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu vinovatie sub forma intentiei directe rezultata din aceea ca in mod vadit a actionat cu "stiinta" indeplinind in mod defectuos activitatile de serviciu . Cunoscand normele bancare inculpatul a facilitat obtinerea unui credit insemnat fara a exista garantiile necesare si suficiente.

Faptul ca ulterior prejudiciul produs a fost acoperit, nu face ca urmarea imediata respectiv producerea unei tulburari insemnate a activitatii bancii si a unei pagube sa nu existe.

Aceasta s-a produs si rezulta din Nota intocmita in urma sedintei Consiliului de Administratie al BIR din 28.11.1997 , declaratiile martorilor GN, P A si O C.

In plus , situatia de fapt descrisa anterior se probeaza si cu referatul intocmit la 19.05.1997 de catre inculpat, contract de imprumut, hotarari din data 20.05.1997 si din data de 16.09.1997 ale Comitetului Director al BIR, nota din 28.11.1997.

Este greu de crezut ca fapta a fost savarsita de inculpat din culpa , atata timp cat in conformitate cu procesul verbal al sedintei comitetului director din 20.05.1997 si declaratiile martorilor mentionati, in pofida opunerilor motivate de lipsa garantiilor formulate de personalul BIR inculpatul a "insistat" in depasirea "obiectiilor" si acordarea creditului. In consecinta raspunderea penala a inculpatului ar fi trebuit angajata in baza art.248 rap.la art.248/1 Cod penal.

Impotriva acestei decizii au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti si inculpatul B V.

In recursul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti se critica solutia instantelor sub aspectul gresitei retineri a formei de vinovatie , cerandu-se schimbarea incadrarii juridice si retinerea unei vinovatii in forma intentiei si in consecinta condamnarea inculpatului conform art.248 Cod penal si art.248/1 Cod penal.

In recursul inculpatului se critica hotararea pe motive de nelegalitate. Se precizeaza ca instanta nu s-a pronunta cu privire la unele probe administrate si a unor cereri esentiale, de natura sa garanteze dreptul la aparare in sensul ca acuzarea s-a bazat pe acte ce lipsesc de la dosarul cauzei, iar judecatorii nu au depus eforturi pentru administrarea probelor.

De asemenea se arata ca a fost ignorat de instante raportul de expertiza contabila ale carui concluzii erau in sensul ca acordarea si garantarea creditului s-a facut in conformitate cu regulamentul in vigoare. Se critica hotararile in ceea ce priveste gresita condamnare a inculpatului avand in vedere ca probele administrate au condus la concluzia ca faptele acestuia nu au reprezentat altceva decat exercitarea atributiilor de serviciu in functia detinuta.

Prezenta elementului subiectiv in savarsirea faptei care constituie elementul material al infractiunii marcheaza prezenta vinovatiei in forma ceruta de lege pentru ca fapta sa constituie infractiune .

Pentru existenta infractiunii nu este suficienta savarsirea unei fapte care prezinta pericol social, chiar daca se stabileste ca aceasta este imputabila unei anumite persoane . Infractiunea nu poate fi redusa la latura sa obiectiva, astfel incat trebuie sa se verifice posibilitatea reala subiectiva a faptuitorului in momentul si conditiile savarsirii faptei de a anticipa rezultatul si atitudinea acestuia fata de rezultatul socialmente periculos.

Proba reprezentarii rezultatului se face analizandu-se modul cum a actionat ca si imprejurarile in care a actionat inculpatul , tinand seama de experienta sa profesionala.

Sub acest aspect critica formulata de Parchet este fondata elementul subiectiv al faptei fiind intentia, astfel cum rezulta circumstantele reale de savarsire a faptei .

Serviciul Credite a refuzat semnarea referatului de aprobare motivand lipsa garantiilor reale si a documentelor financiar contabile, iar numita O C, sef al Directiei Credite, a invederat lipsa unui contract ferm intre SC I Il SRL si P SA, lipsa garantiilor reale, a documentelor financiar contabile si a propus ca cesionarea incasarilor in favoarea BIR sa fie efectuata inainte de acordarea creditului, prin contract de cesiune si prin notificare prin executor judecatoresc.

Cunoscand aceste opozitii, inculpatul a ales intentionat sa nu le aiba in vedere si a decis sa intocmeasca singur referatul pentru acordarea creditului, iar in cadrul Comitetului de Directie din data de 20.05.1997, i-a indemnat pe membrii acestuia sa nu ia in considerare opozitiile, convingandu-i ca afacerea este profitabila prin prezentarea unor date ce nu au corespondent in document.

Imediat dupa aprobarea creditului, inculpatul i-a telefonat martorului G N, directorului filialei Bucuresti Nord a BIR si i-a cerut sa ia masurile necesare pentru incheierea contractului de imprumut, fapt ce s-a si realizat inainte de primirea comunicarii oficiale din partea conducerii BIR.

De altfel, asa cum rezulta din rechizitoriu, numitul R I administrator si director general al SC I Il SRL a fost cercetat intr-un dosar separat, pentru comiterea infractiunii de inselaciune, intrucat a solicitat si obtinut de la BIR creditul de 1.000.000 USD, folosind acte falsificate.

Concluzia evidenta este ca inculpatul a urmarit sa determine acordarea acestui credit, cu stiinta ca nu respecta atributiile deserviciu obligatorii, a prevazut ca prin aprobarea creditului in absenta unor garantii reale se poate cauza prin nerambursare o tulburare a activitatii obisnuite a bancii, rezultat pe care , daca nu l-a urmarit, l-a acceptat.

Argumentele instantelor in sustinerea tezei culpei , cu consecinta schimbarii incadrarii juridice , sunt nefondate.

Instanta de fond a apreciat ca intentia indirecta este exclusa intrucat probatoriul nu a sustinut convingator existenta unui mobil sau scop urmarit de inculpat.

Rationamentul este gresit intrucat latura subiectiva a infractiunii prev.de art.246 - 248 Cod penal nu include vreun motiv sau scop special, intentia rezultand din probele administrate in cauza, nefiind necesar ca organele judiciare sa stabileasca existenta unui mobil.

Considerentele instantei de apel sunt contradictorii si nesustinute de probatoriu - s-a apreciat ca inculpatul a fost de buna credinta intrucat a vazut in afacerea incheiata un profit pentru banca, avand convingerea ca trateaza cu o firma serioasa si credibila insa nu s-a aratat din ce mijloace de proba rezulta aceasta "convingere".

Nici sustinerea instantei ca inculpatul, in calitate de vicepresedinte al BIR, nu putea sa urmareasca sau sa accepte cauzarea unei tulburari insemnate a activitatii unitatii pentru ca "ar fi fost amenintata chiar functia pe care o detinea" nu este corecta, intrucat, daca am accepta ca argumentul este de necontestat, s-ar ajunge la concluzia inadmisibila ca un functionar nu este capabil sa savarseasca un abuz in serviciu intrucat i s-ar periclita functia detinuta.

De altfel opinia separata exprimata la luarea deciziei este legala si temeinica, considerandu-se ca inculpatul in mod vadit si cu stiinta a actionat, iar faptul ca ulterior prejudiciul produs a fost acoperit nu face ca urmarea imediata, respectiv producerea unei tulburari insemnate activitatii bancii si a pagubei sa nu existe, fapt ce rezulta din Nota intocmita in urma sedintei Consiliului de Administratie al BIR la 29.11.1997.

Se apreciaza ca este greu de crezut ca fapta a fost savarsita de inculpat cu intentie atat timp cat in conformitate cu procesul verbal al sedintei Comitetului Director din 20.05.1997 (fila 181) si declaratiile martorilor, in pofida opunerilor motivate de lipsa garantiilor formulate de personalul bancii, inculpatul a insistat la acordarea creditului.

In ceea ce priveste incadrarea juridica a faptei de acordare a unui credit cu incalcarea normelor bancare Curtea retine ca cererea de schimbare a incadrarii juridice in art.248 Cod penal raportat la art.248/1 Cod penal nu poate fi admisa.

Potrivit art.145 Cod penal prin termenul public se intelege tot ceea ce priveste autoritatile publice, institutiile publice , institutiile sau alte persoane juridice de interes public, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii sunt de interes public.

In raport de aceste prevederi, Banca Internationala a Religiilor, nu face parte din categoria persoanelor juridice de interes public.

Prin activitatea inculpatului, astfel cum am aratat anterior s-a adus o vatamare intereselor legitime ale actionarilor acestei. Acordarea de credite cu incalcarea normelor de creditare, de catre in director al Bancii Internationale a Religiilor constituie infractiunea de abuz in serviciu prev.de art.246 raportat la art.248/1 Cod penal cu referire la art.258 Cod penal rap.la art.248 Cod penal.

Daca am accepta teza contrara, respectiv faptul ca bancile sunt unitati dintre cele descrise de art.145 Cod penal, ar insemna sa se aplice legea prin analogie, pe criteriul pericolului faptei, ceea ce constituie o incalcare grava a principiului legalitatii.

Probele au aratat ca avand cunostinta de normele bancare inculpatul a facilitat obtinerea unui credit fara a exista garantiile necesare.

Faptul ca ulterior prejudiciul produs a fost acoperit nu face ca urmarea imediata, producerea tulburarii insemnare a activitatii bancii si a unei pagube sa nu existe.

Conform notei intocmite in sedinta Consiliului de Administratie al BIR la 28.11.1997 creditul in valoare de 1 milion USD solicitat de SC I Il SRL la 20.05.1997 a fost acordat fara respectarea normelor de creditare ale bancii si cu incalcarea flagranta a conditiile de garantare, plata si urmarire a destinatiei creditului. Prejudiciul cauzat bancii trebuia apreciat la data la care creditul a devenit restant, acoperirea acestuia fiind datorata asa cum precizeaza BIR "eforturilor deosebite pentru recuperarea sa" (f 109 d.u.p.).

Tulburarea insemnata a activitatii bancii decurge din afectarea esentiala a relatiilor de serviciu produsa atat prin cuantumul prejudiciului , cat si prin erodarea increderii in credibilitatea bancii .

Constatand ca in cauza exista intentia de savarsire a faptei si producerea unei tulburari insemnate bunului mers la bancii Curtea, admitand recursul Parchetului de pe langa tribunalul Bucuresti, va casa hotararile, in baza art.334 Cod procedura penala va schimba incadrarea juridica data faptei din art.248 - 248/1 Cod penal in art.246 Cod penal rap.la art.248/1 cu aplicarea art. 258 Cod penal.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala - Decizia 1969/r din 28.10.2004


Citeşte mai multe despre:    Abuz in serviciu contra intereselor persoanelor    Neglijenta in serviciu    Legea 137/1998    Banca Nationala a Religiilor    Curtea de Apel Bucuresti    Credite
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Decizia nr. 698/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, Decizia nr. 171/A din 13 mai 2015

Masura incetarii calitatii de notar public in situatia condamnarii definitive pentru savarsirea unei infractiuni care aduce atingere prestigiului profesiei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 3257 din 13 martie 2013

Elementele constitutive ale infractiunii de neglijenta in serviciu savarsita de un executor judecatoresc
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 1972 din 6 iunie 2013

Elementele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 2696 din 12 iulie 2011

Violarea secretului corespondentei. Plangere impotriva rezolutiei procurorului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Sentinta penala nr. 111 din 24.01.2012

Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si favorizarea infractorului
Pronuntaţă de: Curtea Militara de Apel, Sentinta penala nr. 1 din 21.03.2012

Abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Neindeplinirea conditiei calitatii de functionar de catre avocat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 816 din 02.03.2011

Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Abuz in serviciu contra intereselor persoanelor
Pronuntaţă de: Judecatoria Adjud - Sentinta penala nr. 34 din data 04.02.2011

Neinceperea urmaririi penale fata de agentul sef de politie pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor s.a.
Pronuntaţă de: Tribunalul Buzau - Sentinta penala nr.30 din data 01.03.2012)



Articole Juridice

Controverse jurisprudentiale in aplicarea Deciziei CCR nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Conditiile legale necesare functionarii cluburilor si localurilor (constructii aglomerate)
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Infractiunile de serviciu in Noul Cod penal (art. 295 - 308)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Infractiunile prin care se aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene in Noul Cod Penal (art.
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Neglijenta in Serviciu
Sursa: EuroAvocatura.ro

Raspunderea penala a medicului
Sursa: EuroAvocatura.ro