In cazul infractiunii de abuz in serviciu prevazuta in art. 297 C. pen., eliminarea cerintei ca fapta sa fie savarsita ``cu stiinta", care stabilea ca forma a vinovatiei intentia sub imperiul reglementarii anterioare, rezulta din dispozitiile art. 16 alin. (6) C. pen. - potrivit carora fapta constand intr-o actiune sau inactiune constituie infractiune cand este savarsita cu intentie, iar fapta comisa din culpa constituie infractiune numai cand legea o prevede in mod expres -, dispozitii din care rezulta ca forma de vinovatie ceruta de lege pentru existenta infractiunii de abuz in serviciu este intentia.
Prin Sentinta nr. 132 din 22 septembrie 2014 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si familie, s-a dispus, in baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achitarea inculpatei T.M., notar public, pentru infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazuta in art. 246 C. pen. anterior, fapta din data de 12 august 2011, parte vatamata O.N. si de fals intelectual prevazuta in art. 289 C. pen. anterior (doua fapte din datele de 12 august 2011 si 5 septembrie 2011), toate cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. si art. 33 lit. a) C. pen. anterior.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, intre altii, procurorul, criticand-o sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei.
La primul termen de judecata din data de 3 decembrie 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a pus in vedere inculpatei T.M. daca doreste sa dea declaratii in fata instantei de apel sau intelege sa se prevaleze de dreptul la tacere, inculpata invederand instantei ca nu doreste sa faca declaratii suplimentare in cauza si isi mentine declaratiile date anterior, pozitia sa procesuala fiind consemnata in cuprinsul incheierii.
La acelasi termen de judecata, in temeiul art. 420 alin. (4) C. proc. pen., a acordat cuvantul partilor cu privire la cererile de probatorii, iar dupa deliberare, au fost incuviintate cererile de probatorii formulate de procuror si inculpata privind audierea martorilor G.G., T.F., F.E., M.I. si H.E., fiind acordat termen la data de 21 ianuarie 2015 cand s-a dispus citarea martorilor G.G., T.F. si F.E.
La termenul de judecata din data de 21 ianuarie 2015 s-a procedat la audierea martorilor G.G., T.F. si F.E.
La termenul din data de 4 martie 2015 s-a procedat la audierea martorilor M.I. si H.E., fiind acordat termen pentru dezbaterile pe fond la data de 15 aprilie 2015.
Examinand apelul declarat de procuror, prin prisma dispozitiilor art. 417 si art. 420 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca este fondat, pentru urmatoarele considerente:
Referitor la criticile formulate de procuror, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca sunt intemeiate, avand in vedere ca prima instanta a interpretat in mod eronat probatoriul administrat in cauza si, pe cale de consecinta, a apreciat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si fals intelectual (2 fapte) pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatei T.M.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, desi prima instanta a retinut aceeasi situatie de fapt ca si cea care a fundamentat actul de acuzare, respectiv ca in calitate de notar public, la data de 12 august 2011, inculpata T.M. a procedat la perfectarea actului de vanzare-cumparare autentificat, incheiat intre G.G., mandatar al vanzatoarei O.N. si G.I., in calitate de cumparator, fara a avea extrasul de carte funciara, in mod eronat a retinut, in baza adresei din 20 noiembrie 2013 comunicata de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania, ca obtinerea extrasului de carte funciara nu era o conditie pentru validitatea contractului de vanzare-cumparare si ca notarul s-a asigurat ca sunt indeplinite cerintele legii civile - consimtamantul partilor - si, avand in vedere informatiile primite de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, a retinut ca nu sunt notate sarcini in cartea funciara in legatura cu imobilul ce face obiectul tranzactiei, precum si imprejurarea ca procura speciala data de vanzatoarea O.N. mandatarului nu a fost revocata.
Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca numita O.N. a dobandit terenul arabil in suprafata totala de 3.681 mp, conform masuratorii cadastrale, situat in extravilanul comunei M., inscris in cartea funciara, potrivit incheierii nr. 10959 din 17 aprilie 2009, in baza Sentintei Civile nr. 7646 din 18 februarie 2008 a Judecatoriei Buzau si a contractului de vanzare-cumparare autentificat la 11 martie 2010, prin care G.G. i-a vandut cota sa indiviza de 1/2, obtinuta prin sentinta civila mentionata, in scopul reintregirii proprietatii.
Dupa dobandirea dreptului de proprietate asupra intregii suprafete de teren, prin procura speciala de vanzare autentificata la 24 august 2010 la Biroul Notarilor Publici Asociati L.S. si V.D., numita O.N. l-a mandatat pe G.G., concubinul sau la acea data, sa vanda in conditiile cele mai favorabile si cui va crede de cuviinta terenul in suprafata totala de 3.681 mp, mandat special de care G.G. a uzat abia dupa ce relatia de concubinaj dintre cei doi a incetat.
In acest context, la data de 10 august 2011, G.G. s-a prezentat la biroul notarului public T.M. pentru a obtine informatii privind actele necesare realizarii perfectarii contractului de vanzarea asupra terenului, pe care intentiona sa-l vanda, in baza procurii speciale de vanzare, numitei G.I., mama sa. Dupa ce inculpata T.M. i-a comunicat care sunt actele necesare pentru incheierea contractului de vanzare-cumparare, a doua zi, martorul G.G. a prezentat actele in completare cerute de inculpata, care i-a solicitat sa revina la data de 12 august 2011, impreuna cu mama sa, pentru incheierea contractului.
La data de 11 august 2011, inculpata T.M. a emis doua adrese, una catre Registrul National Notarial de Evidenta a Procurilor si a Revocarii acestora pentru a verifica daca nu s-a realizat o revocare a procurii speciale de vanzare autentificata si a constatat ca nu exista niciun act juridic de revocare, potrivit certificatului din 11 august 2011 si una catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau prin care a solicitat emiterea unui extras de carte funciara, pentru autentificare, referitor la terenul ce urma sa faca obiectul contractului de vanzare-cumparare.
In legatura cu solicitarea de eliberare a extrasului de carte funciara, din actele si lucrarile dosarului rezulta ca cererea inculpatei a fost inregistrata la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau la 11 august 2011, ora 11:12, termenul pentru comunicarea extrasului fiind fixat automat, la data de 16 august 2011.
Se mai retine, tot in baza probatoriului administrat, ca in aceeasi zi, 11 august 2011, orele 11:08, a fost inregistrata si cererea formulata de O.N. de notare a declaratiei notariale din 11 august 2011 emisa de Biroul Notarilor Publici Asociati F.E. si F.I., prin care s-a notat interdictia de instrainare a imobilului prin mandatar, pentru care s-a fixat termen automat de rezolvare, tot in sistem informatic, data de 17 august 2011. Demersul de notare a acestei interdictii de vanzare a numitei O.N. a fost determinat de incetarea relatiei de concubinaj cu G.G. si aflarea de catre partea vatamata a activitatilor intreprinse de G.G. pentru incheierea contractului de vanzare-cumparare.
Relevanta in acest sens este declaratia notarului public F.I. care a aratat ca, la data de 11 august 2011, s-a prezentat la biroul sau notarial numita O.N. pentru revocarea unei procuri speciale de vanzare pe care nu o avea la ea si nici nu a putut oferi informatii privind numarul si data autentificarii ei, ci doar a precizat numele notarului public care a intocmit-o, cu referire la L.S., imprejurare in care s-a notat declaratia notariala a lui O.N. de interdictie a instrainarii imobilului.
De asemenea, partea vatamata O.N. a aratat in declaratiile date ca a dorit sa revoce procura speciala de vanzare data lui G.G., insa biroul notarului public unde a autentificat-o era inchis, fiind perioada concediilor, astfel ca s-a prezentat la Biroul Notarilor Publici Asociatii F.E. si F.I. pentru intocmirea declaratiei notariale in legatura cu instituirea interdictiei de instrainare si depunerea acestei declaratii notariale autentificate la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau pentru notarea in cartea funciara, in scopul impiedicarii vanzarii.
Dupa inregistrarea cererii formulate de inculpata la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, lucrarea a fost repartizata spre solutionare martorei T.F., asistent registrator, care dupa efectuarea verificarilor necesare a constatat ca sistemul informatic nu ii permite procesarea cererii, intrucat pe flux exista in lucru o alta cerere inregistrata sub numarul anterior cu privire la acelasi imobil, imprejurare in care s-a procedat la decalarea termenelor de solutionare, cererea inculpatei fiind solutionata la data de 17 august 2011, iar cea a partii vatamate la data de 16 august 2011, astfel cum rezulta din registrul general de intrare electronic si centralizatorul zilnic al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, eliberarea extrasului de carte funciara catre biroul notarial al inculpatei fiind realizata la data de 18 august 2011.
In aceste imprejurari, cu ocazia solutionarii cererii numitei O.N., registratorul desemnat cu solutionarea lucrarii, martora F.E., a apreciat in baza cererii, a actelor depuse si a verificarilor efectuate de asistentul registrator M.T. ca se impune notarea in cartea funciara a declaratiei notariale autentificate la 11 august 2011 emisa de Biroul Notarilor Publici Asociatii F.E. si F.I. privind interdictia de instrainare a imobilului, prin mandatar, sens in care a dispus admiterea cererii numitei O.N. prin incheierea nr. 35157 din 16 august 2011.
Prin urmare, la data de 17 august 2011, cand s-a solutionat cererea formulata de inculpata T.M. avand ca obiect eliberarea extrasului de carte funciara asupra aceluiasi imobil, exista in lucru cererea partii vatamate O.N. de notare a interdictiei de instrainare a bunului ce facea obiectul contractului de vanzare-cumparare, aspect de care inculpata T.M. nu a luat cunostinta la data de 12 august 2011, intrucat cererea sa nu a fost solutionata, potrivit centralizatorului de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau unde este mentionata data de 18 august 2011 si nici nu a primit relatii de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau prin alte modalitati de comunicare, imprejurare in care, cu incalcarea atributiilor de serviciu, a procedat la incheierea si autentificarea contractului de vanzare-cumparare a imobilului mentionat (12 august 2011), desi nu avea extrasul de carte funciara al terenului ce forma obiectul vanzarii.
Contrar celor retinute de instanta de fond si sustinute de aparare in legatura cu imprejurarea ca notarul public nu avea obligatia de a detine extrasul de carte funciara la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, ci doar obligatia de a se informa cu privire la situatia juridica a imobilului, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, in conformitate cu dispozitiile art. 54 alin. (1) din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, in vigoare la momentul incheierii si autentificarii contractului de vanzare-cumparare si ale art. IV ``Atributii ce revin UNNPR si notarilor publici" din Ordinul nr. 309/2010 pentru aprobarea Protocolului de colaborare incheiat intre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania privind modul de efectuare a operatiunilor de publicitate imobiliara, in aplicarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, text in vigoare din data de 13 aprilie 2011, notarul public avea obligatia legala ca la momentul autentificarii actului prin care se constituie, se modifica sau se stinge un drept real imobiliar sa solicite un extras de carte funciara pentru autentificare sau, dupa caz, certificat de sarcini, iar pe perioada valabilitatii extrasului de carte funciara pentru autentificare, registratorul nu putea efectua niciun fel de inscriere in cartea funciara, cu exceptia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul.
In acelasi sens sunt si prevederile art. IV pct. 1 alin. 2 din Protocolul de Colaborare nr. 429312/2010 din 26 aprilie 2010 incheiat intre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania privind modul de efectuare a operatiunilor de publicitate imobiliara, in aplicarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul ca autentificarea actelor prin care se transmit, se constituie, se modifica sau se sting drepturile reale imobiliare se face numai dupa obtinerea extrasului de carte funciara pentru autentificare sau, dupa caz, a certificatului de sarcini si a documentatiei cadastrale, contrar celor retinute de judecatorul fondului care a apreciat ca la autentificarea actului de vanzare-cumparare nu era necesara obtinerea extrasului de carte funciara, ci exista doar obligatia notarului public de a se informa cu privire la situatia imobilului ce urma sa faca obiectului contractului de vanzare-cumparare.
Mai mult, chiar in interpretarea data de instanta de fond si sustinuta de aparare privind existenta doar a obligatiei de informare a notarului public in legatura cu situatia imobilului ce urma sa faca obiectului contractului de vanzare-cumparare, intemeiata pe dispozitiile art. III pct. 4 din Ordinul nr. 309/2010 - potrivit carora oficiul de cadastru si publicitate imobiliara are printre obligatii si pe cea de eliberare la cererea notarilor publici de extrase sau, dupa caz, copii ale cartilor funciare ori certificate de sarcini, care pot fi transmise intre notarul public si birourile de cadastru si publicitate imobiliara prin fax sau prin alta modalitate de comunicare, insa eliberarea extrasului nu va fi conditionata de primirea cererilor in original, care vor fi transmise ulterior -, se constata ca, din probele administrate in cauza, nu rezulta ca inculpata T.M. s-a informat cu privire la situatia juridica a terenului, ci doar a solicitat informatii de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau in legatura cu stadiul solutionarii cererii de eliberare a extrasului de carte funciara .
Prin urmare, din interpretarea dispozitiilor normative enuntate rezulta in mod clar obligatia inculpatei T.M. ca, in exercitarea atributiilor ce ii reveneau, in calitate de notar public, sa solicite, la momentul autentificarii contractului de vanzare-cumparare a imobilului - teren arabil in suprafata totala de 3.681 mp, conform masuratorii cadastrale, situat in extravilanul comunei M., inscris in cartea funciara, potrivit incheierii nr. 10959 din 17 aprilie 2009 - un extras de carte funciara . Obligatia existentei unui extras de carte funciara la momentul perfectarii si autentificarii contractului de vanzare-cumparare nu a fost indeplinita de catre inculpata, fapt ce a condus la indeplinirea defectuoasa a unui act in exercitarea activitatilor de serviciu, dupa cum nu s-a putut dovedi nici imprejurarea ca au fost obtinute relatii prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau cu privire la situatia juridica a imobilului ce forma obiectul contractului de vanzare-cumparare.
De asemenea, nu poate fi primita nici apararea inculpatei in sensul ca a procedat la incheierea contractului de vanzare-cumparare la data de 12 august 2011, ca urmare a insistentelor lui G.G. care a si asigurat-o ca nu este niciun impediment la vanzare, in contextul in care chiar martorul a aratat in mod constant in depozitiile sale ca a fost programat la data de 12 august 2011 pentru intocmirea contractului de vanzare-cumparare de catre notarul T.M., iar, dupa ce s-a prezentat, contractul era deja intocmit de aceasta din urma, fiind doar semnat de catre parti, dupa cum a relatat si faptul ca nu cunostea nimic in legatura cu imprejurarea ca ar fi fost necesar un extras de carte funciara, aceste aspecte fiind confirmate si de martorele G.I. si B.A.
De altfel, imprejurarea invocata de inculpata in aparare nu are relevanta sub aspectul indeplinirii obligatiei care ii revenea in calitate de notar public la momentul autentificarii actelor prin care se transmit, se constituie, se modifica sau se sting drepturile reale imobiliare de a obtine extrasul de carte funciara pentru autentificare; prin urmare, nerespectarea obligatiei impuse de lege si autentificarea contractului de vanzare-cumparare reprezinta o indeplinirea defectuoasa a unui act ce intra in atributiile sale de serviciu . Mai mult, prin modalitatea in care a actionat, T.M. a nesocotit dispozitiile legale care reglementeaza activitatea notarilor publici, care instituie in sarcina notarului public obligatia de a deslusi raporturile reale intre parti cu privire la actul pe care vor sa-l incheie, de a verifica daca intentia partilor este de a face tranzactia si cunosc efectele actelor intocmite, precum si daca scopul pe care-l urmaresc este in conformitate cu legea; or, in contextul in care exista notata o interdictie de vanzare din partea proprietarului bunului imobil pe care martorul G.G. il reprezenta in baza unei procuri speciale, aspect ce putea fi verificat de catre notar doar la primirea extrasului de carte funciara, este evident ca, prin autentificarea contractului de vanzare-cumparare in lipsa extrasului de carte funciara, si-a indeplinit in mod defectuos obligatia de a verifica vointa partilor.
In ceea ce priveste sustinerea apararii privind notarea in mod eronat in cartea funciara a interdictiei de vanzare, argument insusit si de judecatorul fondului, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca notarea in cartea funciara a unei clauze de inalienabilitate exista si in vechea reglementare din legea speciala, fiind instituita in mod expres si in noul Cod civil (art. 902 alin. 1 si art. 881 alin. 1 teza a II-a) si, spre deosebire de inscrierea provizorie si intabulare care au ca obiect drepturi reale imobiliare, reprezinta inscrierea ce are ca obiect si alte drepturi decat cele tabulare, in sensul ca obiectul notarii il pot constitui si alte drepturi decat cele tabulare, fapte sau raporturi juridice in legatura cu imobilul si ea poate fi inscrisa in cartea funciara numai in cazurile ordonate de lege, avand ca efect opozabilitatea fata de terti si, numai in mod exceptional, efectul doar de informare. De asemenea, art. 38 din Legea nr. 7/1996, in vigoarea la data de 11 august 2011 (abrogat prin art. 87 pct. 4 din Legea nr. 71/2011), definea obiectul notarii ca fiind actele si faptele juridice privitoare la drepturile personale, la starea si capacitatea persoanelor in legatura cu imobilele inscrise in cartea funciara, care puteau fi inscrise in cartea funciara la cerere, cu efect de opozabilitate pentru terte persoane .
Totodata, in continutul dispozitiilor art. 19 alin. (1) B lit. b) din Legea nr. 7/1996 si art. 19 alin. (1) C lit. b) din Legea nr. 7/1996, printre categoriile de inscrieri in cartea funciara in cuprinsul partii a II-a si a III-a erau mentionate si faptele, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile referitoare la celelalte drepturi tabulare. Mai mult, notarea interdictiei de vanzare in cartea funciara era prevazuta in mod expres si in continutul art. 42 alin. (2) lit. h) (interdictia de instrainare sau grevare a imobilului, precum si modalitatile interdictiei de stramutare sau grevare) din Ordinul nr. 633 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara, publicat in M. Of. nr. 1049 din 29 decembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare la data de 11 august 2011 (ordin abrogat prin art. 2 lit. a din Ordinul nr. 700 din 9 iulie 2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara, publicat in M. Of. nr. 571 din 31 iulie 2014).
Stabilind limitele si acestui tip de inscriere, in continutul art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 7/1996 se prevede ca notarea are ca obiect inscrierea drepturilor persoanelor, a actelor si faptelor juridice referitoare la starea si capacitatea persoanelor, a actiunilor si cailor de atac in justitie, precum si a masurilor de indisponibilizare, in legatura cu imobilele din cartea funciara; prin urmare, se instituie conditia existentei unei legaturi intre actul sau faptul ce se solicita a fi notat si imobilul pentru care se solicita efectuarea notarii.
In cauza se constata, pe de o parte, ca inscrierea interdictiei de vanzare a fost facuta in baza unor dispozitii legale expres prevazute de lege, cu efecte de opozabilitate fata de terti si nu cu efect de informare; pe cale de consecinta, daca notarul public T.M. ar fi obtinut extrasul de carte funciara, ar fi putut constata existenta acestei interdictii de vanzare facute chiar de titularul dreptului de proprietate al imobilului, in baza mentiunilor consemnate in foia a III-a a cartii funciare si nu ar fi incheiat/autentificat actul de vanzare-cumparare dintre G.G., mandatar special, si G.I., cumparator, iar pe de alta parte, intre demersul facut de O.N., proprietarul imobilului, de notare a interdictiei de vanzare si imobilul teren arabil in suprafata totala de 3.681 mp, conform masuratorii cadastrale, situat in extravilanul comunei M., inscris in cartea funciara, potrivit incheierii nr. 10959 din 17 aprilie 2009, exista o legatura, in sensul ca interdictia de vanzare a vizat tocmai acest imobil.
Nu se poate aprecia, astfel cum a retinut judecatorul fondului, ca prin notarea acestei interdictii de vanzare a terenului in cartea funciara s-a limitat dreptul de dispozitie in sensul inalienabilitatii sau indisponibilizarii bunului imobil chiar de catre proprietar care in aceasta modalitate isi impune o interdictie de instrainare, avand in vedere ca legea cadastrului a renuntat la efectul constitutiv al inscrierilor de carte funciara, reglementand cu caracter de principiu fundamental efectul de opozabilitate in materia publicitatii imobiliare, iar prin notarea interdictiei de vanzare nu s-a instituit in cauza o interdictie de vanzare pentru proprietar, ci o interdictie de vanzare pentru cel ce era imputernicit in baza procurii speciale sa efectueze vanzarea imobilului, in imprejurarile faptice descrise anterior (timpul scurt de la momentul aflarii de catre O.N. a demersurilor efectuate de G.G., fostul concubin, de a instraina terenul in baza procurii speciale de vanzare, fapt ce nu i-a mai permis proprietarului imobilului sa revoce procura respectiva in timp util si sa-l incunostinteze despre revocarea mandatului). Prin urmare, notarea interdictiei de vanzare reprezenta vointa proprietarului bunului imobil de a nu mai permite ca vanzarea terenului sa se realizeze de catre martorul G.G., in respectarea principiului disponibilitatii recunoscut proprietarului bunului, fara a considera ca prin acesta s-a instituit o interdictie de vanzare chiar pentru O.N.
Ca atare, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu poate primi nici sustinerea instantei de fond in legatura cu imprejurarea ca singura modalitate de a impiedica vanzarea terenului era aceea de revocare expresa sau tacita a procurii speciale data lui G.G. de catre O.N. si care trebuia adusa la cunostinta mandatarului, avand in vedere, pe de o parte, argumentele expuse in cele ce preced cu privire la posibilitatea notarii in cartea funciara a interdictiei de vanzare, iar pe de alta parte, efectele notarii in cartea funciara a acestei interdictii de vanzare si scopul instituirii ei de catre titularul dreptului de proprietate, de a impiedica vanzarea terenului pana la revocarea de catre mandant a procurii speciale de vanzare.
Aceasta apreciere este sustinuta, contrar celor retinute de prima instanta referitor la pasivitatea partii vatamate, chiar de demersurile realizate de O.N. care, initial, a solicitat unui notar revocarea procurii speciale de vanzare, insa, intrucat nu avea actul asupra ei, a procedat la intocmirea unei declaratii notariale de notare a interdictiei de instrainare a imobilului, pentru care a solicitat notarea in cartea funciara. Ulterior, partea vatamata a facut demersurile necesare pentru revocarea procurii speciale de vanzare, sens in care a si revocat procura data lui G.G. la data de 17 august 2011, astfel cum rezulta din declaratia notariala autentificata la Biroul Notarilor Publici Asociati L.S. si V.D.
Revenind la activitatea infractionala desfasurata de inculpata T.M., Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, dupa incheierea si autentificarea contractului de vanzare-cumparare din 12 august 2011, prin care s-a transmis dreptul de proprietate a imobilului - teren arabil in suprafata totala de 3.681 mp, conform masuratorii cadastrale, situat in extravilanul comunei M., inscris in cartea funciara, potrivit incheierii nr. 10959 din 17 aprilie 2009, catre G.I., contrar obligatiei legale cuprinse in prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale, art. 54 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 si art. II pct. 4 din Ordinul nr. 309/2010, aceasta nu a solicitat inscrierea contractului la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, avand in vedere ca nu i-a fost eliberat extrasul de carte funciara, prin atitudinea sa inculpata facand dovada ca a autentificat un act, indeplinindu-si, cu stiinta, in mod defectuos atributiile ce ii reveneau in calitate de notar public.
Ulterior, dupa comunicarea extrasului de carte funciara de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, inculpata, pentru a da aparenta de legalitate contractului incheiat, a mentionat imprejurari nereale in continutul incheierii de completare cu privire la situatia imobilului ce a facut obiectul vanzarii-cumpararii, in sensul ca bunurile vandute nu sunt ipotecate, sechestrate sau gajate si nu sunt afectate de sarcini conform extrasului de carte funciara din 11 august 2011 eliberat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau. In acest context, a inserat in incheierea de completare din 5 septembrie 2011 a contractului de vanzare-cumparare mentiunea ca ``bunurile vandute nu sunt ipotecate, sechestrate sau gajate si nu sunt afectate de sarcini cu exceptia declaratiei autentificate (...) din 11 august 2011 de Biroul Notarilor Publici Asociati F.E. si F.I., conform extrasului de carte funciara (...) din 11 august 2011 eliberat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau" si imprejurarea ca aceasta incheiere de completarea a fost dispusa urmare a solicitarii lui G.G.
Or, din actele si lucrarile dosarului nu rezulta ca martorul G.G. a formulat o cerere de completare a contractului de vanzare-cumparare, aspect confirmat si de catre martor in depozitiile date in cursul procesului penal, acesta aratand ca a luat cunostinta de acest act abia in anul 2012, dupa cum din materialul probator administrat rezulta ca martorul G.G. nici nu mai putea formula o astfel de cerere avand in vedere ca procura speciala de vanzare i-a fost revocata prin declaratia autentificata la 17 august 2011 de catre partea vatamata O.N.
Nu poate fi acceptata nici ipoteza sustinuta de aparare ca o astfel de completare putea fi realizata si din oficiu de catre notarul public care a intocmit actul, avand in vedere dispozitiile art. 53 din Legea nr. 36/1995 care stabilesc atat conditiile in care, din oficiu, pot fi indreptate erorile materiale sau completate actele notariale ce cuprind omisiuni vadite, respectiv, cu acordul partilor, acord care a lipsit in cauza de fata, cat si aspectele ce pot face obiectul acestor indreptari/completari, respectiv, acele erori materiale sau omisiuni vadite ce rezulta din continutul actului si cuprinsul lucrarilor existente la momentul perfectarii actului si nu cu referire la aspecte noi ce rezulta din alte lucrari ulterioare acestui moment. Or, in cauza, incheierea de completare a contractului de vanzare-cumparare contine referiri la aspecte noi privind situatia juridica a imobilului care nu au fost cunoscute la momentul perfectarii actului; prin urmare, nu se putea dispune o astfel de completare din oficiu, scopul intocmirii ei de catre inculpata T.M. fiind de a da aparenta de legalitate unui act ce cuprindea mentiuni nelegale facute chiar de catre inculpata, in lipsa extrasului de carte funciara, la momentul autentificarii contractului.
Dupa intocmirea incheierii de completare, inculpata a depus, la data de 6 septembrie 2011, o cerere la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau de inscriere in cartea funciara a contractului de vanzare-cumparare din 12 august 2011 si a incheierii completatoare, inregistrata la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, respinsa prin incheierea din 19 septembrie 2011, ramasa definitiva prin necontestare.
In consecinta, fata de situatia de fapt expusa, retinuta pe baza declaratiilor martorilor, declaratiei partii vatamate O.N., actelor si lucrarilor care au stat la baza intocmirii si autentificarii contractului de vanzare-cumparare si incheierii de completare a contractului autentificata la 5 septembrie 2011, registrelor, evidentelor in sistem informatic, actelor transmise de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca fapta inculpatei T.M. care, in calitate de notar public, a autentificat la data de 12 august 2011 contractul de vanzare-cumparare prin care G.G., in calitate de mandatar al numitei O.N. a vandut imobilul - teren arabil in suprafata totala de 3.681 mp, conform masuratorii cadastrale, situat in extravilanul comunei M., inscris in cartea funciara, potrivit incheierii nr. 10959 din 17 aprilie 2009 - numitei G.I., mama sa, in calitate de cumparator, in lipsa extrasului de carte funciara, cu nerespectarea dispozitiilor legale si regulamentare, incalcandu-si astfel atributiile de serviciu si cauzand vatamarea intereselor legale ale partii vatamate O.N., ca urmare a transferarii dreptului de proprietate asupra unui imobil asupra caruia partea vatamata a notat in cartea funciara interdictia de vanzare, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazuta in art. 246 C. pen. anterior.
Sub aspectul laturii subiective, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca infractiunea prevazuta in art. 246 C. pen. anterior se comite numai cu intentie, directa sau indirecta, iar din materialul probator administrat in cauza rezulta dincolo de orice indoiala ca, la data de 12 august 2011, inculpata T.M., cu stiinta, a autentificat contractul de vanzare-cumparare in lipsa extrasului de carte funciara, actionand cu forma de vinovatie ceruta de lege - intentia indirecta - in sensul ca a prevazut rezultatul faptei sale, nu l-a urmarit, dar a acceptat posibilitatea producerii lui. Apararea inculpatei ca prin mentionarea in cuprinsul actului autentificat a numarului extrasului de carte funciara se presupune in mod rational ca aceasta a obtinut informatii prin telefon despre situatia juridica a imobilului si doar dintr-o lipsa de diligenta echivalenta culpei (culpa levisima) a procedat la intocmirea/autentificarea contractului, fara a astepta primirea, in forma scrisa, a extrasului de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, nu poate fi primita de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in contextul in care numarul mentionat in cuprinsul actului este numarul cererii formulate de inculpata pentru eliberarea extrasului, cunoscut de aceasta inca de la momentul inregistrarii la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, care, intr-adevar, este si numarul lucrarii in baza careia s-a eliberat extrasul de carte funciara, insa la data de 17 august 2011 si nu la data 11 august 2011, astfel cum s-a mentionat de catre inculpata.
Urmarea imediata a faptei inculpatei de a autentifica contractul de vanzare-cumparare in lipsa extrasului de carte funciara s-a produs, in sensul vatamarii intereselor legale ale partii vatamate O.N. prin transmiterea dreptului de proprietate catre martora G.I., contrar vointei partii vatamate. Totodata, din probele administrate rezulta ca, prin indeplinirea defectuoasa a atributiilor ce ii reveneau in calitate de notar, prin autentificarea contractului de vanzare-cumparare, proprietatea imobilului - teren arabil in suprafata totala de 3.681 mp, conform masuratorii cadastrale, situat in extravilanul comunei M., inscris in cartea funciara, potrivit incheierii nr. 10959 din 17 aprilie 2009 - a fost transmisa in patrimoniul lui G.I., cauzand, astfel, o vatamare a intereselor legale a partii vatamate.
In legatura cu infractiunile de fals intelectual, prevazute in art. 289 C. pen. anterior, contrar celor retinute de judecatorul fondului, se constata ca, prin atestarea in continutul contractului de vanzare-cumparare din data de 12 august 2011 a imprejurarii ca bunurile vandute nu sunt ipotecate, sechestrate sau gajate si nu sunt afectate de sarcini conform extrasului de carte funciara din 11 august 2011 eliberat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, in conditiile in care inculpata nu avea un extras de carte funciara, asa cum rezulta din probele administrate, la acea data (cererea nici nu a fost solutionata, intrucat in sistemul informatic al Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau figura in lucru o alta cerere cu privire la acelasi imobil, respectiv, cea de notare a interdictiei de vanzare formulata de partea vatamata O.N.), inculpata T.M. a alterat adevarul prin atestarea unor imprejurari neconforme cu realitatea .
Ceea ce trebuie remarcat este faptul ca in cazul infractiunii de fals intelectual alterarea adevarului nu priveste materialitatea inscrisului in forma si sursa acestuia, ci mentiunile inserate in inscrisul intocmit de functionarul public competent. In cauza, inculpata T.M., desi cunostea obligatia ce ii revenea in exercitarea atributiilor de serviciu la autentificarea unui contract de vanzare-cumparare, a mentionat in cuprinsul actului imprejurari necorespunzatoare in legatura cu situatia terenului ce face obiectul vanzarii, in sensul ca nu este grevat de sarcini, desi nu avea un extras de carte funciara emis de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, imprejurare care ulterior s-a dovedit a fi neconforma cu realitatea, asupra bunului fiind instituita interdictia de vanzare, prin mandatar, chiar de catre proprietarul terenului, O.N.
Sub aspectul laturii subiective, se constata ca prin modalitatea in care a actionat, atestand in mod nereal, cu stiinta, ca imobilul nu este grevat de sarcini, inculpata T.M. a comis fapta cu forma de vinovatie ceruta de lege - intentia directa.
In baza probatoriul administrat, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca, prin mentionarea in continutul incheierii de completare din 5 septembrie 2011 a contractului de vanzare-cumparare, a imprejurarii ca actul a fost intocmit la solicitarea lui G.G., ca aspectele completate au fost omise la momentul autentificarii actului si a imprejurarii ca doua exemplare ale incheierii au fost remise lui G.G., in conditiile in care incheierea de completare a fost efectuata de inculpata T.M. dupa primirea extrasului de carte funciara in care era notata interdictia de vanzare a imobilului, instituita de O.N., aspecte care nu au fost omise la momentul incheierii/autentificarii contractului, intrucat nu exista un extras de carte funciara eliberat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau la acea data, iar martorului G.G. nu i-au fost inmanate cele doua exemplare ale actului, este realizat elementul material al infractiunii de fals intelectual in forma atestarii unor imprejurari necorespunzatoare adevarului in continutul incheierii de completare, fiind periclitata increderea publica acordata unui act oficial intocmit de catre notar si chiar valabilitatea actului.
Argumentele judecatorului fondului ca mentionarea in cuprinsul incheierii a imprejurarii ca au fost remise doua exemplare martorului G.G. la momentul autentificarii nu este o imprejurare esentiala si producatoare de consecinte juridice, deoarece nu altereaza substanta/esenta actului nu poate fi primita de Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere ca in cazul infractiunii de fals intelectual nu este prevazuta conditia esentiala ca inscrisul respectiv sa fie apt sa produca consecinte juridice; prin urmare, atestarea in continutul actului a unor imprejurari nereale cu privire la situatia de fapt ce a condus la intocmirea acelui act este suficienta pentru realizarea elementului material al laturii obiective.
Sub aspectul laturii subiective, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, prin modalitatea in care a actionat, inculpata T.M. a avut reprezentarea subiectiva a faptei si a comis-o cu forma de vinovatie ceruta de lege - intentia directa, inserarea acelor imprejurari neconforme cu realitatea in continutul incheierii de completare fiind facuta tocmai pentru a da aparenta de legalitate unui contract autentificat de inculpata prin indeplinirea defectuoasa a atributiilor ce ii reveneau in calitate de notar public.
Pe cale de consecinta, materialul probator administrat, astfel cum a fost analizat pe larg in cele ce preced, a dovedit fara putinta de tagada ca inculpata T.M., la data de 12 august 2011, a atestat, in mod nereal, in continutul contractului de vanzare-cumparare imprejurarea ca bunurile vandute nu sunt ipotecate, sechestrate sau gajate si nu sunt afectate de sarcini conform extrasului de carte funciara din 11 august 2011 eliberat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, in conditiile in care inculpata nu avea un extras de carte funciara, iar, la data de 5 septembrie 2011, a mentionat in mod nereal, in continutul incheierii de completare a contractului de vanzare-cumparare, imprejurarea ca actul a fost intocmit la solicitarea lui G.G., ca aspectele completate au fost omise la momentul autentificarii actului si imprejurarea ca doua exemplare ale incheierii au fost remise lui G.G., faptele inculpatei intrunind elementele constitutive ale infractiunilor de fals intelectual prevazute in art. 289 C. pen. anterior.
Stabilind vinovatia inculpatei sub aspectul comiterii faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa in judecata, Inalta Curte de Casatie si Justitie va admite apelul procurorului, va desfiinta, in parte, sentinta penala atacata, urmand sa dispuna condamnarea inculpatei sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu si fals intelectual (2 fapte).
Avand in vedere ca de la data sesizarii instantei si pana la pronuntarea hotararii in apel, 13 mai 2015, a intrat in vigoare Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se impune o analiza a incidentei dispozitiilor privind aplicarea legii penale mai favorabile.
Se retine ca inculpata T.M. a fost trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazuta in art. 246 C. pen. anterior si a doua infractiuni de fals intelectual prevazute in art. 289 C. pen. anterior, toate aflate in concurs real, art. 33 lit. a) C. pen. anterior, incriminate in continuare in noul Cod penal in art. 297 alin. (1) C. pen. si art. 321 C. pen.
Referitor la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, analiza comparativa a normelor de incriminare nu a evidentiat deosebiri esentiale privind continutul constitutiv al infractiunii care sa atraga incidenta in cauza a dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 187/2012 (fapta comisa sub imperiul legii vechi sa nu mai constituie infractiune sub imperiul legii noi datorita lipsei unui element constitutiv ori formei de vinovatie ceruta de lege), textul art. 297 C. pen. eliminand cerinta ca fapta sa fie savarsita ``cu stiinta" care stabilea doar forma de vinovatie - intentia - in conditiile in care forma de vinovatie a infractiunilor este instituita de dispozitiile art. 16 alin. (6) C. pen. - fapta constand intr-o actiune sau inactiune constituie infractiune cand este savarsita cu intentie, iar fapta comisa din culpa constituie infractiune numai cand legea o prevede in mod expres; prin urmare, legea noua nu va retroactiva sub acest aspect.
In ceea ce priveste regimul sanctionator si circumstantele de individualizare in raport cu incadrarea juridica data faptei retinute in sarcina inculpatei, se constata ca, sub aspectul limitelor speciale de pedeapsa, in noua reglementare minimul special a fost majorat de la 6 luni la 2 ani inchisoare, iar maximul special al pedepsei inchisorii a fost majorat de la 3 ani la 7 ani inchisoare, corelativ fiind stabilita aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica, astfel ca lege noua nu va retroactiva nici sub acest aspect.
In ceea ce priveste infractiunile de fals intelectual, se constata ca textul art. 321 C. pen., in esenta, reia textul art. 289 C. pen. anterior; singura modificare o reprezinta referirea la un ``functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu" - persoana care poate intocmi un inscris oficial, precizarea fiind facuta pentru a inlatura deficienta din reglementare unde se mentiona doar ``functionar", desi, in considerarea art. 150 alin. (2) C. pen. anterior, numai functionarul public putea intocmi un inscris oficial; ca atare, lege noua nu va retroactiva nici sub acest aspect.
Sub aspect sanctionator, se constata ca in noua reglementare minimul special al pedepsei inchisorii a fost majorat de la 6 luni la 1 an inchisoare; prin urmare, legea penala mai favorabila este tot legea penala anterioara.
Inalta Curtea de Casatie si Justitie are in vedere, totodata, in aprecierea legii penale mai favorabile, faptul ca cele trei infractiuni au fost comise in concurs real, iar potrivit dispozitiilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., in cazul concursului se aplica pedeapsa cea mai grea la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (in vechea reglementare, potrivit dispozitiilor art. 34 alin. 1 lit. b C. pen. anterior, in cazul concursului, se aplica pedeapsa cea mai grea, iar aplicarea sporului in cuantum de pana la 5 ani era facultativa); astfel, legea noua nu va retroactiva, intrucat s-ar putea ajunge la aplicarea unei pedepse rezultante mai mari inculpatei.
Pentru toate aceste considerente, in baza dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis apelul declarat de procuror impotriva sentintei nr. 132 din 22 septembrie 2014 a Curtii de Apel Ploiesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, a desfiintat, in parte, sentinta penala apelata si, rejudecand:
In baza art. 246 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. anterior si art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpata T.M. pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor la pedeapsa de 15.000 lei amenda penala.
In baza art. 289 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. anterior si art. 5 C. pen., a condamnat pe aceeasi inculpata pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual, la pedeapsa de 5.000 lei amenda penala (fapta din data de 12 august 2011).
In baza art. 289 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. anterior si art. 5 C. pen., a condamnat pe aceeasi inculpata pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual, la pedeapsa de 5.000 lei amenda penala (fapta din data de 5 septembrie 2011).
In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, a contopit pedepsele aplicate inculpatei si a dispus ca aceasta sa execute pedeapsa cea mai mare, de 15.000 lei amenda penala.
Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021
Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati
Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati
Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila
Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati
Stabilirea salariului la nivelul maxim aflat in plata prin raportare la indemnizatiile de care beneficiaza personalul cu atributii in domeniul asistentei sociale Pronuntaţă de: Decizia nr. 484/9 martie 2018 a Curtii de Apel Galati
Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati
Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati
Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020
Functionari publici. Contestatie decizie de incetare de drept a raportului de serviciu prin pensionare. Discriminare pe criteriu de gen Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 149/26.02.2020
Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor? Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL
Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese Sursa: Irina Maria Diculescu
Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante Sursa: Irina Maria Diculescu
Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice Sursa: Irina Maria Diculescu
Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante Sursa: Irina Maria Diculescu
ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept Sursa: Avocat Lacatus Igor
Controverse jurisprudentiale in aplicarea Deciziei CCR nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim