Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Spor privind lucrul sistematic peste program. Stabilirea punctajului mediu anual conform Legii nr. 19/2000

Spor privind lucrul sistematic peste program. Stabilirea punctajului mediu anual conform Legii nr. 19/2000

  Publicat: 01 Apr 2012       11710 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Orele suplimentare nu pot fi luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual deoarece nu au avut caracter permanent in sensul prevazut de Legea nr.49/1992, ele fiind acordate pe un timp limitat (existand si posibilitatea compensarii cu timp liber corespunzator.)

Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act normativ prin care se reglementeaza situatii generale si impersonale (decrete lege) sau situatii individuale concrete (numirea sau revocarea unui ambasador)
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Dovada scrisa prin care
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Dovada scrisa prin care
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Neamt sub numarul 3623/103/2008 din data de 09.10.2008 reclamantul S. C. a chemat in judecata pe parata Casa Judeteana de Pensii Neamt, pentru ca in contradictoriu cu aceasta si pe baza probelor administrate sa se dispuna obligarea intimatei la anularea deciziei de pensionare nr. 234485/12.09.2008 precum si emiterea unei decizii de pensionare cu luarea in calcul a sporurilor de santier, de sef de echipa sau pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru.

Petentul a promovat prezenta actiune motivat de faptul ca parata la calculul drepturilor de pensie nu a luat in calcul toate sporurile de care petentul a beneficiat in cadrul activitatii sale si prevazute in adeverintele nr. 356/17.06.2008 eliberata de S.C. N. M. S.A. Bucuresti si nr. 2/04.07.2008 eliberata de S.C. N M S.A. Constanta.

Intimata a depus intampinare si o serie de acte in copie in sustinerea acesteia. Prin intampinare se arata ca petentul in urma cererii sale nr. 40321/14.07.2008 a fost pensionat pentru limita de varsta. La calculul drepturilor de pensie au fost avute in vedere actele depuse de petent la dosarul de pensie, precum si salariile si sporurile inscrise in carnetul de munca si dovedite cu cele doua adeverinte. Se arata ca au fost avute in vedere si sporurile de vechime, spor de atractie, spor conform Decret 68/1990 si spor special conform Lg. 57/1974 si spor de santier conform Lg. 57/1974.

Se arata ca asupra sporului pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru acesta nu a putut fi avut in vedere motivat de faptul ca acest spor apare in cuantum de 50% acordat in baza art. 71 alin. 4 din Legea 57/1994, ori potrivit art. 71 alin. 4 din Legea 57/1974 pentru munca peste programul normal de lucru se poate acorda o retributie tarifara mai mare cu 5-25%.

De asemenea se mai arata ca petentul nu a facut dovada studiilor si perioada in care au fost desfasurate, motiv pentru care nici perioada acestora nu a fost luata in calcul la stabilirea drepturilor de pensie .

Instanta analizand actele depuse la dosarul cauzei urmeaza a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept: Petentul a promovat actiune pentru neluarea in calcul la stabilirea pensiei a unor conditii de munca de care a beneficiat in timpul activitatii motiv pentru care drepturile de pensie nu au fost stabilite la un cuantum corect.

Fata de sustinerile intimatei ca sporul de 50% aplicat pentru a 9-a ora lucrata peste program nu poate fi acordat deoarece depaseste cuantumul dintre 5-25 % care se aplica la marirea retributiei tarifare, instanta a aratat ca timpul normal de lucru era de 8 ore pe zi, ori pentru a 9-a ora peste programul de lucru petentul a fost retribuit cu un spor permanent de 50 %. Acest spor isi gaseste aplicarea in Art. 71 alin. 2 care prevede ca "munca prestata peste durata normala a zilei de lucru necompensata cu timp liber corespunzator se retribuie, pe langa retributia tarifara cuvenita conform reglementarilor in vigoare, cu un spor de 50% din retributia tarifara de incadrare pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru si de 100% pentru orele urmatoare." Art. 71 alin. 4 face vorbire despre o retributie salariala mai mare cu 5-25% in locul retributiei de ore suplimentare. Ori in speta de fata unitatea a acordat petentului sporul pentru munca sistematica peste programul normal de lucru in locul maririi retributiei tarifare de la art. 71 alin. 4.

De asemenea este foarte clar specificat si in adeverinte ca aceste sporuri au fost acordate in conformitate cu CCM aplicabile pe ramura sau unitate, ori parata nu se poate substitui in a stabili ce procente ale sporurilor sa aiba anumite categorii de salariati.

In aceste conditii, s-a apreciat ca, sumele acordate petentului pentru orele prestate in plus peste programul de 8 ore/zi, fac parte din salariul de baza si nu reprezinta un spor sau adaos la acesta.

Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 164 alin.2 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe langa salariile brute sau nete, inregistrate in carnetul de munca, se au in vedere si sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca .

Acest fapt nu inseamna insa ca, veniturile realizate ce au intrat in baza de calcul a contributiei de asigurari sociale si care nu sunt evidentiate in carnetul de munca nu pot fi avute in vedere la stabilirea pensiei, in conditiile in care s-a facut dovada existentei acestora, prin adeverintele emise de angajator .

In acest context, s-a retinut ca, in toate adeverintele deduse judecatii, se mentioneaza, in mod expres, atat temeiul de drept in care au fost acordate sporurile salaria-le cu titlu de ``plata muncii peste programul normal" si pentru ``regim de lucru prelungit (9 ore), cat si faptul ca toate sporurile si adaosurile evidentiate fac parte din baza de calcul si virare a contributiei de asigurari sociale.

Ori, prin obtinerea unui drept de pensie inferior in raport cu cota de contributie de asigurari sociale calculata si virata la bugetul de stat s-ar crea o inechitate si o incalcare a prevederilor art. l din Protocolul nr. l al CEDO, plata acestei contributii dand nastere, potrivit practicii CEDO, unui drept de proprietate la o fractiune din patrimoniul astfel constituit.

Pentru considerentele ce preced, in temeiul textelor de lege invocate, instanta a admis actiunea formulata, potrivit dispozitivului.

Fata de sustinerile intimatei ca petentul nu a facut dovada studiilor motiv pentru care nu s-au luat in calcul perioada stagiului asimilat a studiilor la calculul drepturilor de pensie, instanta a constatat ca petentul a depus la dosarul de pensie diploma de studii, iar la dosarul de judecata a depus si anexa la diploma de studii. Odata depusa diploma de studii este un fapt incontestabil ca acel petent a avut studii care pot constitui un avantaj la calculul drepturilor de pensie . Parata nu a putut face dovada ca a solicitat completarea diplomei de studii cu anexa diplomei, ci a preferat sa constate inexistenta studiilor juridice, fapt neadevarat, motiv pentru care petentului i-au fost luate in calcul si perioada studiilor universitare.

Impotriva sentintei civile nr. 448 din 24.04.2009 pronuntata de Tribunalul Neamt, in termen legal, a formulat recurs Casa Judeteana de Pensii Neamt, criticand-o pentru urmatoarele motive:

- hotararea s-a data cu incalcarea dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 3/1977 si Legea nr. 19/2000;

- faptul ca nu s-a respectat procentul de 5-25% prevazut de art. 71 al.4 din Legea nr. 57/1974, a determinat luarea in calcul (pana la 01.04.2001) a sporului privind lucrul sistematic peste program;

- neluarea in calcul a studiilor superioare a fost determinata de faptul ca la dosarul de pensie al intimatului nu se afla depusa Anexa la diploma de studii. Recursul este intemeiat.

Dispozitiile art. 71 alin. (2) din Legea nr. 57/1974 potrivit carora ``Munca prestata peste durata normala a zilei de lucru necompensata cu timp liber corespunzator, se retribuie, pe langa retributia tarifara cuvenita conform reglementarilor in vigoare, cu un spor de 50% din retributia tarifara pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru si de 100% pentru orele urmatoare"- se refera la retribuirea orelor suplimentare efectuate peste programul normal de lucru.

Orele suplimentare nu pot fi luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual deoarece nu au avut caracter permanent in sensul prevazut de Legea nr. 49/1992, ele fiind acordate pe un timp limitat (existand si posibilitatea compensarii cu timp liber corespunzator).

Art. 74 alin. (4) din Legea nr. 57/1974 potrivit caruia ``Personalul cu functii de executie si cel operativ, care prin natura muncii lucreaza peste programul normal de lucru, poate primi, in locul retributiei pentru ore suplimentare, o retributie tarifara mai mare cu 5-25%, care se stabileste in raport cu timpul prevazut a fi prestat, in medie lunara, peste programul normal de lucru" - se refera la retribuirea persoanelor care, prin natura muncii, lucreaza sistematic peste programul normal de lucru.

Lucrul sistematic peste programul normal este luat in calcul la stabilirea punctajului mediu anual deoarece a facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare (art. 10 din Legea nr. 3/1977 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 49/1992) insa, in procent cuprins intre 5-25%.

In adeverinta nr. 356/17.06.2008 depusa de contestator se mentioneaza ca, ``in perioada 08.04.1987-01.04.1998 a beneficiat si de un spor permanent pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru in procent de 50% din salariul de baza, pentru a 9-a ora lucrata peste programul normal de lucru..., acordat in baza art. 71(4) din Legea nr. 57/1974".

Dupa cum se poate observa, angajatorul, desi a folosit notiunea de ``lucru sistematic peste programul normal de lucru ``- in baza art. 71(4) din Legea nr. 57/1974 a acordat cuantumul de 50% cu specificatia pentru a 9-a ora lucrata peste programul normal de lucru, prevazut la art. 71 alin. (2), care se refera la ore suplimentare.

De asemenea, pentru perioada 07.04.2003 - 01.06.2007 angajatul a folosit notiunea de ``lucru sistematic peste programul normal de lucru ``(in cuantum de 75%), insa, in baza Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, care se refera la sporul pentru munca suplimentara prevazut la art. 120 alin. (2) si anume: ``Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza".

Pentru perioada de dupa 01.04.2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, la stabilirea punctajului mediu anual se iau in calcul veniturile pentru care s-a achitat contributia individuala de asigurari sociale conform declaratiilor nominale depuse de angajator .

Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 276/2004, potrivit careia: ``Recalcularea la cerere, prin adaugarea stagiului de cotizare asimilat prevazut la art. 38 alin. (1) lit. b) se face si in cazul pensiilor stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001" in cazul persoanelor pensionate in baza Legii nr. 3/1977 si care au solicitat adaugarea facultatii, depunand numai diploma de studii, Casa de pensii le-a adus la cunostinta, prin carti postale, sa depuna foaia matricola iar, in lipsa acesteia, sa solicite de la facultate o adeverinta din care sa rezulte perioada efectiva a studiilor superioare, precum si forma de invatamant.

Fata de considerentele expuse si de dispozitiile art. 304` Cod pr. civila s-a admis recursul, s-a modificat in tot sentinta si s-a respins contestatia formulata de S. C.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bacau – Sectia civila, minori si familie, conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia civila nr. 1367 din 4 noiembrie 2009


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Bacau    Legea 49/1992    Legea 3/1977    Legea 53/2003    Ore suplimentare    Punctaj pensie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ: Pot fi atacate in justitie, cu actiune in anulare, si hotararile adoptate de adunarea speciala a actionarilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ. Fals in inscrisuri sub semnatura privata. Continutul infractiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Recursul in casatie nu poate cenzura situatia de fapt, limitandu-se doar la verificarea respectarii legii de catre instanta a carei hotarare a fost atacata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 49/RC/2019

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 41/2019: In calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Decesul paratului intr-o actiune avand ca obiect plata pensiei de intretinere
Sursa: CSM