Contract de leasing financiar. Obligarea locatorului/finantatorului sa incheie contract de vanzare-cumparare

- sa se constate ca, in calitate de locatar/utilizator in contractul de leasing nr. 282/22.04.2005 si-a indeplinit obligatiile;
- sa fie obligata parata -locator/finantator sa incheie contractul de vanzare cumparare, in forma autentica, pentru autovehiculul marca Volkswagen Pasat, 1,9 Tdi, s, an de fabricatie 2001, culoare verde, ce face obiectul contractului, iar in caz de refuz sentinta sa tina loc de contract vanzare cumparare, iar parata sa fie obligata la plata de daune interese, pentru refuzul culpabil, nelegal in executarea obligatiei de a respecta dreptul sau de optiune;
- sa fie obligata parata-locator/finantator, sa predea actul de proprietate al autovehiculului, cartea tehnica, cartea de identitate, certificatul de radiere, certificatul de inmatriculare-vizat de organul financiar competent, certificatul de garantie, precum si randul II de chei, cartea de acces si telecomanda, iar in caz de refuz sa se aplice paratei si o sanctiune civila respectiv, obligarea la daune cominatorii (despagubiri viitoare) de 300 lei pentru fiecare zi de intarziere, de la data ramanerii definitive a sentintei si pana la executarea masurilor dispuse.
S-au solicitat si cheltuieli de judecata .
In motivarea actiunii reclamanta a aratat in esenta ca, desi si-a indeplinit obligatiile stabilite prin contractul de leasing , achitand la data de 30.01.2009, inclusiv valoarea reziduala, parata, desi notificata prin adresa si prin executor judecatoresc nu a inteles sa-i predea documentatia necesara inmatricularii autoturismului precum si biletele la ordin emise pe numele sau cu titlu de garantie .
In drept s-au invocat prevederile art. 969, 670, 977, 1073 din codul civil, art.282-298, art.274 cod proc. civ. si O.G. nr. 51/1977 privind operatiunile de leasing, modificata, completata si republicata; Legea nr.287/2006 pentru modificarea si completarea O.G. nr.51/1997, art.16, art.48 alin.2 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Parata, la termenul de judecata din 1.09.2009 a solicitat introducerea in cauza, in calitate de chemat in garantie a Bancii Comerciale Romane SA pentru urmatoarele motive:
- Contractul de leasing financiar incheiat intre societatea parata si SC Prestari Comert D-D SRL, a fost finantat de SC Banca Comerciala Romana SA;
- Obiectul contractului de leasing financiar a fost finantarea autovehiculului marca VW Passat ;
- Cartea de identitate a autovehiculului de mai sus se afla in posesia SC Banca Comerciala Romana SA, care are obligatia sa o remita paratei pentru a putea fi inaintata utilizatorului la incheierea contractului de leasing financiar.
S-a solicitat obligarea chematei in garantie la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta ( fila 55).
La termenul din 6.10.2009 parata a invocat exceptia prematuritatii actiunii in lipsa dovezii de indeplinire a procedurii prealabile, conform art. 720 ind. 1 cod proc. civ.
Examinand actele si lucrarile dosarului. Tribunalul a retinut in fapt urmatoarele:
Partile au incheiat la data de 22.04.20005 contractul de leasing in baza caruia reclamanta a fost pusa in posesia autoturismului marca VW Passat , avand obligatia de a achita ratele de leasing si celelalte sume stabilite in contract conform graficului de rambursare.
Durata contractului a fost negociata la 60 de luni, pana la 26.04.2010, conform capitolului IV pct. 4.5, iar valoarea reziduala nu a fost stabilita prin contract .
Anexa nr. 1 la contractul de leasing depusa de reclamanta in justificarea cererii nu priveste contractul in cauya, ci un alt contract ( filele 20-21) care nu face obiectul investirii instantei.
La data de 03.02.2009, parata a emis factura 1003728 pe numele reclamantei pentru suma de 9.197,90 lei, reprezentand valoarea reziduala, diferenta de curs la rata de capital si taxa, suma care a fost achitata de catre aceasta din urma la data de 30.01.2009, cu ordinul de plata nr. 43 (filele 18 si 19).
La data de 10 martie 2009, reclamanta prin executor judecatoresc a notificat parata la adresa, cu privire la indeplinirea obligatiei de plata a valorii reziduale si a obligatiei de predare a actelor de inmatriculare a autovehiculului ce a facut obiectul contractului de leasing (filele 23-24), desi sediul social, conform mentiunii din registrul comertului era altul, sediu mentionat in factura fiscala nr. 1003728/3.02.2009, achitata de reclamanta la 30.01.2009.
Prin inscrisul depus la fila 22, care are mentiunea olografa a numarului de inregistrare ``82/23.02.2008``, reclamanta solicita paratei sa-i fie inmanate actele de proprietate ale autovehiculului.
In conformitate cu prevederile art. 129 alin. 4 si alin.5 cod proc. civ., avand in vedere exceptia invocata de parata, Tribunalul a dispus depunere certificatului constatator, privind pe societatea parata, cuprinzand date despre sediul social, eliberat de Oficiu Registrului Comertului ( fila 41) precum si inscrisurile doveditoare ale incercari de conciliere, potrivit modalitatilor si termenelor prevazute de art. 720 ind. 1 cod proc. civ. ( filele 65 si 70).
Astfel, la termenul din 13 octombrie 2009 s-a solicitat reclamantei depunerea dovezilor de comunicare catre parata a adresei nr. 46/12.01.2009 ( prin care se solicita acordul paratei la plata anticipata a ratelor de leasing financiar nr. 282/22.04.2005-fila 66), a adresei nr. 81/20.02.2009 ( prin care parata este convocata la conciliere pentru data de 05.03.2009 (fila 67) si a adresei nr. 82 din 23.02.2008 ( fila 22).
Reclamanta nu a facut dovada comunicarii pretentiilor sale si a temeiului legal precum si a actelor doveditoare pe care se sprijina acestea, in una din formele prevazute la art. 720 ind. 1 alin. 2 si nici dovada indeplinirii termenului prevazut la alin.5 al aceluiasi articol, in cazul in care comunicarea s-ar fi realizat la sediul social si paratul nu ar fi dat curs convocarii.
Lipsa acestor dovezi, coroborata cu inscrisul comunicat executorului judecatoresc pentru notificare, prin intermediul acestuia a paratei, care a fost expediat la o alta adresa decat cea rezultand din certificatul constatator a fi sediul social al paratei la data notificarii sunt de natura a forma convingerea instantei cu privire la neindeplinirea procedurii prealabile de conciliere, conform art. 720 ind. 1 cod proc. civ.
De asemenea in lipsa acestor dovezi nu se poate stabili daca corespondenta purtata de reclamanta cu parata (filele 22, 62 si 63) este anterioara sau ulterioara adresei nr. 22643A/19.12.2008 (fila 35), privind notificarea cesiunii incasarii ratelor de leasing si a accesoriilor din contractul nr. 282/2005, comunicata reclamantei de catre Banca Comerciala Romana SA.
In ceea ce priveste sustinerea reprezentantului reclamantei privind natura juridica a litigiului invocata la termenul din 16.01.2010, Tribunalul o apreciaza ca nefondata.
Astfel, Tribunalul retine ca sfera litigiilor comerciale este reglementata potrivit criteriilor stabilite prin art. 3-6 din codul comercial, referitoare la faptele de comert. Acestea sunt fie obiective, datorita naturii lor juridice sau pentru motive de ordine publica, fiind calificate ca atare prin lege, fie subiective in considerarea calitatii de comerciant a persoanei care le savarseste.
Tribunalul apreciaza ca, stabilirea naturii juridice a cererii de chemare in judecata a avut la baza criteriile stabilite prin dispozitiile codului comercial citate, acestea furnizand premisa intriseca la care face trimitere art. 720 ind. 1 din codul de procedura civila, intrucat contractele de leasing incheiate intre doua societati comerciale reprezinta potrivit art.3 pct.2 cod com., atat fapte de comert obiective, data fiind natura juridica a operatiunilor de finantare si cedarea folosintei cat si subiectiva, potrivit art. 4 din cod com. datorita calitatii de comerciant a partilor raportului juridic.
Asa fiind, imprejurarea ca reclamanta in calitate de persoana juridica interesata, prin reprezentantul sau legal ar fi trebuit sa cunoasca dispozitiile legale la solutionarea litigiilor in materie comerciala, ca si consecintele nerespectarii lor nu s-a conformat exigentelor legale, intrucat prin inscrisurile depuse la dosarul cauzei nu s-a facut dovada comunicarii acestora paratei la sediul social mentionat in registrul comertului.
S-a constatat ca, in raport de limitele investirii, actiunea comerciala formulata a avut caracterul unei actiuni in realizarea dreptului intrucat a tins la aducerea in patrimoniul reclamantei a unui bun evaluabil in bani, imprejurare in raport de care s-a dispus in conformitate cu prevederile art. 2 alin. 2 ind. 1 din Legea nr.146/1997, timbrarea actiunii.
Prin urmare si sub acest aspect s-a incadrat in ipoteza dispozitiilor imperative ale alin.1 art. 720 ind. 1 cod proc. civ.
Pentru aceste motive, Tribunalul avand in vedere dispozitiile art. 720 ind. 1 cod proc. civ. a respins ca inadmisibila actiunea reclamantei .
In ceea ce priveste cererea de chemare in garantie, Tribunalul, avand in vedere ca parata la patru termene de judecata a fost citata cu mentiunea timbrarii, Tribunalul, vazand prevederile art. 20 alin.1 si alin. 3 din Legea nr. 146/1997 modificata si constatand ca procedura de citarea cu parata a fost indeplinita la sediul social, iar parata nu s-a conformat, a anulat ca netimbrata cererea .