Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Plata prejudiciului produs ca urmare a distrugerii recoltei de pepeni

Plata prejudiciului produs ca urmare a distrugerii recoltei de pepeni

  Publicat: 17 Sep 2012       3147 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 05.11.2010, sub nr. 11815/311/2010 reclamantul T. M. a solicitat instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, in contradictoriu cu paratul I. M. sa dispuna obligarea acestuia la plata sumei de 8727 lei reprezentand c/v prejudiciului produs ca urmare a distrugerii recoltei de pepeni; a solicitat totodata obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Care are loc fara interventia justitiei sau a judecatorului; nelegat de un proces in curs.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Titlu translativ de proprietate , vanzare-cumparare, donatie, schimb etc, care, desi nu indeplineste conditiile de valabilitate, de exemplu, actul de vanzare incheiat intr-o alta forma decat era prevazuta de lege ori de vanzatorul care nu este proprietar,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Produse agroalimentare care pot fi donate conform prevederilor prezentei legi
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

In fapt, a aratat, in esenta, ca, in primavara anului 2009, a incheiat o conventie cu paratul, nasul sau, potrivit careia acesta i-a dat in folosinta o suprafata de teren pentru a o cultiva cu pepeni, lucru pe care l-a si realizat.
Totodata, s-au inteles paratul sa-i pregateasca terenul pentru insamantare, iar acesta sa-i plateasca c/v pregatirii terenului, respectiv a lucrarilor agricole, cand poate, nestabilind un termen. O parte dintre lucrari le-a achitat inainte de a iesi cu productia pe piata iar diferenta de 600 de lei urma sa i-o restituie l-a prima recolta, dupa ce se intorcea de la piata, insa invinuitul de rea-credinta in conditiile in care stabilise momentul platii, a mers si a distrus intreaga cultura de pepeni creand un prejudiciu de 8.727 lei, conform raportului de expertiza extrajudiciar intocmit de expert G. N.
Initial a facut plangere penala impotriva paratului iar Parchetul a dispus scoaterea de sub urmarire penala pe considerentul ca litigiul este de natura civila, solutie mentinuta si de Judecatoria Slatina.
In drept, au fost invocate dispozitiile art 998-999 C.civ. .
In dovedire a fost administrata proba cu inscrisuri si proba testimoniala.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru -635 lei si timbru judiciar- 3 lei.
Legal citat paratul a depus intampinare solicitand respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind neinteneiata..
In fapt, a aratat, in esenta, ca, in primavara anului 2009 reclamantul a cultivat pepeni pe terenul sau, fara acordul acestuia, insa ulterior s-au inteles ca reclamantul sa-i achite suma de 1800 lei pentru lucrarile efectuate spunandu-i ca pana la data de 17.08.2009 sa-i lase liber terenul.
De asemenea ca, reclamantul i-a achitat doar o parte dinjust .ro/JurisprudentaVizualizare.aspx?id_speta=30443&idInstitutie=104#">baniramanand de achitat diferenta de 1000 lei, bani pe care nu i-a mai achitat nici pana in prezent.
In drept, intampinarea nu a fost motivata.
Din oifiu, in temeiul rolului activ intanta a dispus efectuarea unei adrese catre Parchetul de pe langa Judecatoria Slatina pentru a inainta inscrisurile din dosarul nr. 4043/P/2009 privind pe I. M., relatiile solicitate fiind inaintate cu adresa de la f. 36.
Solutia instantei de fond:
Prin sentinta civila nr. 7819/04.07.2011 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr. 11815/311/2010 a fost admisa cererea de chemare in judecata, paratul fiind obligat la plata catre reclamant a sumei de 8.727 lei reprezentand contravaloarea prejudiciului produs acestuia prin distrugerea culturii de pepeni. S-a dispus totodata obligarea recurentului parat la plata sumei de 638 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .
Motivarea instantei de fond:
Pentru a pronunta aceasta hotararea Judecatoria Slatina a retinut urmatoarele:
In fapt, in primavara anului 2009, partile au convenit, verbal, ca paratul sa-i inchirieze reclamantului, pentru suma de 600 de lei, o suprafata de un ha teren pe care acesta din urma sa o cultive cu pepeni. De asemenea ca reclamantul sa-i mai achite paratului si contravaloarea muncilor agricole necesare pregatirii terenului, pe care paratul urma sa le efectueze cu utilajele sale - arat, frezat etc.
Dupa ce terenul a fost pregatit de parat si cultivat cu pepeni de reclamant au aparut neintelegeri intre parti ce au culminat cu distrugerea prin frezare a culturii de pepeni de catre parat in data de 17.08.2009.
Prin rezolutia din 24.12.2009 din dosarul nr. 4043/P/2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina s-a dispus neinceperea urmaririi penale a paratului I. M. potrivit disp. art. 10 lit.b C.p.p pentru savarsirea faptei prev. si ped. de disp. art. 217 alin. 1 C.pen. .
S-a retinut ca, paratul, in urma unor discutii purtate reclamantul, referitoare la o conventie verbala a partilor privind inchirierea unui teren, i-a solicitat acestuia in data de 15.08.2009, sa elibereze terenul pe care i-l inchiriase, avertizandu-l ca, in caz contrar, va proceda el insusi la eliberarea terenului prin frezare, ceea ce a si avut loc pe data de 17.08.2009, cand a distrus prin frezare, in proportie de 100%, cultura de pepeni, astfel cum rezulta din procesul-verbal nr. 39/18.08.2009 intocmit de C. L. de F. F. din cadrul Primariei Tufeni, precum si din raportul de expertiza extrajudiciara intocmit la data de 19.08.2009.
De asemenea ca, in raport de disp. art.. 998 -999C.civ., pentru atragerea raspunderii paratului, se cer a fi intrunite, cumulativ, urmatoarele conditii: existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a vinovatiei acestuia si existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta savarsita si prejudiciul cauzat.
Referitor la existenta faptei ilicite a paratului, din declaratia martorului P. G., fila 32, coroborata cu raspunsurile paratului la interogatoriu - filele 30, 31- intrebarile 2 si 5 si cu declaratia paratului din dosarul de urmarire penala, fila 46, instanta a constatat ca fapta ilicita a paratului consta in distrugerea prin frezare, in proportie de 100%, a culturii de pepeni infiintata de reclamant.
De asemenea ca, cuantumul prejudiciului suferit de reclamant, in cuantum de 8.727 lei este dovedit prin raportul de expertiza extrajudiciara intocmit la doua zile dupa incident - 19.08.2009 de expert agricol G. N.
A mai retinut instanta fondului ca paratul, nici prin intampinare si nici personal sau prin aparator, nu a solicitat administrarea in cauza a probei cu expertiza de specialitate in combaterea concluziilor expertului agricol G.N.
De asemenea, intre fapta paratului si prejudiciul produs exista legatura de cauzalitate, fara activitatea paratului de frezare a culturii de pepeni a reclamantului, prejudiciul acestuia din urma nu s-ar fi produs iar vinovatia acestuia rezulta atat din reprezentarea faptei savarsite cat si a urmarii produse .
In temeiul disp. art. 274 C.p.c. paratul a fost obligat la plata catre reclamant a sumei de 638 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .
Motive de recurs:
Impotriva acestei sentinte s-a exercitat calea de atac a recursului de catre recurentul parat solicitand, in principal modificarea sentintei primei instante in sensul respingerii cererii de chemare in judecata iar in subsidiar casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
Dezvoltarea motivelor de recurs:
Recurentul parat a invederat, in esenta, ca, in mod nelegal s-a dispus obligarea sa la plata sumei de 8.727 lei intrucat nu a recunoscut vreodata acest prejudiciu si nici nu a fost de acord cu raportul de expertiza extrajudiciara. De asemenea ca, nu s-a facut dovada existentei vreunui prejudiciu. A mai aratat ca, desi in cuprinsul sentintei recurate s-a retinut ca el este cel care a inchiriat suprafata de teren intimatului reclamant, acest lucru nu este adevarat, el nerecunoscand vreodata.
De asemenea ca prima instanta nu i-a dat dreptul de a propune probe, astfel ca nu este adevarata afirmatia primei instante ca nu a propus probe.
Temeiul de drept: disp. art. 304 pct.3,7 si 8 C.p.c..
Probe: a solicita iar instanta a incuviintat proba cu inscrisuri( f. 16-17), respingand proba testimoniala ca fiind nelegala.
Calea de atac a fost legal timbrata cu taxa judicara de timbru - 317,31 lei si timbru judiciar -3 lei conform art. 11 din Legea nr. 146/1997 si OG nr. 32/1995.
Legal citata intimatul reclamant nu a depus intampinare si, desi s-a prezentat in instanta nu a formulat eventuale aparari.
Recurentul parat a depus note scrise, respectiv precizari.
Considerentele instantei de recurs prin raportare la disp. art. 304 pct.5 C.p.c si 312 C.p.c.:
I. Relativ la primul motiv de recurs invocat- administrarea unei probe extrajudiciare- Tribunaul retine ca, prevederile art.105 C.proc.civ., reglementand nulitatea actelor de procedura, dispun ca actele indeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor.
Sintagma ``neobservarea formelor legale`` semnifica nu numai conditiile referitoare la forma exterioara a actelor de procedura, ci toate conditiile necesare pentru desfasurarea procesului civil. Printre acestea, un loc important il ocupa administrarea nemijlocita a probelor, principiu consacrat prin disp. art. 169 C.p.c, care reprezinta o conditie esentiala in procesul civil. Incalcarea ei atrage nulitatea hotararii pronuntate, deoarece este de natura sa influenteze asupra solutiei date in lipsa administrarii nemijlocite a probelor si a imposibilitatii partii adverse sa faca eventuale obiectiuni, antrenand, in mod virtual, posibilitatea solutionarii gresite a litigiului.
Aceasta din urma ipoteza este prezenta in cauza, administrarea unei probe extrajudiciare- raportul de expertiza extrajudiciara specialitatea agricola, impiedicandu-l pe recurentul parat sa poate formula obiectiuni la concluziile raportului de expertiza, producandu-i o vatamare ce consta in admiterea cererii de chemare in judecata formulata de intimatul reclamant care, asa cum prevede art.105 alin.2 C.proc.civ., nu se poate inlatura decat prin anularea hotararii recurate.
De asemenea, potrivit art. 261 pct.5 Cod procedura civila, hotararea judecatoreasca trebuie sa cuprinda, intre altele, motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei si cele pentru care au fost inlaturate sustinerile partilor.
Acest text a consacrat principiul potrivit caruia hotararile trebuie sa fie motivate, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare potrivit art. 304 pct.7 Cod procedura civila, rolul acestui text fiind acela de a se asigura o buna administrare a justitiei si pentru a se putea exercita controlul judiciar de catre instantele superioare.
De altfel, chiar Curtea Europeana a Drepturilor Omului (vezi cauza Albina impotriva Romaniei) subliniaza rolul pe care motivarea unei hotarari il are pentru respectarea art. 6 A 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si arata ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decat daca observatiile partilor sunt corect examinate de catre instanta, instanta care are obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba, cel putin pentru a le aprecia pertinenta.
Se poate observa ca instanta de fond nu a facut altceva decat sa reia concluziile raportului de expertiza extrajudiciara in stabilirea cuantumului prejudiciului, bazandu-si astfel hotararea, in analizarea acestei conditii ceruta cumulativ de disp. art. 998-999 C.civ. pentru atragerea raspunderii civile delictuale a recurentului parat, pe un mijloc de proba extrajudiciara.
Pot fi folosite intr-un litigiu, ca mijloc de proba si probe extrajudiciare dar, pentru respectarea principiului nemijlocirii, care este un principiu fundamental al procesului civil, probele trebuie sa aiba caracter judiciar.
Mijloacele de proba extrajudiciare, ca o exceptie de la principiul nemijlocirii probelor, se pot folosi numai in cazul in care nu pot fi administrate probe judiciare, or, aceasta din urma situatie nu este incidenta in cauza.
In speta, instanta de fond, chiar daca exista un raport de expertiza tehnica specialitatea agricola extrajudiciara, avea obligatia de a pune in discutia partilor efectuarea unui raport de expertiza in care sa stabileasca obiectivele dupa punerea acestora in dezbaterea contradictorie a partilor si care sa duca la dezlegarea pricinii.
Motivarea primei instante cum ca, paratul, nici prin intampinare si nici personal sau prin aparator, nu a solicitat administrarea in cauza a probei cu expertiza de specialitate in combaterea concluziilor expertului agricol G. N. este total eronata, pe de o parte in raport de cele expuse iar pe de alta parte intrucat o astfel de afirmatie este de natura a rasturna sarcina probei care, in procesul civil, ca de altfel si in speta dedusa judecatii, apartine intimatului reclamant in conditiile art. 1169 Cod civil`` cel ce face o propunere in fata instantei trebuie sa o dovedeasca`` si art. 129 alin.1 teza finala C.p.c. `` partile au indatorirea (a) sa-si probeze pretentiile si apararile``.
Totodata, recurentul parat ar fi obligat, printr-o astfel de interpretarea a instantei sa suporte cheltuieli in plus, nejustificate in raport de obligatia intimatului reclamant de a-si dovedi pretentii.
Chiar daca raportul de expertiza extrajudiciara a fost intocmit la doar doua zile de la incident nu este de natura a inlatura obligatia instantei de a administra in mod nemijlocit acest mijloc de proba .
II. Sub aspectul imposibilitatii sale de a propune probe intrucat prima instanta nu i-a dat voie, Tribunalul retine ca, la prima zi de infatisare, cand a fost discutat materialul probator, incheierea de sedinta din data de 09.03.2011( f. 22 dosar fond) recurentul parat nu a fost prezent si doar la a-l doilea termen ulterior acestui moment, prin aparator, -incheierea de sedinta din data de 25.05.2011( f. 33 dosar fond) a solicitat incuviintarea probei cu interogatoriul intimatului reclamant, proba respinsa de instanta fondului pe motiv ca probele au fost propuse in data de 09.03.2011 iar la termenul ulterior, desi prezent prin aparator, acesta nu a avut vreo cerere de probatorii.
In raport de cele expuse, avand in vedere si disp. art. 138 C.p.c care consacra, prin alin.1 pct.2-4, trei cazuri de exceptie cand probele pot fi invocate si ulterior discutarii si incuviintarii probelor in conditiile art. 167 C.p.c., Tribunalul constata ca motivul invocat este intemeiat doar in parte, respectiv in privinta obligatiei primei instante, ca, in raport de proba cu interogatoriul intimatului reclamant solicitata de recurentul parat in data de 25.05.2011, sa se pronunte asupra acesteia prin raportare la disp. art. 138 C.p.c.
In raport de cele expuse, Tribunalul constata ca prima instanta a incalcat disp. Art. 304 pct. 5, 7 C.p.c, si art. 312 alin.6 ind.1 motiv pentru care va casa cauza si ca trimite cauza in vederea rejudecarii la aceeasi instanta.
Indicatiile instantei de control judiciar:
Cu prilejul rejudecarii prima instanta va pune in discutia partilor necesitatea efectuarii unei expertize specialitatea agricola, urmand a stabili obiectivele in contradictoriu cu partile iar la stabilirea cuantumului prejudiciului va avea in vedere si depozitiile martorilor privind recoltarea de catre intimatul reclamant, anterior momentului distrugerii culturii de pepeni, a unei parti din aceasta cultura.
Se va pronunta asupra probei cu interogatoriul intimatului reclamant solicitata de recurentul parat in sedinta publica din data de 25.05.2011 prin raportare la disp. art. 138 C.p.c..
Va avea in vedere si cheltuielile de judecata solicitate de parti in fata instantei de recurs.




Pronuntata de: Tribunalul Olt - Decizie nr. 1535 din data 05.12.2011


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Olt    Judecatoriei Slatina    Prejudiciu    Recolta    Raport de expertiza extrajudiciar    CEDO    Dreptul la un proces echitabil    Raspundere civila delictuala    Parchetul de pe langa Judecatoria Slatina    Conventie verbala    Distrugere    Neinceperea urmaririi penale
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Recurs admis (cu opinie separata). Casare hotarare pronuntata in apel. Rejudecare. Reparare prejudiciu produs UAT
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 760/2020 Sedinta publica din data de 17 martie 2020

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 854/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: Cererile de admitere a creantelor, altele decat cele ale salariatilor, trebuie sa fie depuse la tribunal in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 72/2018

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia 33/2016. Aplicarea in timp a dispozitiilor Legii 124/2014, a amnistiei fiscale. Raspunderea patrimoniala a salariatilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Non bis in idem. Autoritate de lucru judecat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 162 din 23 ianuarie 2012

Terenuri afectate de capacitatea energetica. Despagubire.
Pronuntaţă de: Judecatoria Slatina, Sentinta civila 5213 (14.11.2006)

Dispozitiile art.31 alin. 3 si 4 din Legea nr.359/2004 referitoare la numirea lichidatorului societatii comerciale dizolvate.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Sectia Comerciala Decizie 7 (09.01.2006)



Articole Juridice

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati