Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Revendicare imobil

Revendicare imobil

  Publicat: 29 Sep 2012       1456 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu la data de 21.01.2010, sub nr. 1112/318/2010, reclamanta SCM ………….a chemat in judecata pe parata SC …….., solicitand obligarea acesteia sa-i lase in deplina proprietate si posesie o parte a imobilului „Arta Decorativa” din Targu Jiu, strada G. Magheru, bloc 2A-2B si anume suprafata de 23 mp, cu cheltuieli de judecata, iar prin sentinta nr.1424 din 27.09.2011, s-a respins actiunea .

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca cererea formulata de reclamanta SCM a€¦a€¦a€¦. este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
Instanta a constatat ca prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 7830/08.10.2002 de BNP AM reclamanta a vandut paratei imobilele situate in Tg-Jiu,a€¦a€¦a€¦.., intabulat in CF nr. 1238 a localitatii Tg Jiu, avand nr. cadastral 2015/0 compuse din activul denumit ``Arta decorativa`` in suprafata de 65,45 mp, format din 2 spatii comerciale, un hol, 2 magazii si 2 closete precum si cota indiviza de teren aferenta in suprafata de 16 mp, reclamanta dobandind aceste imobile prin cumparare conform sentintei civile nr. 8759/22.09.1997 pronuntata in dosarul nr. 13476/1997 al Judecatoriei Tg-Jiu.
Ca, reclamanta solicita obligarea paratei sa-i lase in deplina proprietate si posesie o parte a imobilului ``Arta Decorativa`` din Targu Jiu, strada G. Magheru, bloc 2A-2B si anume suprafata de 23 mp, invocand faptul ca suprafata totala a acestui imobil este mai mare decat cea care a fost mentionata in sentinta civila nr.1759 din 22.09.1997, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr.13476/1997.
Din raportul de expertiza intocmit in cauza instanta a retinut ca dupa pronuntarea sentintei civile nr. 8759/28.05.1997 a Judecatoriei Tg-Jiu nu a fost modificata situatia spatiului comercial in litigiu fata de vecini, astfel ca delimitarea exterioara a ramas aceeasi, toate modificarile de suprafete fiind rezultate in urma amenajarilor interioare, fiind posibila si o greseala de calcul a suprafetelor in momentul masuratorilor efectuate pentru intocmirea actelor.
Expertul a concluzionat ca toate diferentele intre suprafetele mentionate in diverse acte si documente, respectiv in sentinta civila nr. 8759/1994 a Judecatoriei Tg-Jiu suprafata de 65,45 mp, in masuratorile cadastrale din 24.10.2005 efectuate de MN suprafata de 78,61 mp, in raportul de expertiza intocmit de expertii MM, GL si TI, suprafata construita de 88,54 mp si suprafata utila de 74,90 mp, rezulta din modificari succesive de compartimentare si sunt aratate pe releveele si proiectele de modificare respective, modificarile constand in special in desfiintarea unor pereti de compartimentare si au avut chiar scopul de a mari spatiile utile.
Atata timp cat intre parti a fost incheiat un contract de vanzare cumparare in care se mentioneaza ca se instraineaza intreaga constructie, inclusiv cele 2 magazii, 2 closete si un hol, delimitarea exterioara a spatiului comercial nefiind modificata de la momentul pronuntarii sentintei civile nr. 8759/1994 a Judecatoriei Tg-Jiu ce reprezinta titlul de proprietate al reclamantei pana in prezent, chiar daca vointa partilor ar fi fost alta decat cea mentionata in contract, nu se poate face dovada contrara in contra sau peste ceea ce cuprinde un act autentic cu declaratii de martori astfel cum prevede art. 1191, alineat 2 Cod civil.
Contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 7830/08.10.2002 de BNP AM nu a fost contestat pana in prezent de nici una dintre parti, iar din probele administrate in cauza rezulta ca intregul imobil``Arta decorativa`` situat in Tg-Jiu, strada a€¦ a facut obiectul acestui contract, instanta a constatat ca reclamanta nu a facut dovada dreptului sau de proprietate cu privire la suprafata de imobil revendicata, nefiind astfel indeplinite conditiile de admisibilitate a actiunii in revendicare.
Impotriva sentintei pronuntata de instanta de fond a declarat recurs reclamanta, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie si aratand in acest sens ca instanta de fond a facut o apreciere gresita a probelor aflate la dosarul cauzei, atunci cand a respins actiunea, invocand faptul ca partile s-au mai judecat intr-un dosar avand ca obiect actiune in constatare cu privire la suprafata de 23 m.p., in litigiu si ICCJ a admis recursul , a modificat decizia nr.115 din 22.04.2008 a Curtii de Apel Craiova, pe care a schimbat-o in tot si a respins actiunea in constatare ca inadmisibila, prin decizia 169 din 27.01.2009 in dosarul nr.104/95/2005.
Ca, ICCJ a motivat respingerea recursului pe faptul ca actiunea intemeiata pe disp.art.111 este inadmisibila, intrucat are caracter in subsidiar fata de o actiune in realizare, respectiv fata de actiunea in revendicare cu privire la imobilul in litigiu.
Recurenta a invocat faptul ca in raportul de expertiza intocmit de expertii MM, GL si TI, s-a stabilit ca suprafata construita a imobilului in litigiu este de 88,45 m.p., deci cu 23 m.p. mai mult decat cea din raportul de evaluare nr.58/2002, intocmit de expert BC.
In sedinta publica din 16.01.2012, recurenta a depus la dosar concluzii scrise, solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei si pe fond admiterea actiunii. Recurenta a facut un scurt istoric al spatiului in litigiu, aratand ca in 2002 SCA a€¦.. a transferat cu plata un activ catre CMM a€¦a€¦, respectiv spatiul din strada a€¦a€¦a€¦a€¦., cu o suprafata de 65,45 m.p.
In contractul de vanzare cumparare nr.801/2002 specificandu-se ca, se ara in vedere expertiza tehnica nr.58/2002 efectuata de expert CM, ulterior CMM incheind cu vanzatoarea contractul autentificat sub nr.7130/2002 la BNP AM , aratandu-se ca se vinde suprafata de 65,45 m.p..
Ulterior imobilul a fost vandut catre SC a€¦a€¦a€¦, care ar avea acelasi administrator ca si CMM a€¦a€¦a€¦., descoperindu-se in 2005 ca suprafata este mai mare si refacandu-se documentatia cadastrala in acel an pentru o suprafata de 78,61 m.p.
La aceeasi data, a depus concluzii scrise si intimata parata, solicitand respingerea recursului si aratand in acest sens ca, prin contractul nr.7830 din 8.10.2002, recurenta reclamanta a vandut catre SC a€¦.. imobilul intabulat in CF nr.1238 cu nr.cadastral nr.2015/0, in suprafata de 64,45 m.p., format din doua spatii comerciale, un hol , doua magazii si doua closete si cota indiviza de teren de 16 m.p..
Aceste imobile aveau mai multe incaperi, despartite de ziduri interioare care au fost demolate, iar suprafata utila s-a marit de la 65,45 m.p. la 78,61 m.p., conform incheierii 18084/2005 a OCPI Gorj.
Din raportul de expertiza intocmit in cauza rezulta clar ca modificarile de suprafata au rezultat din desfiintarea peretilor de compartimentare, din toate probele rezultand faptul ca s-a vandut in intregime imobilul situat in Tg-Jiu, strada G-ral Gheorghe Magheru, bl. 2A- 2B, parter.
Tribunalul, examinand actele si lucrarile de fata, constata ca recursul este nefondat si va fi respins cu urmatoarea motivare.
Prin sentinta nr.1424 din 27.09.2011, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, in dosarul nr.1112/318/2011, s-a respins actiunea in revendicare formulata de reclamanta SCM a€¦a€¦a€¦, impotriva paratei SCa€¦a€¦, reclamanta solicitand ca parata sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie o parte din imobilul situat in Tg-Jiu, strada a€¦a€¦a€¦, `` Arta Decorativa``.
In mod corect instanta de fond a retinut ca parata a cumparat imobilul intitulat astfel, situat la parterul blocului 2A-2B, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.7830 din 8.10.2002 de BNP AM, in care se mentioneaza ca se vinde imobilul intabulat in CF 1238, cu nr. cadastral 2015/0, compus din 2 spatii comerciale, un hol, 2 magazii si 2 closete, precum si cota indiviza de 16 m.p..
Imobilul situat la parterul blocului 2A-2B, s-a vandut prin acest act autentic in intregime, iar faptul ca ulterior, suprafata utila s-a marit de la 65,45 m.p. la 78,61 m.p., se datoreaza modificarilor de compartimentare, disparand o parte din peretii interiori, fapt constatat de expertul care a intocmit raportul de expertiza in cauza, acesta aratand ca nu s-a modificat situatia spatiului comercial fata de vecini, ci doar interiorul spatiului.
Astfel, conform sentintei nr.8759/22.09.1997, suprafata acestui imobil era de 65,45 m.p., la masuratorile cadastrale din 24.10.2005, suprafata utila era de 78,61 m.p., iar in dosarul nr.39/COM/2005 cei trei experti care au intocmit raportul de expertiza au gasit o suprafata utila de 88,54 m.p.
Reclamanta nu a dovedit faptul ca parata ii ocupa fara drept suprafata de 23 m.p., dimpotriva rezultand din toate probele administrate ca parata ocupa imobilul care a fost cumparat de la reclamanta situat la parterul blocului 2A-2B, spatiu care s-a numit ``Arta Decorativa``, iar dimensiunile acestuia, raportate la vecini au ramas neschimbate.
Motivele de recurs sunt nefondate, faptul ca in considerentele deciziei pronuntate de ICCJ, respectiv decizia 169/27.01.2009, se arata ca actiunea promovata de SCMa€¦a€¦ este inadmisibila fiind intemeiata pe disp.art.111 Cod pr.civila, atata timp cat aceasta avea calea unei actiuni in realizarea dreptului, nu duce la concluzia ca actiunea in revendicare promovata de aceasta trebuie sa fie si admisa.
De asemenea, este nefondat si motivul de recurs referitor la faptul ca suprafata vanduta este de 65,45 m.p., insa parata stapaneste 88,45 m.p., deci foloseste fara drept 23 m.p., deoarece partile au vandut si, respectiv cumparat intreg imobilul situat la parterul blocului 2A-2B care, prin modificari succesive si-a marit suprafata utila in interiorul spatiului, exteriorul ramanand neschimbat.
Fata de aceste considerente, va fi respins recursul ca nefondat, avandu-se in vedere disp.art.312 Cod.pr.civla si va fi obligata recurenta reclamanta la plata cheltuielilor de judecata catre intimata parata.
Instanta:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta petenta SCM a€¦a€¦a€¦.., impotriva sentintei nr.1424 din 27.09.2011 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, in dosarul nra€¦a€¦a€¦.., in contradictoriu cu intimata parata SC a€¦a€¦a€¦.. SRL.
Obliga recurenta la 1500 lei cheltuieli de judecata, in recurs, catre intimata SCa€¦a€¦a€¦.SRL, reprezentand onorariu avocat.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica de la 16 Ianuarie 2012, la Tribunalul Gorj.




Pronuntata de: Tribunalul Gorj - Decizie nr. 12 din data 16.01.2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Gorj    Judecatoria Targu-Jiu    Contract de vanzare-cumparare    Revendicare    Curtea de Apel Craiova    Inalta Curte de Casatie si Justitie    Cota indiviza    Raport de expertiza tehnica
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Dovada platii contravalalorii orelor suplimentare, a orelor lucrate sambata si duminica si a orelor lucrate pe timp de noapte. Contract de munca temporara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA - DECIZIE Nr. 2152 din 23 Iulie 2020

Contract de munca temporara. Plata orelor suplimentare. Renuntarea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin
Pronuntaţă de: TRIBUNALUL GORJ - Sentinta Nr. 33 din 17 Ianuarie 2020

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Pot fi atacate in justitie, cu actiune in anulare, si hotararile adoptate de adunarea speciala a actionarilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Persoana aflata in continuarea studiilor. Protectia si promovarea drepturilor copilului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019 - RIL admis privind procedura insolventei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia de concediere a salariatului aflat in perioada de proba reprezinta o prerogativa discretionara a angajatorului, exigentele acestuia neputand fi cenzurate pe calea contestatiei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova Sectia I Civila, Decizia civila nr. 681/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017