Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Familiei » Desfacere casatorie. Incredintare minor. Obligarea la plata pensiei de intretinere

Desfacere casatorie. Incredintare minor. Obligarea la plata pensiei de intretinere

  Publicat: 25 Oct 2012       5731 citiri        Secţiunea: Dreptul Familiei  


Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Prin cererea inregistrata sub nr. 5277/231/2010 pe rolul Judecatoriei Focsani, reclamantul P.L.F. a chemat in judecata pe parata M.D.G. pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna desfacerea casatoriei incheiata intre parti, incredintarea minorei P.S.F. si obligarea paratei la plata pensiei de intretinere.

A fost promulgat la 11.09.1865
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Intelegere intre concurenti actuali sau potentiali adica intre intreprinderi care se gasesc pe acelasi nivel al lantului de productie sau de distributie referitoare, de exemplu, la cercetare si dezvoltare, la productie, cumparari sau comercializare.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Este modul in care se calculeaza venitul care se va lua in considerare la acordarea creditului ,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.


In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca s-a casatorit cu parata la data de 18.01.2003 si de cativa ani parata a plecat in Italia, acesta ramanand impreuna cu minora in tara, fiind ajutat de mama sa. A mentionat ca relatia cu parata a inceput sa se deterioreze odata cu plecarea acesteia din tara.


Pentru aceste motive, apreciaza ca relatia cu parata nu mai poate continua, solicitand desfacerea casatoriei.


In drept si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 37, art. 38, art. 40, art. 42, art. 86 si art. 94 Codul familiei.


In dovedirea cererii, a solicitat administrarea probelor cu inscrisuri, martori si ancheta sociala.


Parata, legal citata, in termen procedural, a depus intampinare-cerere reconventionala prin care a solicitat desfacerea casatoriei din vina reclamantului, revenirea la numele de familie avut anterior casatoriei, incredintarea spre crestere si educare a minorei, obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in raport de veniturile pe care le realizeaza si atribuirea beneficiului contractului de inchiriere.


In motivarea cererii, a aratat ca s-a casatorit cu paratul la data de 18.01.2003, din casatoria partilor rezultand minora S.F., nascuta la data de 04.10.2003 a mentionat ca la data de 29.07.2009 a fost nevoita sa plece in Italia la insistentele sotului sau care facuse un imprumut de 3.000 a la camatari si pe care trebuia sa il restituie urgent, astfel incat in fiecare luna banii pe care ii primea ii trimitea sotului. A precizat ca a dorit de mai multe ori sa se intoarca in tara, insa reclamantul a insistat sa ramana in Italia pentru ca era nevoie de bani pentru a plati camatarii; a mai aratat ca a aflat ca sotul sau are o relatie extraconjugala cu o femeie, numita I.V. A precizat ca a venit in tara imediat ce a aflat de promovarea actiunii de divort, insa nu a putut ajunge la nicio intelegere .


A sustinut ca in prezent minora este in grija acesteia, fiindu-i incredintata prin sentinta civila nr. 4028/2010 pronuntata in dosarul nr. 9220/231/2010, locuind in apartament impreuna cu minora, iar in perioada in care aceasta este la serviciu, de minora are grija o vecina.


A mentionat ca nu este adevarat ca ar avea crize de nervi, aceasta fiind o persoana familista, muncind pentru a-si intretine familia, ceea ce a dus la destramarea relatiei de familie fiind relatiile extraconjugale ale sotului sau.


A solicitat incredintarea minorei acesteia spre crestere si educare avand in vedere ca prezinta conditii bune pentru cresterea minorei in locuinta din Focsani, minora fiind inscrisa la scoala nr. 8 Focsani in clasa I.


A mai solicitat si atribuirea beneficiului contractului de inchiriere avand in vedere ca aceasta este titulara contractului, ca a solicitat incredintarea minorei, nu are in proprietate o alta locuinta, ca in prezent in apartament locuieste doar aceasta cu minora si ca paratul locuieste la parintii sai.


Prin sentinta civila nr. 795/03.02.2011 s-a admis in parte cererea si cererea reconventionala si fiind dispusa desfacerea casatoriei s-a incredintat paratei pe minora S.F. iar reclamantul a fost obligat la plata pensiei de intretinere de 145 lei lunar.


Impotriva acestei hotarari ambele parti au declarat apel.


Reclamantul P.L.F. a sustinut ca:


1) nu a fost invocata si administrata proba cu inscrisuri in dovedirea culpei la desfacerea casatoriei.


2) cuantumul pensiei de intretinere a fost gresit calculat deoarece instanta de fond a retinut la stabilirea acestuia si a alocatiei zilnice de hrana.


Totodata mai sustine ca in mod gresit s-a stabilit ca pensia de intretinere se datoreaza de la data introducerii cererii fara a se arata in concret aceasta data, observand ca acest capat de cerere a fost solicitat prin cerere reconventionala.


Parata P.D.G. a sustinut ca potrivit cuantumului pensiei de intretinere stabilit de instanta de fond in suma de 145 lei, raportat la venitul lunar pe care il realizeaza reclamantul, in suma de 1157 lei, reiese ca in mod gresit prima instanta nu a cuprins la stabilirea acestui cuantum si norma de hrana.


Gresit s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecata deoarece reclamantul este cel cazut in pretentii si trebuia sa fie obligat la plata cheltuielilor de judecata .


Prin decizia civila nr. 120 din 7 iunie 2011, Tribunalul Vrancea - Sectia civila, a admis apelurile declarate de reclamantul P.L.D. si parata P.D.G., a schimbat in parte sentinta civila nr. 795/03.02.2011 a Judecatoriei Focsani, in sensul ca a desfacut casatoria sotilor si l-a obligat pe reclamant la plata unei pensii de intretinere minori in cuantum de 250 lei, incepand cu data introducerii cererii reconventionale, 2.09.2010.


A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei.


Pentru a pronunta aceasta decizie instanta de apel a retinut urmatoarele:


In cursul solutionarii caii de atac a apelului, partile au declarat ca sunt de acord cu desfacerea casatoriei sens in care a fost luat acest consimtamant.


Fata de aceasta situatie, s-a dat eficienta prevederilor art. 38 din Codul familiei si art. 613 Cod procedura civila sens in care s-a desfacut casatoria sotilor cu acordul acestora.


Fata de aceasta constatare, Tribunalul nu a mai analizat motivele 1 de apel al reclamantului si 2 al paratei.


Relativ la motivul nr. 2 al apelului reclamantului tribunalul a retinut ca:


Din reglementarea continuta de art. 86 al.2 Codul familiei se intelege ca pensia de intretinere are drept scop satisfacerea nevoilor celui care o solicita si deci nu poate fi acordata decat din momentul formularii unei atari cereri, deoarece pana la sesizarea instantei se prezuma ca cel indreptatit nu a avut nevoie de pensie din partea celui chemat in judecata .


In speta, minora a fost in grija paratei din luna iulie 2010 insa aceasta din urma a solicitat pensia de intretinere in cadrul cererii reconventionale depusa la data de 2.09.2010.


Asa fiind, obligatia de plata a pensiei de intretinere trebuie stabilita incepand cu data depunerii cererii reconventionale si cum prima instanta nu a stabilit in concret aceasta data, Tribunalul a retinut ca moment al indeplinirii acestei obligatii, data de 2.09.2010.


Relativ la primul motiv de apel formulat de parata, cu privire la norma de hrana, s-a constatat ca este adevarat ca la calcularea cuantumului pensiei de intretinere nu se iau in considerare decat veniturile cu caracter permanent nu si cele intamplatoare, insa sumele reprezentand contravaloarea normei de hrana incluse in venitul net realizat de reclamant nu are acest din urma caracter .


Astfel, in virtutea dispozitiilor Legii nr. 384/2006 si OG nr. 26/1994 sumele reprezentand contravaloarea normei de hrana se acorda militarilor pe timp de pace, atunci cand nu beneficiaza de alimente, avand deci caracter permanent, nu intamplator.


Asadar, norma de hrana intra in calcul la stabilirea pensiei de intretinere in virtutea dispozitiilor art. 409 lit. a Cod procedura civila, fiind inclusa in categoria valorii si alte venituri periodice realizate din munca destinate asigurarii mijloacelor de intretinere a debitorului obligatiei de intretinere.


Avand in vedere ca potrivit adresei nr. A 703/21.04.2011 s-a atestat ca contravaloarea normei de hrana de care a beneficiat reclamantul a fost cuprinsa in cuantumul de 1157 lei comunicat prin adresa nr. A 47/05.01.2011, in mod gresit prima instanta nu a stabilit fractia de pana la 1 din acest cuantum si avand in vedere nevoile minorei in varsta de 8 ani aflata la debutul sau scolar dar si in viata ar justifica acordarea unei pensii de intretinere calculata spre maximul fractiei amintite si stabilita de art. 91 Codul familiei.


Impotriva acestei decizii civile, in termen legal a declarat recurs reclamantul P.L.D., criticand-o pentru nelegalitate prin prisma aplicarii si interpretarii gresite a legii, critica prevazuta de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.


Sustine recurentul, in dezvoltarea motivelor de recurs, gresita includere a normei de hrana in venitul salarial realizat ce a constituit baza de calcul pentru plata pensiei de intretinere minori, in suma de 250 lei.


Conform art. 4 alin. 4 din OG nr. 26/1994, chiar daca norma de hrana se poate transforma in valoare financiara atunci cand militarul nu primeste alimente, aceasta nu trebuie retinuta ca avand caracter permanent si inclusa in venitul salarial, norma de hrana nu este supusa impozitarii, nefiind componenta salariala.


Pentru aceste motive, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei in sensul respingerii apelului declarat de parata, fiind astfel mentinuta hotararea instantei de fond in ceea ce priveste stabilirea pensiei de intretinere minori, prin excluderea normei de hrana din venitul realizat ce a fost avut in vedere ca baza de calcul .


Curtea a constatat recursul declarat ca fiind fondat, pentru urmatoarele considerente:


Reglementarile Codului familiei instituie dreptul copilului la intretinere, respectiv obligatia corelativa ce incumba parintelui sau celui care adopta de a presta intretinere fata de copii minori.


Astfel, potrivit art. 94 alin. 1 si 2 din Codul familiei ``Intretinerea este datoria potrivit cu nevoia celui care cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati``, iar ``Instanta de judecata va putea mari sau micsora obligatia de intretinere sau hotari incetarea ei, dupa cum se schimba mijloacele celui care da intretinere sau nevoia celui ce o primeste``.


Din economia acestor texte de lege rezulta cert ca pensia de intretinere se stabileste in raport cu castigul din munca debitorului obligatiei de intretinere, instanta de judecata fiind suverana in a determina cuantumul acesteia in functie de situatia de fapt .


Este adevarat ca, principiul inscris in art. 94 din Codul familiei, impune din partea instantei de judecata stabilirea tuturor posibilitatilor materiale ale persoanei ce urmeaza sa o plateasca, existente la data judecarii actiunii, insa, in speta, in mod corect instanta de fond a inclus in baza de calcul a pensiei de intretinere ``norma de hrana`` de care a beneficiat paratul in baza actului normativ mentionat, intrucat nu are caracterul unui venit sau ``alte adaosuri`` cum gresit s-a sustinut prin motivele de apel ale paratei.


In concret, art. 1 din O.G. nr. 26/1994 prevede ca ``Personalul din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor si Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informati Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale are dreptul, in timp de pace, la hrana gratuita, in conditiile prezentei ordonante``.


Potrivit art. 2 alin. 1 si 2 din acelasi act normativ ``Hranirea personalului institutiilor publice mentionate la art. 1 se face, de regula, in natura, in limita unor plafoane calorice diferentiate pe categorii, care constituie norme de hrana zilnice`` iar ``Normele de hrana zilnice sunt cuprinse in anexa 1, care face parte integranta din prezenta ordonanta``.


In art. 4 alin. 4 din OG nr. 26/1994 se prevede ``Cadrele militare, militarii angajati pe baza de contract si salariatii civili care au dreptul la hrana potrivit normelor, atunci cand nu beneficiaza de alimente, primesc, in locul acestora, valoarea financiara neimpozabila a normei de hrana la care au dreptul``.


Din economia acestor dispozitii legale rezulta ca ``norma de hrana`` nu reprezinta un venit asimilat salariului, nu este un drept salarial, nefiind impozabil.


Cu alte cuvinte, aceasta ``norma de hrana`` are o destinatie speciala, fiind afectata in mod exclusiv desfasurarii activitatii si pregatirii militare, ca, de regula, ``hranirea`` se face in natura, in limita plafoanelor calorice si doar exceptional categoriile care beneficiaza de prevederile acestei legi primesc contravaloarea valorica a normei de hrana.


In sprijinul acestei concluzii vin si dispozitiile art.16 din Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii potrivit carora ``Alimentatia de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre persoanele juridice si fizice persoanelor care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare, pe baza normelor elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale``.


In baza celor expuse anterior, Curtea a inlaturat sustinerile paratei referitoare la includerea echivalentului normei zilnice de hrana in baza de calcul a pensiei de intretinere datorata de reclamant, aceasta ``norma de hrana`` fiind o masura de protectie proprie militarului in timp de pace.


Este adevarat ca aceasta ``norma de hrana``, in mod exceptional poate lua forma baneasca, insa suma de bani are o destinatie expresa, respectiv de protectie a militarului in timp de pace.





Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.540 din data 04.11.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Casatorie    Minor    OG 26/1994    Debitor    Creditor    Dreptul copilului la intretinere    Legea 384/2006    Tribunalul Vrancea    Judecatoria Focsani    Desfacere casatorie    Ancheta sociala    Cerere reconventionala    Pensie de intretinere    Contract de inchiriere    Relatie extraconjugala    Divort
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Decizia nr. 30/2020 privind examinarea recursului in interesul legii privind cauza reala si serioasa a concedierii. Selectarea salariatilor ce ar urma a fi concediati
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Cerere de acordare a unor masuri reparatorii prin echivalent aferente unui imobil preluat abuziv in perioada comunista. Obligatia dovedirii calitatii de proprietar la momentul confiscarii
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 708 din 10 februarie 2020

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Pentru admiterea revizuirii faptele trebuie sa fie noi, iar nu mijloacele de proba in dovedirea unei fapte sau imprejurari cunoscute de instanta la solutionarea cauzei
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 40/A/2019

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 41/2019: In calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan

Cum isi pot schimba cetatenii romani numele pe cale administrativa?
Sursa:

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim