Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Revizuire decizie civil. Partaj

Revizuire decizie civil. Partaj

  Publicat: 25 Oct 2012       2738 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prin cererea inregistrata la Curtea de Apel Galati sub nr. 3619/91/2011, petentul M.G.M. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 636 din 16.06.2011 a Tribunalului Vrancea, in temeiul art. 322 punctul 7 Cod procedura civila, sustinand ca aceasta contine dispozitii potrivnice celor cuprinse in decizia civila nr. 219 din 23.02.2010 a Tribunalului Vrancea pronuntata in aceeasi cauza.

Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Parte dintr-un proces
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Care duce la inlaturarea efectelor unui act juridic (spre exemplu termen extinctiv).
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).


In motivarea cererii petentul a aratat ca cele doua decizii ale Tribunalului Vrancea contin o serie de contradictii dupa cum urmeaza:


- desi prin decizia de casare cu trimitere spre rejudecare nr. 219/2010 a Tribunalului Vrancea se retine ca doar primele doua capete de cerere din actiunea reclamantei sunt inadmisibile, in rejudecare, prin cea de-a doua decizie pronuntata in recurs, se retine ca si cel de-al treilea capat de cerere este inadmisibil.


- desi prin prima decizie de casare se retine ca cel de-al treilea capat de cerere este o cerere in pretentii, prin cea de-a doua decizie se retine ca acelasi capat de cerere ar fi un recurs deghizat impotriva deciziei civile nr. 250/2007 prin care s-a solutionat actiunea principala de partaj.


- desi prin decizia de casare cu trimitere spre rejudecare se retine ca cererea reclamantei de obligare a intimatului la plata a 1 din contravaloarea instalatiilor nu a fost solutionata in cadrul actiunii principale de partaj si, prin urmare, nu exista autoritate de lucru judecat, prin cea de-a doua decizie Tribunalul Vrancea retine autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 250/2007 pronuntata in dosarul de partaj desi admite ca nu s-a pronuntat nicio solutie cu privire la problema dedusa judecatii prin actiunea introductiva.


- desi prin prima decizie se retine ca cererea reconventionala formulata de parat este o cerere in pretentii, ca este supusa prescriptiei in ceea ce priveste ratele de credit platite dupa despartirea in fapt si ca este inadmisibila in ceea ce priveste ratele de credit platite de intimat in timpul casatoriei, prin cea de-a doua decizie se retine ca cererea reconventionala este o cerere de partaj suplimentar, imprescriptibila extinctiv si admisibila pe deplin.


Revizuienta a aratat ca toate aspectele retinute prin cea de-a doua decizie pronuntata in recurs contravin celor retinute prin decizia de casare cu trimitere, desi dispozitiile deciziei de casare cu trimitere sunt obligatorii pentru instanta careia i se trimitere dosarul spre rejudecare, aceasta fiind legata de problemele de drept care au fost deja dezlegate prin decizia de casare cu trimitere.


Prin decizia civila nr. 677 din 14.12.2011, Curtea de Apel Galati a respins cererea de revizuire ca inadmisibila.


Pentru a decide astfel, Curtea a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 322 punctul 7 Cod procedura civila, revizuirea poate fi ceruta daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate .


Acest motiv permite, asadar, revizuirea, in cazul in care se ajunge la situatia ca acelasi proces sa fie solutionat de doua ori, pronuntandu-se hotarari contradictorii.


Pentru a putea fi invocat acest motiv de revizuire trebuie indeplinite cumulativ mai multe conditii si anume: sa fie vorba de hotarari definitive contradictorii chiar daca prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, sa fie vorba de hotarari pronuntate in acelasi litigiu, adica sa existe tripla identitate de elemente (parti, obiect, cauza), hotararile contradictorii sa nu fi fost pronuntate in acelasi dosar ci in procese diferite, in al doilea proces sa nu fi fost invocata exceptia puterii de lucru judecat sau chiar daca a fost ridicata sa nu se fi discutat, sa se ceara anularea celei de-a doua hotarari care s-a pronuntat cu incalcarea puterii lucrului judecat.


In cauza, analizand cererea petentei raportat la cerintele de mai sus, Curtea a constatat ca aceasta nu poate fi primita intrucat nu se incadreaza in dispozitiile art. 322 punctul 7 Cod procedura civila, cea de-a doua si cea de-a treia conditie, respectiv cele referitoare la necesitatea ca cele doua hotarari sa fi fost pronuntate in acelasi litigiu, ceea ce presupune existenta identitatii de parti, cauza si obiect, si ca hotararile contradictorii sa nu fi fost pronuntate in acelasi dosar ci in procese diferite nefiind indeplinite.


Astfel, s-a retinut ca cele doua decizii cu privire la care petenta sustine ca ar fi contradictorii au fost pronuntate in acelasi dosar, prima decizie a Tribunalului Vrancea fiind o decizie de casare cu trimitere spre rejudecare, iar cea de-a doua fiind o decizie data, pe fond, in recurs, dupa rejudecare.


Pe de alta parte, imprejurarea ca prin cea de-a doua decizie pronuntata pe fondul litigiului nu au fost respectate indicatiile date de instanta care a dispus initial casarea cu trimitere spre rejudecare nu este de natura sa atraga incidenta cazului de revizuire reglementat prin dispozitiile art. 322 punctul 7 Cod procedura civila.





Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 677 din data 14.12.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Tribunalul Vrancea    Partaj    Prescriptie extinctiva    Partaj suplimentar    Rate de credit    Casatorie    Cerere reconventionala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Pentru admiterea revizuirii faptele trebuie sa fie noi, iar nu mijloacele de proba in dovedirea unei fapte sau imprejurari cunoscute de instanta la solutionarea cauzei
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 40/A/2019

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 41/2019: In calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim