Functionar public cu statut special. Plata drepturi banesti reprezentand spor de fidelitate, prima de concediu

Prin sentinta civila nr. 725/21.10.2008 pronuntata de Tribunalul Braila in dosarul nr. 984/113/2008, a fost admisa in parte actiunea civila formulata de reclamantii V.E. s.a. in contradictoriu cu paratii Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Inspectoratul de Politie al Judetului Braila.

Au fost obligate institutiile parate sa plateasca reclamantilor, in functie de perioada lucrata la IPJ Braila, drepturile banesti, reprezentand sporul de fidelitate pe perioada 2005-22.04.2008 si prima de concediu pentru perioada 2003-2007.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:

Prin actiunea civila inregistrata la Tribunalul Braila cu nr. 984/113/22.04.2008, reclamantii au solicitat ca paratii Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Inspectoratul de Politie al Judetului Braila sa fie obligati la plata drepturilor banesti, reprezentand sporul de fidelitate si prima de concediu, incepand cu anul 2003 pana la zi, precum si obligarea ordonatorului principal de credite la asigurarea sumelor necesare platii acestora.

In motivarea cererii, reclamantii au sustinut ca in calitate de personal contractual, sunt prejudiciati prin neacordarea din 2003 a sporului de fidelitate si a primei de concediu, la care au dreptul in baza art. 49 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din institutiile de ordine publica, precum si acordarea de drepturi salariale personalului civil din aceste institutii.

In drept, au mai fost invocate dispozitiile Legii nr. 360/2002, OG nr. 38/2003 si art. 41 din Constitutia Romaniei.

Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin intampinare, a solicitat respingerea ca neintemeiata si vadit nelegala a cererii, pe motiv ca drepturile banesti cuvenite personalului civil contractual sunt reglementate de OUG nr. 24/2000, iar Legea nr. 138/1999 si OG nr. 38/2003, invocate de catre reclamanti, nu au aplicabilitate fata acestia.

Totodata, s-a sustinut ca acordarea sporurilor nu se justifica pentru personalul contractual, avand in vedere faptul ca atributiile celor care fac parte din aceasta categorie sunt de alta natura decat cele ale politistilor (fila 9).

Inspectoratul de Politie al Judetului Braila, prin intampinare, a precizat ca nu toti reclamantii au avut calitatea de angajat al IPJ Braila in perioada pentru care se solicita drepturile si pentru argumentele invocate de MIRA a solicitat respingerea actiunii.

Tribunalul, examinand sustinerile si dispozitiile legale incidente in cauza, a constatat ca cererea formulata in baza Legii nr. 167/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, este fondata in parte pentru urmatoarele considerente:

In fapt:

Reclamantii fac parte din personalul contractual al Inspectoratului de Politie al Judetului Braila, cu exceptia lui A.D., conform tabelului de la fila 56, intocmit de institutia parata.

In drept:

Drepturile banesti pretinse de catre reclamanti, din 2003 pana la zi, reprezentand sporul de fidelitate si prima de concediu, sunt prevazute in art. 6 si 37 al. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 38/30.01.2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, aprobata prin Legea nr. 353/10.07.2003.

Aplicarea art. 37 al. 2 privitor la prima de concediu a fost suspendata succesiv prin art. 9 al. 7 din Legea nr. 507/2003, art. 8 al. 7 din Legea nr. 511/2004 si art. 5 al. 5 din Legea nr. 379/2005 privind bugetul de stat, politistii fiind platiti in limita fondurilor bugetare alocate, conform art. 57 din OG nr. 38/2003.

Dispozitiile art. 6 privitoare la sporul de fidelitate au fost suspendate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 118/2004.

Institutiile parate au solicitat respingerea actiunii, sustinand ca, in conditiile in care atributiile personalului civil contractual sunt de alta natura decat cele ale politistilor, iar drepturile banesti cuvenite acestei categorii sunt reglementate de OUG nr. 24/2000, nu de Legea nr. 138/1999 si OG nr. 38/2003, cererea reclamantilor pentru plata drepturilor banesti este nefondata.

Sustinerea nu a fost primita pentru urmatoarele considerente:

In conformitate cu art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 38/30.01.2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, aprobata prin Legea nr. 353/10.07.2003, dispozitiile acesteia se constituie in reglementare cu caracter special.

Actele normative prin care a fost suspendata aplicarea art. 6 si 37 al. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 38/30.01.2003 nu au abrogat cele doua articole privind sporul de fidelitate si prima de concediu, ci doar au limitat beneficiul drepturilor.

In consecinta, faptul ca aplicarea textelor de lege pe o perioada a fost suspendata, iar dispozitiile de suspendare nu au fost declarate neconstitutionale prin Decizia nr. 38/2005 de catre Curtea Constitutionala, nu duce la concluzia ca beneficiarii au pierdut definitiv dreptul de a primi sumele ce li se cuvin.

In conformitate cu art. 49 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din institutiile de ordine publica, precum si acordarea de drepturi salariale personalului civil din aceste institutii, personalul civil din Ministerul Internelor si Reformei Administrative, care desfasoara activitati in conditii similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiaza de primele, sporurile si indemnizatiile acordate acestora.

Sporul de fidelitate are ca scop recompensarea salariatului pentru anii lucrati in institutie, asigurand stabilitatea personalului, iar prima de concediu contribuie la refacerea reala a capacitatii de munca in timpul concediului de odihna.

Avand in vedere faptul ca importanta prevenirii migratiei personalului si a asigurarii refacerii capacitatii de munca nu pot fi puse la indoiala nici la politisti si nici la personalul contractual, sub acest aspect este lipsita de relevanta deosebirea dintre natura atributiilor de serviciu ale celor doua categorii din cadrul structurilor subordonate Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

In consecinta, drepturile banesti primite pentru munca prestata in acelasi sistem nu se justifica sa fie reglementate diferit, avand in vedere scopul si regimul juridic al acestora.

Concluzia de mai sus se impune si fata de art. 41 din Constitutie, tinand seama de faptul ca dreptul la munca nu poate fi ingradit, iar art. 53 din legea fundamentala stabileste limitativ situatiile de exceptie in care exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans prin lege.

Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, tribunalul a constatat ca actiunea reclamantilor este fondata pentru perioada lucrata de fiecare la institutia parata, cu exceptia reclamantei A.D., care nu a fost salariata IPJ Braila in perioada vizata.

In ceea ce priveste perioada pentru care s-a solicitat plata drepturilor:

La sporul de fidelitate s-a avut in vedere faptul ca in anii 2003 si 2004 acordarea acestuia nu a fost suspendata, ceea ce inseamna ca, fata de data de 22.04.2008, cand a fost sesizata instanta, cererea reclamantilor pentru cei doi ani, a fost formulata dupa expirarea termenului de 3 ani prevazut de lege.

In consecinta, institutiile parate au fost obligate la plata acestui spor incepand cu anul 2005 pana la data inregistrarii actiunii.

In ceea ce priveste prima de concediu, aceasta este datorata pe perioada 2003 -2007, neputand fi solicitata anticipat, in luna aprilie pentru anul 2008.

Avand in vedere faptul ca executarea unei hotarari judecatoresti constituie obligatie legala, cererea de obligare a ordonatorului principal de credite la asigurarea fondurilor necesare achitarii drepturilor este nefondata.

Prin urmare, Tribunalul a admis in parte actiunea, cu consecinta obligarii institutiilor parate la plata drepturilor banesti, in conditiile expuse.

Impotriva acestei hotarari au declarat recurs paratii Inspectoratul de Politie al Judetului Braila si Ministerul Internelor si Reformei Administrative.

In motivarea recursului paratul Inspectoratul de Politie al Judetului Braila a criticat hotararea primei instante invocand faptul ca pentru anul 2003 solicitarile reclamantilor sunt inadmisibile intrucat O.G. nr. 38/2003 a intrat in vigoare incepand cu data de 01.01.2004, fiind lipsite de fundament legal.

Salarizarea angajatilor - personal civil contractual cum sunt si intimatii-reclamanti, s-a realizat in baza prevederilor O.U.G. nr. 24/2000 reprezentand o norma speciala si distincta fata de restul prevederilor similare in domeniul salarizarii categoriilor de bugetari.

Legea nr. 138/1999 se refera la personalul militar iar politistii nu au calitatea de militari ci de functionari publici cu statut special potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 360/2002.

Prima de concediu si sporul de fidelitate sunt drepturi specifice functionarilor publici si nu militarilor si, pe cale de consecinta, nici partilor intimate.

A considerat ca in mod eronat instanta de fond a apreciat ca reclamantii in calitatea de angajati civili contractuali li se cuvin drepturi salariale specifice functionarilor publici cu statut special, conditii care nu sunt indeplinite in contextul legislatiei prevazute din domeniul salarizarii angajatilor publici contractuali.

Si-a intemeiat recursul pe dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 299 - 316 Cod procedura civila.

In motivarea recursului paratul Ministerul Internelor si Reformei Administrative a criticat hotararea primei instante ca vadit netemeinica si esential nelegala, pentru urmatoarele considerente:

Drepturile banesti cuvenite intimatilor-reclamanti care fac parte din categoria personalului civil contractual sunt prevazute de dispozitiile O.U.G. nr. 24/2000 si nu cele ale O.U.G. nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 138/1999.

In legislatia referitoare la salarizarea cadrelor militare nu este prevazuta plata primelor de concediu si a sporului de fidelitate astfel incat este evident ca personalul civil din Ministerul Internelor si Reformei Administrative nu poate beneficia de plata acestor drepturi .

A mai invederat faptul ca dispozitiile O.U.G. nr. 24/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, nu instituie dreptul la prima de concediu si spor de fidelitate pentru aceasta categorie de personal.

De asemenea, personalul contractual civil nu desfasoara activitati similare cu personalul din categoria functionarilor publici cu statut special (politisti), neputand astfel beneficia de prima de concediu si spor de fidelitate.

A solicitat admiterea recursului si pe fond respingerea actiunii intimatilor-reclamanti ca neintemeiata.

In drept si-a intemeiat recursul pe dispozitiile art. 299 si urmatoarele, 304 indice 1 Cod procedura civila.

Prin intampinare intimatii-reclamanti au solicitat respingerea recursurilor, motivele invocate fiind considerate nefondate fata de momentul intrarii in vigoare a O.G. nr. 38/2003, a prevederilor cuprinse in Legea nr. 138/1999 si in Contractul colectiv de munca la nivel de unitati din Ministerul Internelor si Reformei Administrative pe anii 2008 - 2009.

Prin decizia civila nr. 211/R/11.02.2009 a Curtii de Apel Galati au fost admise recursurile declarate de paratii Inspectoratul de Politie al Judetului Braila si Ministerul Internelor si Reformei Administrative impotriva sentintei civile nr. 725/21.10.2008 pronuntata de Tribunalul Braila in dosarul nr. 984/113/2008.

A fost modificata in tot sentinta civila nr. 725/21.10.2008 a Tribunalului Braila si, in rejudecare:

A fost respinsa ca nefondata actiunea formulata de reclamanti.

Au fost avute in vedere urmatoarele considerente:

Prima instanta si-a intemeiat solutia pronuntata in cauza pe dispozitiile O.G. nr. 38/2003 si ale art. 49 din Legea nr. 138/1999 fiind considerate lipsite de relevanta deosebirile dintre natura atributiilor revenind politistilor si personalului contractual din cadrul structurilor subordonate Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Totodata, a apreciat asupra caracterului fundamental al drepturilor salariale de natura celor solicitate vizate de reclamanti - sporul de fidelitate si prima de concediu - prin raportare la dispozitiile art. 41 si 53 din Constitutia Romaniei.

Insa, salarizarea personalului contractual civil din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative se realizeaza pe baza prevederilor O.U.G. nr. 24/2000 care cuprind reglementari speciale privind categoria personalului contractual din sectorul bugetar.

Astfel, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 24/2000, pentru activitatea desfasurata personalul contractual din sectorul bugetar primeste un salariu de baza stabilit potrivit anexelor precum si celelalte drepturi salariale prevazute prin dispozitiile legale in vigoare, corespunzatoare fiecarui domeniu de activitate .

Prin personalul contractual din sectorul bugetar se intelege personalul angajat in acest sector in functii de conducere sau in functii de executie, pe baza de contract individual de munca incheiat in conditiile legii.

In speta, intimatii-reclamanti indeplinesc functii specifice personalului contractual ce se regasesc in Anexele 5/1 si 5/2 la O.U.G. nr. 24/2000.

In ceea ce priveste dispozitiile art. 49 din Legea nr. 138/1999, acestea se refera la personalul civil din ministerele si autoritatile centrale prevazute la art. 47, care desfasoara activitati in conditii similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiaza de primele, sporurile si indemnizatiile acordate acestora potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare in activitate .

In aceeasi redactare sunt si prevederile art. 29 din Contractul colectiv de munca la nivelul grupului de unitati din Ministerul Internelor si Reformei Administrative pe anul 2009.

De precizat ca un asemenea contract isi produce efectele de la data inregistrarii sale legale, potrivit dispozitiilor art. 25 alin. 3 din Legea nr. 130/1996, pe cand drepturile pretinse de intimatii-reclamanti invocand prevederile contractuale de mai sus privesc perioada incepand cu anul 2003.

Este adevarat ca prin dispozitiile art. 49 din Legea nr. 138/1999, s-a prevazut pentru personalul civil din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, sa beneficieze de primele, sporurile si indemnizatiile acordate cadrelor militare, insa numai daca desfasoara activitati in conditii similare cu ale acestora.

Intimatii-reclamanti si-au intemeiat pretentiile prin raportare la prevederile art. 37 al. 2 si art. 6 din O.G. nr. 38/2003.

Numai ca asemenea dispozitii sunt de stricta aplicare doar categoriei politistilor, data fiind calitatea acestora de functionari publici cu statut special.

Potrivit art. 6 din O.G. nr. 38/2003 politistilor li se acorda un spor de fidelitate de pana la 20% din salariul de baza, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, pentru activitatea desfasurata in institutiile din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala in calitate de militari, politist, functionar public si personal contractual.

De asemenea, potrivit art. 37 al. 2 din O.G. nr. 38/2003, la plecarea in concediul de odihna politistul primeste o prima de concediu egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu.

In acelasi sens sunt si prevederile pct. 5 si 25 din Ordinul M.A.I. nr. 132/2004 privind norme metodologice de aplicare a prevederilor legale referitoare la salarizarea politistilor.

De mentionat ca, potrivit Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, acesta este functionar public civil, cu statut special conferit de indatoririle si riscurile deosebite, de portul de arma si de celelalte diferentieri prevazute in statut .

Politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice, pe timpul si in legatura cu indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu, in limitele competentelor stabilite prin lege.

Ca atare, nu poate fi pus un semn de egalitate intre politisti si personalul contractual civil, astfel incat de drepturile reglementate de lege pentru politisti sa beneficieze si intimatii-reclamanti.

Caracterul diferit al functiilor detinute de intimatii-reclamanti determina conditii si atributii specifice de munca, neputand fi considerate nici macar similare.

Intimatii-reclamanti au facut referire in cererea introductiva la existenta unei discriminari fata de sporurile acordate militarilor (politistilor) insa discriminarea presupune constatarea unor prevederi,criterii sau practicii care avantajeaza anumite persoane fata de altele, pe baza criteriilor prevazute de art. 1 din O.G. nr. 137/2000, si care nu sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare.

Cu alte cuvinte, o diferenta de tratament are natura discriminatorie daca nu se bazeaza pe o justificare rezonabila si obiectiva si priveste diferentieri dintre situatii analoage, de natura sa justifice un tratament diferit.

Or, in speta, functiile indeplinite de intimatii - reclamanti ce fac parte din personalul contractual civil si atributiile specifice acestora nu pot fi considerate identice sau cel putin analoage cu cele ce le revin politistilor in calitatea de functionari publici cu statut special, pentru a determina si o salarizare echivalenta acestora in ceea ce priveste primele de concediu si sporul de fidelitate.