Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Plata drepturi salariale. Exceptia prescriptiei dreptului la actiune

Plata drepturi salariale. Exceptia prescriptiei dreptului la actiune

  Publicat: 31 Oct 2012       6971 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Prin sentinta civila nr. 460/10.03.2009 T.G. a respins ca nefondata exceptia prescriptiei dreptului la actiune .

Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Care duce la inlaturarea efectelor unui act juridic (spre exemplu termen extinctiv).
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ prin care se reglementeaza situatii generale si impersonale (decrete lege) sau situatii individuale concrete (numirea sau revocarea unui ambasador)
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ prin care se reglementeaza situatii generale si impersonale (decrete lege) sau situatii individuale concrete (numirea sau revocarea unui ambasador)
Care duce la inlaturarea efectelor unui act juridic (spre exemplu termen extinctiv).
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Decretul privitor la prescripţia extinctivă
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Termenul de pozitia comuna a fost introdus prin Tratatul de la Maastricht , in capitolul privitor la cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne.
A fost promulgat la 11.09.1865
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Existenta diferentelor intre salariile barbatilor si cele ale femeilor rezultate din segregarea profesionala si din discriminarea directa. Existenta diferentelor intre salariile barbatilor si cele ale femeilor rezultate din segregarea profesionala si din discriminarea directa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Obligatie ce revine vanzatorului si care, in linii generale, consta in indatorirea acestuia de a garanta cumparatorului linistita posesiune a lucrului vandut.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

A admis actiunea si a obligat-o pe parata sa plateasca reclamantului sporul de 30 % din indemnizatia bruta lunara pentru perioada 11.04.2002 - 27.12.2004, suma actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.
A respins cererea de chemare in garantie a M.E.F., ca nefondata.
In motivare, Tribunalul a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Prin cererea inregistrata sub nr. ... / ... /2008 pe rolul T.G. - Sectia civila reclamantul G.G. a solicitat in contradictoriu cu parata C.C. a Romaniei obligarea acesteia la plata unor drepturi salariale calculate pentru perioada 11.04.2002 - 26.07.2006, reprezentand sporul de 30 % din indemnizatia bruta lunara, sume reactualizate cu indicele de inflatie calculat la data platii efective.
La data de 4.11.2008 reclamantul a precizat ca perioada pentru care solicita aplicarea sporului de 30 % este 11.04.2002 - 27.12.2004.
In motivarea in fapt a actiunii, reclamantul a aratat ca a fost angajatul paratei in perioada 22.12.1993 - 22.12.1999, in functia de judecator financiar si in perioada 17.01.2000 - 27.05.2005 in functia de procuror financiar pe langa C.C. G.
A mai sustinut ca ambele functii pe care le-a indeplinit in perioada 1992 - 1999 sunt echivalente functiei de magistrat si salarizarea lui s-a facut potrivit actelor normative in baza carora erau salarizati si magistratii.
A mai aratat ca potrivit O.U.G. 43/2002 si O.U.G 24/2004 s-a instituit o majorare a veniturilor salariale initial de 30 %, apoi de 40 % din indemnizatia bruta lunara de incadrare pentru procurorii si judecatorii care solutionau in complete specializate infractiunile de coruptie. In aceasta situatie, salariul unui magistrat care instrumenta infractiuni de coruptie era net superior salariului celorlalti magistrati, cu toate ca nici atributiile de serviciu si nici natura cauzelor nu sunt diferite si nu indreptatesc o astfel de diferentiere, ceea ce atrage aplicarea dispozitiilor O.G. 137/2000.
Reclamantul a mai mentionat ca in conformitate cu art. 21 din O.G. 137/2000 persoanele discriminate au dreptul sa pretinda despagubiri proportional cu prejudiciul suferi si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, iar prin Decizia nr. VI /2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie Bucuresti - Sectiile Unite s-a statuat ca drepturile salariale prevazute de O.U.G. 43/2002 si O.U.G. 24/2004 se cuvin tuturor magistratilor.
Totodata, a precizat ca prin sentinta civila nr. 219/13.02.2008 a Tribunalului Galati, ramasa irevocabila, i s-a admis o actiune similara dar pentru perioada 27.12.2004 - 27.05.2005, ceea ce atrage aplicarea aceluiasi rationament pentru perioada anterioara datei de 27.12.2004.
Cu privire la aplicarea disp. art. 3 din Decretul 167/1958 reclamantul a precizat ca actiunea nu este prescrisa sub aspect extinctiv intrucat dreptul la actiune a inceput sa curga in conformitate cu art. 8 al. 1 din Decret de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a Deciziei nr. VI/2007 a I.C.C.J. (15.05.2007), prescriptia fiind intrerupta in conformitate cu disp. art. 16 al. 1 lit. a din Decretul nr. 167/1958 si incepand curgerea unui nou termen de prescriptie conform disp. art. 17 al. 1 si 2 din Decret.
In dovedirea actiunii, reclamantul a depus la dosar acte, respectiv copii ale cartii sale de munca, sentintei civile nr. 219/2008 a T.G., Deciziei civile nr. 339/R/2008 a C.A. G.
Prin intampinare, parata C.C. a Romaniei Bucuresti a solicitat respingerea actiunii, ca prescrisa sub aspect extinctiv sau ca nefondata, avand in vedere ca salarizarea s-a realizat cu realizarea O.U.G. 83/2000 si O.G. 177/2002, iar volumul de munca al unui judecator sau procuror financiar era foarte scazut si nu justifica acordarea unui salariu de magistrat care solutioneaza cauze de drept comun.
In conformitate cu disp. art. 60 C.pr.civ., parata C.C. a Romaniei Bucuresti a solicitat chemarea in garantie a M.F.P. Bucuresti pentru ca, in cazul admiterii actiunii, chematul in garantie sa-i remita paratei sumele de bani respective.
In motivarea acestei cereri de chemare in garantie a aratat ca M.F.P. nu este platitorul direct al drepturilor pretinse de reclamant, dar in conformitate cu art. 19 lit. b, art. 1, art. 2 pct. 30 si art. 3 si 4 al. 2 din Legea 500/2002 M.F.P. dispune masurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal bugetare si finanteaza institutiile publice cu sumele de bani necesare platii drepturilor salariale.
In justificarea acestei pozitii, parata nu a solicitat administrarea de probatorii.
Prin incheierea de sedinta din data de 18.07.2008 T.G. a dispus scoaterea de pe rol a cauzei si inaintarea ei la C.A. G. in conformitate cu disp. art. II din OUG 75/2008.
Prin sentinta civila nr. 47/F/10.11.2008 C.A. G. a admis exceptia necompetentii materiale a C.A. G. - Sectia pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale si a declinat competenta in favoarea T.G., apreciind ca in conformitate cu disp. art. I al. 1 din O.U.G. 75/2008 competent sa solutioneze cauza in prima instanta este T.G.
La termenul din data de 5.03.2009 in instanta s-a prezentat reprezentantul chematei in garantie, care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive si exceptia prescriptiei dreptului la actiune in sens material, avand in vedere ca intre M.F.P. si C.C. a Romaniei nu exista raporturi juridice care sa antreneze raspunderea chematului in garantie, actiunea reclamantului s-a prescris sub aspect extinctiv, intrucat a fost formulata dupa trecerea termenului de 3 ani prev. de disp. art. 3 din Decretul 167/1958. In ceea ce priveste fondul litigiului, chematul in garantie a solicitat respingerea actiunii, ca nefondata, dar fara a-si argumenta aceasta pozitie .
Tribunalul, pe baza actelor si lucrarilor de la dosar, a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 83 al. 1 lit. c Codul muncii, norma generala in materie, termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune pentru situatia in care obiectul pretentiilor consta in plata drepturilor salariale. Conform art. 7 din Decretul nr. 167/1958 prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune, iar conform disp. art. 1886 Cod civil nicio prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere.
Pur teoretic s-ar putea invoca ca dreptul reclamantului la actiune s-a nascut la data aparitiei O.U.G. 43/2002 si, respectiv, O.U.G nr.24/2004 si s-ar fi implinit in anul 2005 si, respectiv, in anul 2007.
S-a apreciat totusi ca termenul de 3 ani nu a inceput sa curga decat de la data la care s-a publicat in Monitorul Oficial Decizia nr. VI a I.C.C.J., respectiv de la data de 15.05.2007, moment de la care a fost previzibil ca norma juridica trebuie interpretata in sensul recunoasterii dreptului si altor magistrati, care nu solutionau cauze in complete specializate in solutionarea infractiunilor de coruptie.
Cu privire la fondul cauzei, Tribunalul a considerat ca actiunea este fondata, avand in vedere urmatoarele considerente:
Reclamantul a indeplinit functia de procuror financiar pe langa C.C.J.G., salarizarea sa fiind realizata prin asimilare cu aceea a magistratilor. Potrivit O.U.G. nr. 43/2002 si O.U.G. nr. 24/2004 prin art. 28 s-a instituit o majorare a venitului salarial cu 30 %, care ulterior a devenit de 40 %, din indemnizatia de incadrare lunara, printre alte categorii de salariati si pentru procurorii si judecatorii care compun completele specializate in solutionarea infractiunilor de coruptie.
Legiuitorul a justificat acordarea sporului mentionat ca ``o necesitate a intensificarii neintarziate a luptei impotriva fenomenului coruptiei`` si a instituirii unor masuri imediate pentru intarirea institutiilor specializate in combaterea infractiunii de coruptie.
Prin aparitia acestor norme legale salariul unui magistrat care cerceteaza si instrumenteaza infractiuni de coruptie este net superior salariului celorlalti magistrati, cu toate ca nici atributiile de serviciu si nici natura cauzelor nu sunt diferite si, implicit, nu indreptatesc o astfel de diferentiere .
Situatia astfel creata face incidente dispozitiile art. 1, 2 si 21 din O.G. nr. 137/2000.
Mai mult decat atat, prin Decizia nr. VI /2007 a I.C.C.J. s-a admis recursul in interesul legii si s-a statuat ca sporul de 30 % si cel de 40 % se cuvenea tuturor magistratilor, iar potrivit disp. art. 329 C.pr.civ. dezlegarea data problemelor de drept in recursurile in interesul legii este obligatorie pentru instante.
Putere de lucru judecat cu privire la fondul cauzei in ceea ce-l priveste pe reclamant are si sentinta civila nr. 219/2008 pronuntata de T.G. - Sectia Civila in dosarul nr. ... / ... /2007, hotarare judecatoreasca prin care reclamantului i s-a recunoscut dreptul dedus judecatii pentru perioada 27.12.2004 - 27.07.2005.
Referitor la cererea de chemare in garantie a M.E.P. (fost M.F.P.), Tribunalul a apreciat ca acesta nu are calitate procesuala pasiva, deoarece intre parata si chematul in garantie nu exista raporturi juridice de natura a atrage obligarea M.E.F. la plata pretentiilor solicitate de reclamant, motiv pentru care exceptia invocata de chematul in garantie a fost admisa.
Impotriva acestei sentinte civile a declarat recurs parata C.C. a Romaniei, solicitand modificarea ei si respingerea actiunii.
Prin decizia civila nr. 760/R din 19.08.2009 a C.A. G. instanta a admis recursul, a modificat in parte sentinta recurata, iar in rejudecare a respins actiunea ca prescrisa, fiind mentinute dispozitiile sentintei recurate referitoare la modul de solutionare a cererii de chemare in garantie .
Au fost avute in vedere urmatoarele considerente:
Obiectul prezentei actiuni il constituie obligarea paratei la plata unor drepturi salariale calculate pentru perioada 11.04.2002 - 26.07.2005, reprezentand sporul de anticoruptie de 30 % din indemnizatia bruta lunara, iar nu sporul de suprasolicitare de 50% asa cum gresit sustine recurenta.
Potrivit art. 166 din Codul Muncii actiunile avand ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate pot fi promovate in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
In acest caz, dreptul la actiune se naste succesiv, la data la care trebuiau achitate drepturile banesti, iar nu la data la care persoana a cunoscut ca a fost pagubita precum si pe cel care raspunde de paguba, situatie aplicabila in cazul raspunderii civile delictuale.
De asemenea, nu se poate retine ca intemeiata sustinerea reclamantului ca a aflat de existenta dreptului abia in luna mai 2007 odata cu publicarea in Monitorul Oficial a deciziei in interesul legii nr. VI/2007.
Un recurs in interesul legii se promoveaza in conditiile in care exista solutii diferite in aceeasi chestiune juridica, deci aceasta presupune promovarea mai multor actiuni si pronuntarea unor hotarari judecatoresti, lucru care nu ar fi fost posibil daca dreptul la actiune nu s-ar fi nascut.
Scopul unui recurs in interesul legii este asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii pe intreg teritoriul Romaniei asa cum rezulta din disp.art.329 al.1 din Cod procedura civila in situatia in care anumite chestiuni de drept au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
Asadar, Decizia nr. VI/2007 pronuntata in recursul in interesul legii produce efecte declarative, nu da nastere nici unui drept si nu are nici o influenta asupra cursului prescriptiei extinctive.
Nu se poate vorbi nici de o recunoastere a dreptului asa cum afirma reclamantul, deoarece pentru a interveni o intrerupere a cursului prescriptiei trebuie ca recunoasterea sa vina din partea paratei.
Cum la dosar nu exista nici o dovada ca debitoarea care este parata din prezenta cauza a adoptat o pozitie de recunoastere a dreptului subiectiv corelativ instanta apreciaza ca nu devin aplicabile dispozitiile art. 16 din Decretul nr. 167/1958.




Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 760 din data 19.08.2009


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Exceptia prescriptiei dreptului la actiune    Dreptul la actiune    Legea 500/2002    Decretul 167/1958    OG 177/2002    OUG 83/2000    OUG 24/2004    OG 137/2000    Inalta Curte de Casatie si Justitie Bucuresti    OUG 43/2002    Drepturi salariale    Salariat    Angajator    Angajat    Judecator financiar    Procuror financiar
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Pentru admiterea revizuirii faptele trebuie sa fie noi, iar nu mijloacele de proba in dovedirea unei fapte sau imprejurari cunoscute de instanta la solutionarea cauzei
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 40/A/2019

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 41/2019: In calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Actiunea pauliana in noul Cod Civil
Sursa: Lect. Univ. Dr. Florin CIUTACU / Av. Dr. Artin SARCHIZIAN